Radicalii autonomisti proclama maghiara "limba oficiala a Tinutului Secuiesc"

Radicalii autonomisti vor proclama limba maghiara drept "limba oficiala a Tinutului Secuiesc" in cadrul Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc, convocata in data de 12 martie la Sfantu Gheorghe.
Consiliul National Secuiesc a pregatit deja un proiect de hotarare, prin care se arata ca "limba maghiara este limba oficiala in Tinutul Secuiesc, avand un statut identic cu limba oficiala a statului", iar "Autoritatile publice din Tinutul Secuiesc asigura folosirea oficiala a ambelor limbi, adoptand actele normative si creind conditiile care asigura deplina egalitate a celor doua limbi".

"Orice cetatean cu domiciliul in Tinutul Secuiesc are dreptul sa foloseasca liber si in aceleasi conditii ambele limbi, atat in scris, cat si oral", mai prevede proiectul de hotarare, citat de Gandul.

Documentul precizeaza stabilirea unei "liste a functiilor publice care se pot ocupa numai de catre persoane care cunosc ambele limbi", lucru de care se va ocupa "Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc, impreuna cu specialistii autoritatilor publice locale".

Maghiara, limba oficiala in Tinutul Secuiesc?

Pentru intrunirea din luna martie, singurele formatiuni ale minoritatii maghiare care au confirmat participarea sunt Partidul Civic Maghiar, al ex-primarului din Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno, si Consiliul National al Maghiarilor din Romania, condus de europarlamentarul Tokes Laszlo.

Liderii UDMR nu au precizat inca daca le vor da primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali si judeteni ai Uniunii sa participe la intalnire. Acest lucru ar putea duce la repetarea situatiei de anul trecut, cand, in replica la "editia inaugurala" a reuniunii alesilor locali din asa-zisul Tinut Secuiesc mai-marii UDMR si-au convocat alesii locali la o sedinta similara la Miercurea Ciuc, desfasurata in 4 septembrie 2009.

Rusii se întreabă dacă SUA şi România au făcut o alianţă nouă

Într-un comentariu publicat de Ria Novosti analiştii militarii se întreabă dacă "decizia de a implementa un sistem de apărare anti-rachetă, în România, nu este dovada că SUA şi România sunt parte într-o nouă alianţă".

O a doua întrebare ridicată de analistul militar Ilya Kramnik, este cât de mult afectează interesele Rusiei pasul făcut, către România, de administraţia Barack Obama.

"În ceea ce priveşte răspunsul Rusiei, acesta este previzibil. Rusia trebuie să întrebe SUA despre ce fel de instalaţii urmează să fie amplasate de Washington. Din ceea ce ştie Rusia în acest moment este că ar fi vorba despre rachete, parte a sistemului integrat de protecţie, inclusiv naval, echipate cu rachete  Spider-Man 3 (SM-3)", afirmă Ilya Kramnik.

România acuzată că încalcă tratatul de la Montreux

Adjunctul lui Vladimir Putin, vicepremierul Serghei Ivanov, a declarat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că România a semnat Tratatul de la Montreux din 1936, iar tratatul impune limite stricte privind prezenţa puterilor din afara ţării, în Marea Neagră, lăsând să se înţeleagă că acest nou acord al României cu SUA ar putea încălca acordul de la Montreux.

Analistul militar remarcă faptul că reacţia Rusiei a fost mult mai blândă decât reacţia Kremlinului atunci când SUA a planificat să disloce rachete de interceptare în Polonia şi un radar de urmărire în Cehia. 

 -----

 Ce părere aveți dragi cititori, trebuie sa dam explicații Rusiei pentru ca montam scutul .... sau ar trebui sa-i întrebăm noi dacă aveau de gand sa ne arunce vreo ghiulea și acum le-am dat planurile peste cap... :(

Clinton a vorbit la telefon cu Lavrov despre scutul antiracheta

Gazduirea bateriilor de rachete interceptoare americane pe teritoriul Romaniei a fost discutata telefonic, marti, de catre secretarul de stat american Hillary Clinton si ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
Cei doi inalti oficiali americani au mai vorbit si despre amenintarea nucleara iraniana, negocierile privind programul START si relatiile celor doua tari cu America Latina, transmite agentia ITAR-Tass.

Discutiile dintre Clinton si Lavrov vin la cateva zile dupa de Rusia a cerut in mod oficial explicatii Statelor Unite referitoare la instalarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei.

Rusia: Serbia va fi nevoita sa renunte la Kosovo, daca vrea in NATO

Ambasadorul rus la NATO Dmitri Rogozin a declarat ca Serbia va fi nevoita sa renunte la Kosovo, daca doreste sa adere la NATO.
El a precizat ca Rusia ar trebui intr-o astfel de situatie sa-si revizuiasca pozitia privitoare la Kosovo. "Nu putem fi mai sarbi decat sarbii", a spus el, potrivit B92.

"Nu toate membrele NATO au recunoscut Kosovo. Spania, Grecia, Romania si Slovacia nu l-au recunoscut. Dar, conform legii internationale si statutului NATO, o astfel de situatie este un obstacol in aderarea Serbiei la Alianta", a explicat Rogozin.

El a subliniat ca majoritatea statelor din NATO nu iti vor schimba pozitia, ceea ce inseamna ca Alianta poate accepta Serbia numai cu "granite noi", adica fara Kosovo.

"Belgradul ar trebui sa recunoasca oficial suveranitatea Pristinei, ceea ce va schimba si pozitia Madridului si Moscovei", a adaugat Rogozin.

Deputat rus: Initiativa Romaniei ar putea "raci semnificativ" relatiile Rusia-SUA

Intentia SUA de a instala rachete in Romania ar putea afecta arhitectura europeana de securitate, ca si discutiile Rusia-SUA pe tema reducerii armelor strategice, a declarat seful comisiei pentru aparare din Duma de Stat.

Intr-un interviu pentru agentia Rosbalt, Viktor Zavarzin a spus ca "intrebarea-cheie" in aceasta situatie este daca NATO va vedea problemele de securitate "doar din perspectiva Bruxelles-ului" sau va lua in calcul "interesele si ingrijorarile legitime ale tuturor statelor din zona euroatlantica".

Aleksandr Pikaiev, seful departamentului pentru dezarmare si rezolvarea conflictelor din World Economics and International Relations Institute, este de parere ca Romania a facut special anuntul intr-un moment in care negocierile SUA-Rusia pe tema armelor nucleare strategice au intrat in faza finala. El a adaugat ca initiativa Romaniei ar putea "raci semnificativ" legaturile dintre Rusia si SUA.

Aceasta opinie este impartasita de alti analisti, care au sugerat ca decizia Romaniei irita Moscova fiindca ea accentueaza independenta Romaniei de Rusia si subliniaza faptul ca Moscova nu poate dicta NATO sau SUA.

Ministrul rus de externe a spus vineri ca Moscova asteapta clarificari de la SUA in legatura cu planurile lor de a desfasura elemente ale scutului in Romania. "Asteptam ca SUA sa ofere o explicatie ampla, luand in considerare faptul ca regimul Marii Negre este reglementat de Conventia Montreaux", a spus Lavrov.

Sursa: NewsIn

NATO nu intervine in problema scutului antiracheta

Alianta Nord Atlantica nu va interveni in negocierile dintre Statele Unite si Romania, privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul tarii noastre.
"Negocierile se desfasoara intre cele doua parti, NATO nu intervine", a declarat un functionar NATO, vineri, sub protectia anonimatului, pentru RiaNovosti, informeaza Mediafax.

Sursa citata de agentia rusa de stiri sustine ca NATO nu a decis inca infiintarea propriului sistem de aparare antiracheta si nici nu va interveni in niciun fel in discutiile dintre Bucuresti si Washington.

Medvedev: NATO, principala amenintare la adresa securitatii Rusiei

Presedintele rus Dmitri Medvedev a validat vineri o noua doctrina militara, care plaseaza NATO in fruntea amenintarilor la adresa securitatii Rusiei.

Textul doctrinei, publicat pe site-ul Kremlinului, plaseaza pe primul loc in "principalele pericole militare exterioare" faptul ca NATO incearca sa "isi mondializeze functiunile, incalcand normele dreptului international", relateaza AFP.

Documentul denunta si apropierea de frontierele ruse a "infrastructurii militare a tarilor din NATO, mai ales prin extinderea blocului".

Printre alte pericole, doctrina este ingrijorata de posibila dezvoltare a unui "sistem strategic antiracheta" si de dezvoltarea "unor arme strategice conventionale de inalta precizie".

Rusia a denuntat proiectul american al scutului antiracheta in Europa de Est, la care SUA au renunta pana la urma, si vrea ca Washingtonul sa accepte ca eventuale arme strategice conventionale sa fie supuse acelorasi restrictii ca armele nucleare.