Curtea de Apel Bucuresti a stabilit, vineri, ca Dan Voiculescu a facut politie politica, insa decizia nu este definitiva.
Voiculescu a cerut Curtii de Apel anularea deciziei Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) din august 2006, privind calitatea sa de colaborator al fostei Securitati. Curtea a respins insa contestatia omului de afaceri, anunta NewsIn.
La audierile de pe 19 ianuarie, Dan Voiculescu a declarat in fata instantei ca a fost obligat de conducerea intreprinderii unde a lucrat sa dea informatii despre rudele plecate din tara, insa ca nu stia in ce scop vor fi folosite informatiile.
Omul de afaceri a declarat ca nu a stiut cine a ajutat familia Silaghi sa fuga din tara in 1974 ca nu i-a intrebat pe Paraschiva (verisoara sa) si Victor Silaghi cine i-a ajutat sa plece din tara.
Paraschiva Silaghi, verisoara lui Voiculescu, a declarat ca a aflat dupa multi ani cum Dan Voiculescu a dat numeroase note informative catre Securitate, despre familia sa.
Avocatii lui Voiculescu au sustinut, in pledoaria finala, ca deciziile CNSAS de politie politica nu sunt legale, in conditiile in care acesta a fost constrans sa dea notele informative.
Fostul lider al Partidului Conservator a fost recrutat in 1970 de Securitate si a dat informatii despre mai multi cetateni straini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri. Voiculescu spunea ca a dat informatii Securitatii despre cetatenii straini din Romania, "pentru a-si castiga o paine".
5 feb. 2010
Presa franceza: Romania are potential sa devina un paradis al schiorilor
Desi Romania nu este inca un El Dorado al schiorilor, noile proiecte fac ca potentialul muntilor Carpati sa creasca. Posibilitatile Romaniei de a oferi statiuni pentru sporturile de iarna au intrat in atentia autoritatilor si a investitorilor.
La 1.900 de metri altitudine o noua statiune montana s-a nascut. Avand sapte trasee, doua teleschiuri, o zona de schi de aproximativ sapte kilometri, statiunea din Muntii Sureanu din judetul Alba, la 52 km de Sebes, este proiectul romanesc vazut cu ochi buni de jurnalistii de la Le Petit Journal.
Proiectul s-ar putea extinde chiar la 12 kilometi de partie, a anuntat investitorul Ionut Popa, directorul companiei Sip Grup, care a dat asigurari ca locurile de cazare vor fi imbunatatite, de la locuri de parcare si pana la infrastructura hoteliera.
Un alt proiect se va lansa la Portita Raiului, nu departe de Sureanu. Primarul din Sasciori a anuntat ca in vederea sustinerii proiectului vor fi construite in zona si 25 de pensiuni. Costul proiectului este de asteptat sa ajunga la 35 milioane de euro si ar putea fi partial finantat din fonduri europene.
Aceste statiuni nu vor face insa concurenta statiunilor de pe Valea Prahovei.
Romania, o tara care nu duce lipsa de munti, are inca un potential nedezvoltat, comparativ cu Austria sau chiar tara vecina, Bulgaria, mai sunt de parere jurnalistii francezi.
Pe langa Valea Prahovei si statiunile foarte aglomerate precum Sinaia, Predeal sau Poiana Brasov, Maramures este alta importanta zona de schi. Insa, comparativ cu serviciile oferite, preturile sunt uneori exagerate. De aceea, in fiecare an, mai mult de 200.000 romanii prefera sa mearga la schi in Austria.
Dar potentialul este insa in Romania, iar in ultimii ani Ministerul Turismului a facut eforturi, in special printr-un program intitulat "Schi in Romania", sa finanteze construirea unor noi statiuni, cu un fond de 180 de milioane de euro.
Un alt semn ca potentialul este real consta in faptul ca statiunile romanesti incep sa fie cunoscute de turistii europeni. In aceasta iarna, de exemplu, statiunile turistice din Romania au fost luate cu asalt de turistii britanici.
La 1.900 de metri altitudine o noua statiune montana s-a nascut. Avand sapte trasee, doua teleschiuri, o zona de schi de aproximativ sapte kilometri, statiunea din Muntii Sureanu din judetul Alba, la 52 km de Sebes, este proiectul romanesc vazut cu ochi buni de jurnalistii de la Le Petit Journal.
Proiectul s-ar putea extinde chiar la 12 kilometi de partie, a anuntat investitorul Ionut Popa, directorul companiei Sip Grup, care a dat asigurari ca locurile de cazare vor fi imbunatatite, de la locuri de parcare si pana la infrastructura hoteliera.
Un alt proiect se va lansa la Portita Raiului, nu departe de Sureanu. Primarul din Sasciori a anuntat ca in vederea sustinerii proiectului vor fi construite in zona si 25 de pensiuni. Costul proiectului este de asteptat sa ajunga la 35 milioane de euro si ar putea fi partial finantat din fonduri europene.
Aceste statiuni nu vor face insa concurenta statiunilor de pe Valea Prahovei.
Romania, o tara care nu duce lipsa de munti, are inca un potential nedezvoltat, comparativ cu Austria sau chiar tara vecina, Bulgaria, mai sunt de parere jurnalistii francezi.
Pe langa Valea Prahovei si statiunile foarte aglomerate precum Sinaia, Predeal sau Poiana Brasov, Maramures este alta importanta zona de schi. Insa, comparativ cu serviciile oferite, preturile sunt uneori exagerate. De aceea, in fiecare an, mai mult de 200.000 romanii prefera sa mearga la schi in Austria.
Dar potentialul este insa in Romania, iar in ultimii ani Ministerul Turismului a facut eforturi, in special printr-un program intitulat "Schi in Romania", sa finanteze construirea unor noi statiuni, cu un fond de 180 de milioane de euro.
Un alt semn ca potentialul este real consta in faptul ca statiunile romanesti incep sa fie cunoscute de turistii europeni. In aceasta iarna, de exemplu, statiunile turistice din Romania au fost luate cu asalt de turistii britanici.
4 feb. 2010
Scutul antiracheta in Romania
Presedintele Traian Basescu a anuntat joi, la Palatul Cotroceni, ca Romania va fi inclusa in sistemul de aparare antiracheta al Statelor Unite.
Anuntul sefului statului vine dupa ce presedintele SUA, Barack Obama, a invitat Romania sa participe la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta.
"Anunt opinia publica din Romania cu privire la invitatia facuta de presedintele Statelor Unite, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta. Mesajul ne-a fost transmis prin Hellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, care se afla in Romania si cu care am avut o intrevedere in prima parte a zilei.
Dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta este in deplin acord cu deciziile adoptate la summit-ul NATO de la Bucuresti, dar si cel de la Kehl. Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri", a informat seful statului.
Romania va fi protejata 100% impotriva rachetelor
Basescu a subliniat ca daca vechea amplasare a scutului antiracheta proteja doar partea de vest a tarii, acum intreaga Romanie este protejata in cazul unui ipotetic atac cu rachete balistice.
"Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest. Noua amplasare garanteaza acoperirea integrala. (...) Decizia pe care am luat-o astazi este extrem de importanta in consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am facut astazi este acela ca aceasta decizie de operationalizare a sistemelor creste foarte mult nivelul de securitate a Romaniei.
Este cel mai mare castig pe care il avem! Romania nu era protejata impotriva unor eventuale atacuri cu rachete. Imi permit sa spun ca este si un succes al Romaniei. Daca discutam de parteneriatul stategic romano-american, subliniez ca acest fapt este un element in plus care arata increderea reciproca intre Romania si SUA. Aceste decizii vor tine legate cele doua tari foarte multe zeci de ani de acum inainte", a mai spus Traian Basescu.
Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei
Seful statului a tinut sa precizeze ca noua amplasare a sistemului nu trebuie in niciun caz privita ca o amenintare pentru Rusia.
"Vreau sa precizez ca noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei! Nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei!", a mai spus presedintele.
Reactii politice
Imediat dupa anuntul presedintelui Basescu, nu au intarziat sa apara reactiile.
"Este un proiect necesar sub aspectul securitatii Romaniei la granita NATO. Este una dintre cele mai importante decizii la nivel global. Cred ca este o idee de securitate ce trebuie explorata cu mare atentie. Noi am mai avut discutii cu partenerii americani, hotararea politica in legatura cu un astfel de proiect a trebuit sa fie luata destul de repede", a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe si vicepresedinte al PSD.
Legat de temerea Rusiei, fostul sef al diplomatiei romane a subliniat ca Romania va trebui sa discute cu toti partenerii sai. "Sunt state care percep aceasta initiativa ca afectandu-le securitatea, dar spuneam ca nu trebuie sa ne limitam partenerii de dialog. Este un proiect complex, perceput diferit la nivel global, care trebuie discutat cu toti partenerii, nu numai cu NATO si UE", a declarat Cristian Diaconescu, pentru Antena 3.
Un alt fost ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a opinat ca, prin participarea la scut, "rolul Romaniei in NATO va creste".
Mircea Geoana, presedintele PSD, si el fost ministru de Externe, a declarat ca "vestea nu este surprinzatoare, este clar ca atunci cand Administratia americana a decis sa nu continue in Cehia si Polonia, sistemul trebuia inlocuit. Ne aflam in fata celei mai importante decizii de securitate nationala din ultimii multi ani". "Sa vedem care e si opinia opiniei (sic!) publicului romanesc si care este si vocea si decizia Parlamentului", a mai declarat Mircea Geoana.
"Am vorbit cu presedintele Basescu la telefon, m-a sunat in timpul sedintei Consiliului National, m-a informat despre intentia ca CSAT sa abordeze acest subiect", a mai spus presedintele Senatului.
Teodor Atanasiu, fost ministru al Apararii, a declarat pentru Realitatea TV ca este "o decizie previzibila, avand in vedere contextul politic, Romania fiind cea mai estica membra NATO, dupa Turcia". Dupa parerea sa, participarea Romaniei la scutul american antiracheta va tensiona "probabil un pic relatia cu europenii si va continua sa tensioneze relatia cu Rusia".
La randul sau, Teodor Melescanu, tot fost ministru al Apararii, si-a exprimat convingerea ca Parlamentul va aproba decizia CSAT. "Decizia de a ne implica in acest program va avea sprijinul Parlamentului, oricum are sprijinul meu ca presedinte al Comisiei de Aparare", a declarat Melescanu, pentru Realitatea TV.
Senatorul PNL a mai spus ca presedintele american Barack Obama are o viziune politica diferita de predecesorul sau, care va determina "in mod cert" si participarea Rusiei, "mai ales ca si-au manifestat disponibilitatea de a pune la dispozitie unele instalatii de radiolocatie".
Ce stim despre scutul antiracheta?
Sistemul militar american, adica un radar in Cehia si 10 rachete interceptoare in Polonia, trebuia sa apere SUA si o parte a Europei de eventualele rachete lansate de Iran. Scutul antiracheta al SUA nu proteja insa flancul estic al Aliantei Nord-Atlantice, din care face parte si Romania.
Dubla mutare a americanilor
Inca de la momentul lansarii acestui proiect, Rusia s-a impotrivit vehement amplasarii scutului in ceea ce a definit drept "vecinatatea sa apropiata", motivand ca americanii nu vizeaza Iranul, ci propria sa integritate teritoriala.
Obama va amplasa noul sistem de aparare antiracheta in Romania?
De curand, presedintele rus Dmitri Medvedev a amenintat chiar ca va amplasa, in semn de retaliere, rachete cu focos nuclear in enclava Kaliningrad, daca americanii dau curs planurilor. Aceasta reactie, asociata cu impotrivirea rusilor fata de orice sanctiune impotriva Iranului si a ambitiilor sale nucleare, au pus SUA intr-o pozitie incomoda.
SUA au fost puse in situatia de a alege: fie renuntau la planurile de mai multe miliarde de dolari, suparadu-si aliatii europeni si "resetandu-si" relatiile cu Rusia si deblocand dosarul iranian, fie mergeau inainte cu scutul, iritand si mai tare Kremlinul, in timp ce problema Iranului ramane neschimbata. Ziare.com
Anuntul sefului statului vine dupa ce presedintele SUA, Barack Obama, a invitat Romania sa participe la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta.
"Anunt opinia publica din Romania cu privire la invitatia facuta de presedintele Statelor Unite, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta. Mesajul ne-a fost transmis prin Hellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, care se afla in Romania si cu care am avut o intrevedere in prima parte a zilei.
Dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta este in deplin acord cu deciziile adoptate la summit-ul NATO de la Bucuresti, dar si cel de la Kehl. Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri", a informat seful statului.
Romania va fi protejata 100% impotriva rachetelor
Basescu a subliniat ca daca vechea amplasare a scutului antiracheta proteja doar partea de vest a tarii, acum intreaga Romanie este protejata in cazul unui ipotetic atac cu rachete balistice.
"Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest. Noua amplasare garanteaza acoperirea integrala. (...) Decizia pe care am luat-o astazi este extrem de importanta in consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am facut astazi este acela ca aceasta decizie de operationalizare a sistemelor creste foarte mult nivelul de securitate a Romaniei.
Este cel mai mare castig pe care il avem! Romania nu era protejata impotriva unor eventuale atacuri cu rachete. Imi permit sa spun ca este si un succes al Romaniei. Daca discutam de parteneriatul stategic romano-american, subliniez ca acest fapt este un element in plus care arata increderea reciproca intre Romania si SUA. Aceste decizii vor tine legate cele doua tari foarte multe zeci de ani de acum inainte", a mai spus Traian Basescu.
Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei
Seful statului a tinut sa precizeze ca noua amplasare a sistemului nu trebuie in niciun caz privita ca o amenintare pentru Rusia.
"Vreau sa precizez ca noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei! Nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei!", a mai spus presedintele.
Reactii politice
Imediat dupa anuntul presedintelui Basescu, nu au intarziat sa apara reactiile.
"Este un proiect necesar sub aspectul securitatii Romaniei la granita NATO. Este una dintre cele mai importante decizii la nivel global. Cred ca este o idee de securitate ce trebuie explorata cu mare atentie. Noi am mai avut discutii cu partenerii americani, hotararea politica in legatura cu un astfel de proiect a trebuit sa fie luata destul de repede", a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe si vicepresedinte al PSD.
Legat de temerea Rusiei, fostul sef al diplomatiei romane a subliniat ca Romania va trebui sa discute cu toti partenerii sai. "Sunt state care percep aceasta initiativa ca afectandu-le securitatea, dar spuneam ca nu trebuie sa ne limitam partenerii de dialog. Este un proiect complex, perceput diferit la nivel global, care trebuie discutat cu toti partenerii, nu numai cu NATO si UE", a declarat Cristian Diaconescu, pentru Antena 3.
Un alt fost ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a opinat ca, prin participarea la scut, "rolul Romaniei in NATO va creste".
Mircea Geoana, presedintele PSD, si el fost ministru de Externe, a declarat ca "vestea nu este surprinzatoare, este clar ca atunci cand Administratia americana a decis sa nu continue in Cehia si Polonia, sistemul trebuia inlocuit. Ne aflam in fata celei mai importante decizii de securitate nationala din ultimii multi ani". "Sa vedem care e si opinia opiniei (sic!) publicului romanesc si care este si vocea si decizia Parlamentului", a mai declarat Mircea Geoana.
"Am vorbit cu presedintele Basescu la telefon, m-a sunat in timpul sedintei Consiliului National, m-a informat despre intentia ca CSAT sa abordeze acest subiect", a mai spus presedintele Senatului.
Teodor Atanasiu, fost ministru al Apararii, a declarat pentru Realitatea TV ca este "o decizie previzibila, avand in vedere contextul politic, Romania fiind cea mai estica membra NATO, dupa Turcia". Dupa parerea sa, participarea Romaniei la scutul american antiracheta va tensiona "probabil un pic relatia cu europenii si va continua sa tensioneze relatia cu Rusia".
La randul sau, Teodor Melescanu, tot fost ministru al Apararii, si-a exprimat convingerea ca Parlamentul va aproba decizia CSAT. "Decizia de a ne implica in acest program va avea sprijinul Parlamentului, oricum are sprijinul meu ca presedinte al Comisiei de Aparare", a declarat Melescanu, pentru Realitatea TV.
Senatorul PNL a mai spus ca presedintele american Barack Obama are o viziune politica diferita de predecesorul sau, care va determina "in mod cert" si participarea Rusiei, "mai ales ca si-au manifestat disponibilitatea de a pune la dispozitie unele instalatii de radiolocatie".
Ce stim despre scutul antiracheta?
Sistemul militar american, adica un radar in Cehia si 10 rachete interceptoare in Polonia, trebuia sa apere SUA si o parte a Europei de eventualele rachete lansate de Iran. Scutul antiracheta al SUA nu proteja insa flancul estic al Aliantei Nord-Atlantice, din care face parte si Romania.
Dubla mutare a americanilor
Inca de la momentul lansarii acestui proiect, Rusia s-a impotrivit vehement amplasarii scutului in ceea ce a definit drept "vecinatatea sa apropiata", motivand ca americanii nu vizeaza Iranul, ci propria sa integritate teritoriala.
Obama va amplasa noul sistem de aparare antiracheta in Romania?
De curand, presedintele rus Dmitri Medvedev a amenintat chiar ca va amplasa, in semn de retaliere, rachete cu focos nuclear in enclava Kaliningrad, daca americanii dau curs planurilor. Aceasta reactie, asociata cu impotrivirea rusilor fata de orice sanctiune impotriva Iranului si a ambitiilor sale nucleare, au pus SUA intr-o pozitie incomoda.
SUA au fost puse in situatia de a alege: fie renuntau la planurile de mai multe miliarde de dolari, suparadu-si aliatii europeni si "resetandu-si" relatiile cu Rusia si deblocand dosarul iranian, fie mergeau inainte cu scutul, iritand si mai tare Kremlinul, in timp ce problema Iranului ramane neschimbata. Ziare.com
3 feb. 2010
Tokes Andras: Daca ar primi autonomie, maghiarii nu ar sti ce sa faca cu ea
Vicepresedintele demisionar al Partidului Civic Maghiar Tokes Andras a declarat, marti, ca maghiarii nu ar putea sa se autoguverneze, chiar daca li s-ar acorda autonomie teritoriala.
"Daca printr-o minune s-ar acorda maghiarilor autonomie teritoriala si fel de fel de structuri autonome, cred ca maghiarimea nu ar putea sa stie ce sa faca. Fiindca, in primul rand, populatia ar trebui sa isi recapete acea proprietate de a putea sa se autoguverneze, iar lupta aceasta politica prin care trece in ultimii ani maghiarimea o conduce mai aproape de acest scop", a declarat Tokes, intr-o conferinta de presa in care si-a anuntat si demisia din PCM, transmite Mediafax.
Potrivit acestuia, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania si-a propus sa contribuie la constientizarea populatiei asupra puterii sale decizionale.
Tokes Andras a demisionat, marti, din functia de vicepresedinte al PCM, acuzand un comportament "antidemocratic" al colegilor sai, inaintea turului doi al alegerilor prezidentiale.Ziare.com
"Daca printr-o minune s-ar acorda maghiarilor autonomie teritoriala si fel de fel de structuri autonome, cred ca maghiarimea nu ar putea sa stie ce sa faca. Fiindca, in primul rand, populatia ar trebui sa isi recapete acea proprietate de a putea sa se autoguverneze, iar lupta aceasta politica prin care trece in ultimii ani maghiarimea o conduce mai aproape de acest scop", a declarat Tokes, intr-o conferinta de presa in care si-a anuntat si demisia din PCM, transmite Mediafax.
Potrivit acestuia, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania si-a propus sa contribuie la constientizarea populatiei asupra puterii sale decizionale.
Tokes Andras a demisionat, marti, din functia de vicepresedinte al PCM, acuzand un comportament "antidemocratic" al colegilor sai, inaintea turului doi al alegerilor prezidentiale.Ziare.com
2 feb. 2010
Academia Romana cere referendum pentru Rosia Montana
Decizia exploatarii resurselor aurifere de la Rosia Montana nu ar trebui sa fie luata exclusiv de autoritatile locale, ci si de populatia tarii, care ar trebui sa fie intrebata printr-un referendum daca doreste folosirea cianurilor in Apuseni, sustin reprezentantii Academiei Romane.
"Consideram ca depozitele de aur din subsolul Romaniei reprezinta o sursa neregenerabila de importanta startegica nationala, proprietetea Statului Roman, a carei soarta nu poate fi decisa numai de autoritatile locale. In consecinta, decizia cu privire la oportunitatea exploatarii resusrselor aurifere ar trebui luata prin consultarea intregii populatii a tarii, eventual printr-un referendum national", se arata intr-un comunicat al Academiei Romane remis Ziare.com
Oficialii Academei Romane considera ca statul roman ar trebui sa negocieze un contract mai avantajos cu cei de la Rosia Montana Gold Corporation.
"In practica internationala se foloseste - mai ales la exploatarea petrolului, dar si a mineralelor, inclusiv aur - asa numitul "contract de impartire a productiei" (production sharing agreement), mult mai favorabil statului decat concesionarea preconizata, care aduce doar 2% venituri directe din redevente, restul veniturilor fiind indirecte, rezultate din impozite si taxe", se mai arata in pozitia oficiala a Academiei Romane.
Institutia considera ca exploatarea de la Rosia Montana se poate realiza favorabil pentru statul roman doar in trei conditii: sa se realizeze in galerii, sa nu se faca in urma unui contract de concesiune si sa nu se foloseasca cianuri.
"Exploatarea aurului din Muntii Apuseni ar pute fi luata in considerare daca s-ar face in galerii si nu in cariera deschisa. Astfel s-ar evita mutilarea mediului, stramutarea populatiei, distrugerea unei localitati si a vestigiilor arheologice. 2) daca relatia dintre stat si investitor s-ar baza pe procedura contractului de impartire a productiei si nu pe concesionare.
3) daca in locul tehnologiei bazate pe cianura s-ar folosi o tehnologie fara acest reactiv. Exista in prezent si asemenea tehnologii, inca putin folosite, dar imperative in cazul unor zone dens populate", mai scrie in comunicatul Academiei Romane. Sursa: Ziare.com
"Consideram ca depozitele de aur din subsolul Romaniei reprezinta o sursa neregenerabila de importanta startegica nationala, proprietetea Statului Roman, a carei soarta nu poate fi decisa numai de autoritatile locale. In consecinta, decizia cu privire la oportunitatea exploatarii resusrselor aurifere ar trebui luata prin consultarea intregii populatii a tarii, eventual printr-un referendum national", se arata intr-un comunicat al Academiei Romane remis Ziare.com
Oficialii Academei Romane considera ca statul roman ar trebui sa negocieze un contract mai avantajos cu cei de la Rosia Montana Gold Corporation.
"In practica internationala se foloseste - mai ales la exploatarea petrolului, dar si a mineralelor, inclusiv aur - asa numitul "contract de impartire a productiei" (production sharing agreement), mult mai favorabil statului decat concesionarea preconizata, care aduce doar 2% venituri directe din redevente, restul veniturilor fiind indirecte, rezultate din impozite si taxe", se mai arata in pozitia oficiala a Academiei Romane.
Institutia considera ca exploatarea de la Rosia Montana se poate realiza favorabil pentru statul roman doar in trei conditii: sa se realizeze in galerii, sa nu se faca in urma unui contract de concesiune si sa nu se foloseasca cianuri.
"Exploatarea aurului din Muntii Apuseni ar pute fi luata in considerare daca s-ar face in galerii si nu in cariera deschisa. Astfel s-ar evita mutilarea mediului, stramutarea populatiei, distrugerea unei localitati si a vestigiilor arheologice. 2) daca relatia dintre stat si investitor s-ar baza pe procedura contractului de impartire a productiei si nu pe concesionare.
3) daca in locul tehnologiei bazate pe cianura s-ar folosi o tehnologie fara acest reactiv. Exista in prezent si asemenea tehnologii, inca putin folosite, dar imperative in cazul unor zone dens populate", mai scrie in comunicatul Academiei Romane. Sursa: Ziare.com
1 feb. 2010
In 14 ani, Primaria Bucuresti a cheltuit degeaba 32,2 milioane de euro pentru deratizare
In doua note transmise Primariei Capitalei, in iulie si in octombrie anul trecut, medicii subliniaza ca pericolul ca bucurestenii sa se imbolnaveasca de meningoencefalita, trichineloza si rabie (boli contractate de la tantari si sobolani) este la fel de mare ca si acum 14 ani.
Acest avertisment este valabil in conditiile in care, in ultimii 14 ani, Municipalitatea a cheltuit nu mai putin de 32,2 milioane de euro pentru a scapa nu doar de tantari, dar si de sobolanii care bantuie nestingheriti prin subsolurile si pe la ghenele blocurilor.
Suma a fost incasata integral de societatea 3D Romania (infiintata de Consiliul General al Capitalei in 1996 si vanduta ulterior unor firme daneze), care a reusit sa-si prelungeasca an de an contractul initial, prin acte aditionale, si sa obtina monopolul pe deratizare in Bucuresti.
Potrivit Evenimentului Zilei, la 17 noiembrie 2009, primarul Sorin Oprescu a prelungit cu 50 de luni (adica cu mai bine de patru ani) valabilitatea contractului firmei 3D Romania, printr-un act aditional, aceasta urmand sa primeasca inca 5.226.670 de lei, adica 1,24 milioane de euro, pentru "tratamente de deratizare, de doua ori pe an, la obiectivele case-vile".
Primaria Capitalei a precizat, pentru Ziare.com, ca primarul general Sorin Oprescu nu a semnat actul aditional de prelungire a contractului cu firma 3D Romania. "Precizam ca, in luna noiembrie 2009, primarul general se afla in concediu de odihna, iar atributiile erau delegate viceprimarului", au declarat reprezentantii primariei.
..... s-a ajuns ca pana si spaga sa o incaseze degeaba, ca la noi la nimeni.
Acest avertisment este valabil in conditiile in care, in ultimii 14 ani, Municipalitatea a cheltuit nu mai putin de 32,2 milioane de euro pentru a scapa nu doar de tantari, dar si de sobolanii care bantuie nestingheriti prin subsolurile si pe la ghenele blocurilor.
Suma a fost incasata integral de societatea 3D Romania (infiintata de Consiliul General al Capitalei in 1996 si vanduta ulterior unor firme daneze), care a reusit sa-si prelungeasca an de an contractul initial, prin acte aditionale, si sa obtina monopolul pe deratizare in Bucuresti.
Potrivit Evenimentului Zilei, la 17 noiembrie 2009, primarul Sorin Oprescu a prelungit cu 50 de luni (adica cu mai bine de patru ani) valabilitatea contractului firmei 3D Romania, printr-un act aditional, aceasta urmand sa primeasca inca 5.226.670 de lei, adica 1,24 milioane de euro, pentru "tratamente de deratizare, de doua ori pe an, la obiectivele case-vile".
Primaria Capitalei a precizat, pentru Ziare.com, ca primarul general Sorin Oprescu nu a semnat actul aditional de prelungire a contractului cu firma 3D Romania. "Precizam ca, in luna noiembrie 2009, primarul general se afla in concediu de odihna, iar atributiile erau delegate viceprimarului", au declarat reprezentantii primariei.
..... s-a ajuns ca pana si spaga sa o incaseze degeaba, ca la noi la nimeni.
Seful ANI il ameninta pe Geoana ca-l da in judecata
Catalin Macovei se gandeste sa-l dea in judecata pe Mircea Geoana deoarece l-a acuzat ca ar fi actionat la comanda lui Traian Basescu in momentul in care Agentia Nationala pentru Integritate a analizat averea celui de al doilea om in stat.
"Este surprinzator ce a declarat mircea geoana (...) Analizez posibilitatea sa formulez o actiune personala in instanta pentru a-i cere lui Mircea Geoana sa demonstreze aceste declaratii", a precizat seful ANI.
Desi a precizat ca il va da personal in judecata pe Mircea Geoana, nu in numele Institutiei, Catalin Macovei a motivat gestul prin faptul ca "declaratiile politice" ale lui Mircea Geoana afecteaza imaginea ANI.
Intrebat daca vor urma si alte dosare in perioada urmatoare, Macovei a precizat ca inspectorii analizeaza in prezent mai multe dosare ale unor persoane care ocupa funtii publice importante.
"Nu trebuie sa gandim in termeni de pesti mari si pesti mici, asta ar insemna sa prioritizam cazurile. Ar fi o ingerinta din partea mea sa le cer inspectorii sa faca o lista cu omemeni importanti pentru a se ocupa cu prioritate de ei (...) Sunt convins ca inspectorii nostri sunt in stadiu de finalizare cu cateva dosare de oameni care ocupa functii importante in zona publica. Suntem in faza in care o sa scoatem tot mai multe dosare sonore", a mai spus Macovei.
In acelasi timp, presedintele ANI s-a aratat ingrijorat de faptul ca oamenii politici situati in tabere adverse au inceput sa-si ia apararea unii altora, renuntand sa-i mai laude pe inspectorii de integritate pentru finalizarea dosarelor.
"Atacurile la adresa institutiei sunt tot mai vehemente. Ieri sau acum doua zile am observat cum o doamna senator (n.r. Lia Olguta Vasilescu, PSD), refendidu-se la dosarul doamnei Placinta (n.r. fostul ministru al Tineretului si Sportului), a spus ca ANI a facut abuzuri. Acest lucru mi se pare surprinzator. Au inceput sa se coalizeze, asta arata ca institutia noastra chiar lucreaza si ca suntem echidistanti", a completat Macovei.
Sursa: Ziare.com
Autor: Lucian Hainarosie
"Este surprinzator ce a declarat mircea geoana (...) Analizez posibilitatea sa formulez o actiune personala in instanta pentru a-i cere lui Mircea Geoana sa demonstreze aceste declaratii", a precizat seful ANI.
Desi a precizat ca il va da personal in judecata pe Mircea Geoana, nu in numele Institutiei, Catalin Macovei a motivat gestul prin faptul ca "declaratiile politice" ale lui Mircea Geoana afecteaza imaginea ANI.
Intrebat daca vor urma si alte dosare in perioada urmatoare, Macovei a precizat ca inspectorii analizeaza in prezent mai multe dosare ale unor persoane care ocupa funtii publice importante.
"Nu trebuie sa gandim in termeni de pesti mari si pesti mici, asta ar insemna sa prioritizam cazurile. Ar fi o ingerinta din partea mea sa le cer inspectorii sa faca o lista cu omemeni importanti pentru a se ocupa cu prioritate de ei (...) Sunt convins ca inspectorii nostri sunt in stadiu de finalizare cu cateva dosare de oameni care ocupa functii importante in zona publica. Suntem in faza in care o sa scoatem tot mai multe dosare sonore", a mai spus Macovei.
In acelasi timp, presedintele ANI s-a aratat ingrijorat de faptul ca oamenii politici situati in tabere adverse au inceput sa-si ia apararea unii altora, renuntand sa-i mai laude pe inspectorii de integritate pentru finalizarea dosarelor.
"Atacurile la adresa institutiei sunt tot mai vehemente. Ieri sau acum doua zile am observat cum o doamna senator (n.r. Lia Olguta Vasilescu, PSD), refendidu-se la dosarul doamnei Placinta (n.r. fostul ministru al Tineretului si Sportului), a spus ca ANI a facut abuzuri. Acest lucru mi se pare surprinzator. Au inceput sa se coalizeze, asta arata ca institutia noastra chiar lucreaza si ca suntem echidistanti", a completat Macovei.
Sursa: Ziare.com
Autor: Lucian Hainarosie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)