Cand afli cate servicii speciale are Romania, te crucesti si iti vine sa spui ca te-ai inselat cand ai crezut ca traiesti in cea mai saraca tara din Europa.
Nu, dupa cantitatea serviciilor speciale, Romania este cel mai bogat si mai influent stat din lume. Datorita acestei stari de fapt, el trebuie sa fie aparat pe masura si sa aiba in slujba o multime de servicii speciale care sa adune informatii din intreaga lume. In realitate, Romania detine totusi un record european - este tara in care exista sapte servicii de informatii si contrainformatii majore.
SRI are de sase ori mai multi ofiteri la un milion de locuitori decat serviciul omolog american, FBI, si de cinci ori mai mult decat colegii britanici de la MI5. La 20 de ani de la caderea lui Ceausescu si a regimului sau totalitar bazat pe Securitate, Romania are mai multi ofiteri de informatii pe cap de locuitor decat in perioada comunista.
Statistica cifrelor reci infioara mai mult decat orice - 21 de milioane de romani sunt supravegheati si ascultati mai mult decat 90 de milioane de nemti sau 300 de milioane de americani. Aceste date socante le-au atras atentia si jurnalistilor din occident. Italienii au scris recent si ei despre acest paradox made in Romania.
Ce ar mai putea fi spus sau comentat? Realitatea cea mai dureroasa este ca aceste cifre confirma vorbele pe care le auzim la fiecare colt de strada: "Romania este la mana securistilor, este o tara in care fostii securisti au preluat puterea, au facut avere, iar acum s-au infiltrat pana la varfurile celor mai importante institutii ale statului, de unde isi apara interesele, continua sa faca avere si sa fure si isi protejeaza si acolitii".
De altfel, cum ai putea sa contrazici aceasta credinta atat de adanc inradacinata in sufletul poporului? Ca o intarire a certitudinilor populare a venit si masura Guvernului Boc de a suplimenta, in 2010, anul varfului de criza, fondurile pentru serviciile secrete, in timp ce alte bugete au fost taiate si reduse fara mila.
Apetitul tuturor fortelor politice care s-au perindat la putere din '90 incoace pentru intarirea si dezvoltarea serviciilor speciale secrete tradeaza unul si acelasi lucru: fostii securisti abia dupa '89 au pus mana pe putere, iar din acel moment nu au facut decat sa isi acopere trecutul, interesele economice si sa isi dezvolte o adevarata retea prin intermediul careia toate informatiile sa nu ajunga decat in mana lor.
Astfel si-au asigurat trecutul, prezentul si viitorul. Dovezile pentru sustinerea acestei ipoteze sunt chiar cifrele prezentate mai sus si bugetul institutiilor lor, de la an la an tot mai mare.
O inclinatie periculoasa catre palavrageala si barfa
Dezvoltarea tot mai puternica a serviciilor secrete nu exprima insa doar continuitatea fostilor securisti din perioada comunista in regimul democratic de dupa '90. Numarul tot mai mare al ofiterilor serviciilor speciale, al colaboratorilor acestora, ca de altfel si numarul imens al "turnatorilor" din perioada Securitatii exprima inclinatia aproape bolnavicioasa a romanilor catre palavrageala si barfa si atentia exagerata pe care doar noi putem sa o acordam "vecinului", oricare ar fi acesta.
Doar intr-o tara in care populatia are o oarecare placere in a se "turna" reciproc si a se urmari unii pe altii pentru ca apoi sa santajeze intre ei cu informatii compromitatoare, Securitatea si mai apoi serviciile secrete puteau sa aiba un asemenea succes.
Natura umana are indiferent de natie incrustat in fondul genetic tentatia si dorinta de a spiona, insa romanii au demonstrat ca pot face din aceasta inclinatie o obsesie si o adevarata industrie, urcand spionajul la rang de sport national pentru supravietuire.
Cat de mult ne-a pervertit aceasta boala - vedem de fiecare data cand privim catre politicienii sau afaceristii de "succes" de dupa '90. Cat ne costa pe noi, cei care nu practicam acest sport - simtim cu totii in fiecare zi.
Sursa: Ziare.com
Autor: Iulian Leca
Agenti-sefi din cadrul Serviciului Secret al Statelor Unite (Secret Service, care se ocupa de paza presedintilor americani) au fost in februarie intr-o vizita oficiala la Serviciul de Paza si Protectie (SPP), discutiile abordand inclusiv "planurile referitoare la viitoare misiuni de protectie".
