Susţin DNA, doar pentru adversari

"Atat timp cat DNA se concentreaza mai putin pe a crea stiri si pe a da pe surse tot felul de lucruri si loveste in ceea ce inseamna varfurile iceberg-ului, varfuri care se vad, ale coruptiei - da, DNA va avea din partea mea si a USL tot sprijinul pentru a ramane o institutie independenta".
Ce frumos grăiește Victor Ponta, acum ca DNA a lovit PDL la un nivel de neimaginat!

Mi-as dori din tot sufletul sa-l pot si crede pe președintele PSD, pentru ca atitudinea constant antiDNA, antiANI si in general anti orice masura de combatere a coruptiei este principalul motiv pentru care revenirea social-democratilor la putere mi se pare un mare pericol. Dar nu pot crede, oricat m-as stradui, ca Victor Ponta este in mod real un sustinator neconditionat al integrității.

Criza datoriilor suverane: Cine datoreaza ce, cui?

Europa se lupta sa gaseasca o iesire din criza zonei euro, in ciuda cresterii datoriilor, scaderii cresterii economice si a nelinistilor pietei. Dar in contextul in care piata financiara globala este interconectata, care sunt repercusiunile din si in afara spatiului euro?
Tarile care imprumuta bani altor state au putin probleme in timpul perioadelor de boom economic, insa atunci cand o natiune nu-si mai poate controla datoriile, bancile din lume si institutiile financiare care au imprumutat risca sa-si piarda banii, noteaza BBC.

Asadar, in acest sistem international interconectat, cine datoreaza ce, cui?

Grecia
Grecia este puternic indatorata tarilor din zona euro si unul dintre cele trei state care au primit bani din fondul de salvare.
Desi economia Greciei este mica si eventualele daune ale falimentului ar putea fi absorbite de catre tarile din zona euro, temerea cea mare este riscul "contagiunii", adica posibilitatea ca un eventual faliment sa declanseze o catastrofa financiara pentru celelalte economii, mai mari, cum este cea a Italiei.

Irlanda
Una din cele trei tari din zona euro care a primit, pana acum, bani din fondul de salvare. Irlanda a luat masuri dure de austeritate, economia inregistrand o revenire modesta.
Dupa anii de boom economic de pana in 2008, tara a cazut in recesiune din cauza crizei globale a creditelor, care a taiat din fluxul de credite "ieftine" ce a sustinut o crestere mult prea mare in piata imobiliara.
Irlanda are o datorie externa mare, raportata la PIB, pentru ca desi este o tara mica, are un sector financiar important.

Italia
Italia are o datorie foarte mare, dar este o tara relativ bogata, in comparatie cu Grecia si Portugalia. Indoielile cu privire la posibilitatile clasei politice italiene de a gestiona criza si temerile ca datoriile ar putea creste la un asemenea nivel incat economia sa nu le poata sustine au starnit panica pe piete. Franta este cea mai expusa datoriilor Italiei.

Portugalia
Este a treia tara din zona euro care are nevoie de bani din fondul de salvare, pentru ca se afla intr-o recesiune severa. In acest moment, Guvernul portughez implementeaza o serie de masuri de austeritate, planificand si o serie de privatizari pentru a-si repara sistemul financiar subred si a-si reduce povara datoriilor.
Portugalia este puternic indatorata Spaniei, in timp ce bancile sale trebuie sa primeasca 7,5 miliarde de euro de la greci.

Spania
Principala grija a Spaniei este Portugalia, care ii este indatorata cu miliarde de euro. De asemenea, Spania datoreaza sume importante Germaniei si Frantei.
Pe masura ce Guvernul incearca sa-si tina datoriile sub control, exista temeri ca tara ar putea intra din nou in recesiune dupa alegerile parlamentare de duminica, actuala conducere fiind nepopulara dupa taierile din buget si reformele economice.
Boom-ul economic inregistrat in sectorul imobiliar si al constructiilor a impins Spania intr-o recesiune mai profunda decat multe alte tari din Europa.

Franta
Este a doua mare economie din Europa care are o mare expunere pe pietele datornicilor din zona euro. Bancile franceze detin sume mari din datoria Greciei, Italiei si Spaniei. Acest lucru creeaza turbulente pe piata, cumulat cu o crestere economica modesta si o scadere a consumului.

SUA
Desi datoriile Statelor Unite egaleaza propriul Produs Intern Brut, SUA sunt vazute ca o mana sigura. Cele mai multe datorii ale americanilor sunt detinute de China si Japonia, iar Europa are al doilea cel mai mare procentaj.
Asta inseamna ca orice s-ar intampla in Europa o sa aiba un impact profund asupra sistemului bancar american.
In Europa, Marea Britanie, Elvetia si Franta detin cele mai mari sume din datoria externa a SUA, insemnand sute de miliarde de dolari.

Marea Britanie
Britanicii au mari datorii externe, din care cea mai mare componenta este industria bancara. Numarul mare de datorii, raportat la PIB, se explica prin activitatea sectorului financiar, unde exista miscari mari de capital.
Insa nivelul datoriilor externe britanice nu este vazut ca o problema, pentru ca Marea Britanie detine active de valoare foarte mare. Cu toate acestea, economia britanicilor ramane totusi expusa datoriilor italiene si spaniole.
In acelasi timp, Marea Britanie datoreaza sute de milioane Germaniei si Spaniei.

Germania
Cea mai mare economie din zona euro este expusa datoriilor Greciei, Irlandei, Portugaliei, dar mai ales ale Spaniei. Daca una din aceste tari intra in faliment, Germania va fi lovita.
Cresterea economica a nemtilor incetineste, in principal din cauza partenerilor sai din zona euro. Germanii fiind motorul economic al Europei, inseamna ca orice problema pe care ei o au devine una si pentru zona euro si pentru intregul sistem financiar international.

Japonia
A treia economie a lumii are cel mai mare nivel de datorie publica din tarile dezvoltate. Cu toate acestea, datoriile sunt interne, astfel ca nu sunt in risc de faliment.
Criza financiara globala, cutremurul de anul acesta din martie si tsunami-ul care a urmat, precum si un yen puternic, impreuna cu criza europeana a datoriilor, intuneca perspectivele economice ale Japoniei.
Cu toate acestea, Guvernul s-a angajat sa transforme deficitul bugetar anual in surplus, pana in 2020.

Munţii Bucegi, furaţi cu acte-n regulă - transmiteţi mai departe

În atenţia şefilor MAI şi CSM, domnii Traian Igaş şi Horaţiu Dumbravă: Studiu de caz prin care moştenitorii a 1,64 hectare de teren au ajuns să obţină cu acte în regulă 300 de hectare de teren în cea mai căutată zonă turistică din Dâmboviţa.

Starea justiţiei române se evaluează după stadiul proceselor de mare corupţie. Soluţiile definitive şi irevocabile se lasă aşteptate şi inculpaţii, sub umbrela prezumţiei de nevinovăţie, se victimizează politic şi zburdă în libertate.. Ce se întâmplă în acest timp cu justiţia noastră cea de toate zilele, la "talpa ţării", în milioanele de procese penale şi civile de pe rolul instanţelor?

"Evenimentul zilei" propune un studiu de caz în care

justiţia a ajuns într-un timp rezonabil la o decizie definitivă şi irevocabilă investită cu titlu executoriu. Potrivit acestei hotărâri judecătoreşti aproape incredibile, trei români care au moştenit 1,64 hectare de teren intravilan în oraşul Fieni ar trebui să fie împroprietăriţi cu 300 de hectare de teren extravilan în comuna Moroeni, localitatea cu cel mai mare potenţial turistic din judeţ.

Fiind o decizie definitivă şi irevocabilă ea nu poate fi amendată sau, măcar, comentată nici de ministrul justiţiei. Agenţia Domeniilor Statului - instituţia care ar trebui să scoată cele 300 de hectare din domeniul privat al statului pentru a aplica hotărârile în lanţ ale instanţelor dâmboviţene - încă se judecă pentru a îndrepta această aberaţie de libertate a justiţiei.

Caz-şcoală de păcălit statul

Cazul "Moroeni" - pe care-l vom reconstitui în continuare, poate fi considerat emblematic pentru modul în care autorităţile locale şi judeţene îşi dau mâna şi apelează la instanţele de judecată pentru a reconstitui drepturi de proprietate inexistente în favoarea unor persoane influente, păcălind şi păgubind statul.

Fraţii Isaia, Dumitru şi Nicolae Saulea au deţinut, împreună, 2,50 hectare de teren intravilan în oraşul Fieni, judeţul Dâmboviţa. Moştenitoarele lor, Sonia Albulescu, Steliana Nichita şi Floarea Pascale au revendicat pământul în 2005.

La finele anului 2007, Comisia Judeţeană de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor din Dâmboviţa, condusă de prefectul Iancu Caracotă, le recunoaşte şi le validează celor trei moştenitoare dreptul de proprietate asupra a 8.600 metri pătraţi în Fieni şi a 1.64 hectare de teren pe raza comunei Moroeni.

Moştenitoarele Saulea se declară, iniţial, mulţumite de decizie. Ulterior se răzgândesc, sunt nemulţumite, deoarece, spun ele, terenul extravilan din Moroeni valorează mai puţin decât cel intravilan în Fieni. La potenţialul turistic şi de dezvoltare al localitatăţii Moroeni afirmaţia nu are suport în realitate şi s-ar putea spune că lucrurile stau exact invers. Nu ştim dacă nemulţumirea este cauzată de intrarea în scenă a lui Viorel Polexe, şeful Poliţiei oraşului Moreni (în prezent promovat la IPJ Dâmboviţa), nici cum au intrat moştenitoarele în legătură cu el, cert este doar că domnul Polexe este împuternicit cu procură de reprezentare pentru a obţine mărirea suprafeţei din localitatea Moroeni, prin aplicarea criteriilor legale de echivalare a terenurilor agricole.

Din acest moment începe sarabanda proceselor prin care pământul statului ajunge, prin decizii legale, dar fără suport în realitate, în proprietatea unor persoane private.

Recomandăm studiul cazului Moroeni ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi şefului CSM, Horaţiu Dumbravă, deoarece în subordinea domniilor lor se află înalţi funcţionari publici şi judecătorii care au făcut posibilă această aberaţie de libertate.

Pasul 1

În dosarul civil 173/283/2008, înregistrat la Judecătoria Pucioasa, moştenitoarele Saulea cheamă în judecată Comisia Locală de Fond Funciar Fieni şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dâmboviţa. Este solicitată şi aprobată o expertiză care să determine coeficientul la care se va face echivalarea terenurilor. Expertul Corneliu Garofeanu decide că echivalentul a 1,64 hectare de teren intravilan în Fieni corespunde suprafeţei de 300 hectare extravilan în Moroeni. Comisia din Fieni este absentă, iar Comisia Judeţeană e reprezentată de jurista Cristina Dinu. Nici una din părţi nu formulează obiecţiuni la raportul de expertiză. Jurista Dinu se mulţumeşte să spună că, raportat la suprafaţa de intravilan, echivalarea este "destul de mare" şi lasă verdictul la aprecierea intanţei. Completul compus din judecătoarea Irina Mastacan şi grefiera Mariana Geambaşu admite acţiunea moştenitoarelor Saulea ca "întemeiată" şi validează expertiza. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa obligă Comisia Locală de Fond Funciar Moroeni la punerea în posesie şi Comisia Judeţeană Dâmboviţa la emiterea titlului de proprietate pentru cele 300 de hectare.

Lăsând la o parte modul cum expertiza a fost luată de bună, nimeni nu s-a întrebat dacă Primăria Moroeni are cele 300 de hectare ca să poată pune în posesie reclamantele. Sentinţa, pronunţată în iunie 2008, rămâne definitivă şi irevocabilă în august 2008, nefiind atacată de părţi prin recurs (nerecurare). Comisia Judeţeană de Fond Funciar a renunţat, practic, la calea de atac prin recurs.

Pasul 2

Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dâmboviţa, conştientă că, mai devreme sau mai târziu va fi criticată pentru "non-combat", deschide la rându-i un proces (dosar 1537/283/2008) tot la Judecătoria Pucioasa, în care cheamă în judecată moş tenitoarele Saulea şi Comisia de Fond Funciar Fieni şi cere revizuirea sentinţei din procesul anterior. Comisia din Fieni absentează iar. Aceeaşi juristă Cristina Dinu susţine că instanţa a aplicat în iunie 2008 "un alt coefiecient de echivalare decât cel prevăzut de lege", unul greşit, iar sentinţa anterioară trebuie revizuită. Cererea de revizuire este respinsă întemeiat pe 16 septembrie 2008, din primul termen de judecată, deoarece revizuirea nu este posibilă decât în cazuri prevăzute expres şi limitativ de lege, iar "aplicarea greşită a unei dispoziţii legale" se putea invoca doar prin recurs, cale de atac legală pe care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dâmboviţa a ales să nu o folosească.

Pasul 3

Comisia Judeţeană Dâmboviţa îşi foloseşte dreptul la recurs şi procesul se mută la Tribunalul Dâmboviţa, secţia Civilă (dosar 1537/283/2008). Completul compus din judecătoarele Dorina Ştefan, Anastasia Soare şi Gabriela Spătaru constată că nu prea au pe cine judeca. Lipseşte chiar reclamanta, Comisia Judeţeană de Fond Dâmboviţa, cea care atacase cu recurs sentinţa Judecătoriei Pucioasa, lipseşte şi Comisia de la Fieni, este prezentă doar avocata moştenitoarelor Saulea.

Completul judecă recursul din plângerea depusă iniţial, unde juriştii Comisiei Judeţene de Fond Funciar Dâmboviţa scriu negru pe alb că instanţa din Pucioasa, în primul proces, a aplicat un alt coeficient decât cel prevăzut de lege, un coeficient inventat de expertul Garofeanu printr-un simplu calcul matematic. Mai reclamă juriştii în document şi că instanţa din Pucioasa a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă care nu este liberă de sarcini sau în posesia Primăriei Moroeni, ci se află în administrarea unei persoane juridice care nu a fost parte în proces, respectiv Agenţia Domeniilor Statului Dâmvoviţa.

Completul de la Târgovişte ajunge la aceeaşi concluzie ca şi al doilea complet de la Pucioasa: criticile primei sentinţe nu se pot face decât prin recurs, care nu a fost promovat la timp şi nu mai este posibil. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, însă legea nu permite folosirea ei decât în cazuri prevăzute expres şi limitativ, iar procesul aflat pe rol nu permite admiterea revizuirii neîndeplinind condiţiile legale. Aşadar, Tribunalul Dâmboviţa respinge recursul ca nefondat, iar acest verdict este definitiv şi irevocabil. Implicit, moştenitoarele Saulea, reprezentate prin "împuternicitul" din umbră Viorel Polexe, comandantul Poliţiei oraşului Moreni, moştenesc cu acte în regulă 300 de hectare de teren extravilan în localitatea dâmboviţeană Moroeni.

Pasul 4

Prin hotărârile din 5 februarie şi 5 martie 2009, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dâmboviţa ia act de sentinţa definitivă şi irevocabilă pronunţată de Tribunalul Târgovişte, înscrie moştenitoarele Saulea în Anexa 30 a localităţii Moroeni cu 300 de hectare, invalidează propria decizie anterioară în care acestea aveau dreptul la doar 1.64 hectare şi comunică hotărârea Comisiei de Fond Funciar Moroeni şi Agenţiei Domeniilor Statului Dâmboviţa, spre aducere la îndeplinire. ADS Dâmboviţa obiectează că pământurile în cauză fac parte din domeniul privat al statului pe care doar le administrează, că decizia de scoatere din proprietatea statului şi trecerea în proprietate privată a unor terţi ar trebui luată la Bucureşti şi, fapt, foarte important, că nu a fost parte în proces, dar este afectată direct de urmările acestuia.

În martie, mai şi iunie 2009, prin trei adrese consecutive, preşedintele Comisiei de Fond Funciar Dâmboviţa, prefectul Iancu Caracotă - uitând parcă ce rol important a avut comisia condusă de el în echivalarea eronată a suprafeţelor de teren - trimite adrese oficiale Agenţiei Domeniilor Statului Bucureşti, prin care cere aprobarea restituirii din domeniul privat al statului a celor 300 de hectare de teren. Din martie până în august 2009, ADS Bucureşti returnează de două ori dosarul moştenitoarelor Saulea, cu obiecţia că ADS nu a fost parte în proces, implicit hotărârea judecătorească nu îi este opozabilă şi ea încalcă prevederile legii. În august 2009, Prefectul Caracotă îi scrie împuternicitului Viorel Polexe, asigurându-l că a făcut toate demersurile posibile, dar ADS Bucureşti refuză să se conformeze, motiv pentru care îl sfătuieşte să se adreseze "instanţelor judecătoreşti competente şi instizuţiilor abilitate ale statului (Parchet, Poliţie)"

ACUZE. Iancu Caracotă, actualul prefect de Dâmbovița, acuzat de non-combat când a pierdut terenul, acum se zbate să-l dea pe tavă polițistului Polexe.

În loc de epilog

În 2010, prin dosarul 1044/277/2010, ADS solicită şi obţine în instanţă revizuirea hotărârii judecătoreşti şi strămutarea dosarului la Ju de cătoria Pătârlagele, judeţul Buzău. Această instanţă face o nouă echivalare şi ajunge la o concluzie stupefiantă: moştenitoarele Saulea au dreptul la 253,94 hectare de teren, şi nu la 300 de hectare, cât se decisese la Pucioasa. ADS atacă prin recurs şi sentinţa pronunţată la Pătârlagele şi, astfel, în scurt timp, Tribunalul Buzău va avea ultimul cuvânt în cazul Moroeni.

 

Sursa: EVZ.ro

Un agent de circulaţie din Cluj a fost umilit în trafic de şeful Poliţiei

Ce păţeşte un agent de poliţie care are curajul să îşi oprească un superior care a încălcat grav o regulă de circulaţie?

Este sancţionat disciplinar cu "mustrare scrisă" pentru comportament necorespunzător la serviciu, în familie sau societate.

Agentul Sergiu Todea, de la Poliţia Rutieră a municipiului Cluj Napoca, a avut neşansa de a-l opri în trafic pe comisarul şef Cristian Pintea, prim adjunctul IPJ Cluj, care conducea un BMW seria 5 şi care nu a acordat prioritate pietonilor care traversau strada pe "trecerea pentru pietoni".

Ceea ce a urmat l-a făcut pe agentul Todea să susţină că "mai bine l-aş fi recunoscut pe comisarul şef Cristian Pintea". Colegii care erau de faţă la scenă i-au întors spatele, cu excepţia unui agent. Au dat declaraţii care să susţină versiunea şefului, în detrimentul celui cu care împart serviciul în fiecare zi.

Citiţi în ediţia de mâine a "Evenimentului zilei" şi pe www.evz.ro la ora 09.00 cum a fost hărţuit agentul care şi-a permis să-l oprească în trafic pe comisarul şef şi cum l-au sprijinit colegii lui.

 Transmiteți mai departe, Agentul trebuie ajutat!

 

Citiţi mai mult: EVZ.ro

Cea mai mare tampenie de dupa '89

In Romania avem privilegiul ca, in ciuda saraciei si mizeriei, sa fim desfatati de un spectacol pe cinste oferit in piata publica de politicieni si multe alte personalitati ale vietii sociale.

Am auzit si am vazut cu totii atat de multe in ultimii 21 de ani, incat de la un punct incolo credeam ca nu mai avem la ce surprize sa ne asteptam. Ei bine, fascinant la aceasta tara se dovedeste insusi faptul ca este un rezervor inepuizabil de surprize. Atunci cand credeai ca nimic nu te mai poate zgudui, taman atunci te loveste cea mai terbila scena.

Exista un proiect de lege, pentru ca daca nu ar fi existat in aceasta forma nu am fi vorbit despre el, depus de social democratii Ecaterina Andronescu, Cristian Dumitrescu si Titus Corlatean marti la Camera Deputatilor, prin care absolventii care nu au luat bacalaureatul se pot inscrie la facultate, unde sa urmeze apoi un an pregatitor. Minima conditie impusa in proiectul de lege ar fi ca studentii fara BAC sa aiba media anilor de liceu cel putin 7. Basca un mic bonus, in anul pregatitor, studentii fara BAC sa fie sustinuti financiar de stat "cu o finantare corespunzatoare, cel putin la nivelul ajutorului de somaj", dupa cum se arata in proiectul de lege al celor trei pesedisti.

Multe minunatii a mai scrumut pamantul, insa pana la asta nu credeam ca o sa se ajunga. Nu stiu daca au facut-o ca sa mai culeaga inca vreo doua voturi de la cei si asa saraci cu duhul, nu stiu daca initiatorii proiectului chiar cred in eficacitatea unei asemenea masuri, daca ea a fost propusa in replica fata de masurile de securizare a examenului de bacalaureat impuse de ministrul Funeriu ori daca astfel cei trei social democrati vor sa atraga atentia asupra capacitatii partidului si Opozitiei, in general, de a revigora invatamantul romanesc.

Habar n-am care a fost scopul acestui proiect pe care l-au avut in cap cei trei, daca a fost vreunul, insa stiu ca prin aceasta initiativa ei nu au reusit decat sa se faca de ras. Chiar si in fata celor care au picat examenul de bacalaureat, astfel de legi nu au decat, cel mult, un efect comic. Daca e cel putin partial adevarat ca astazi scoala romaneasca scoate tampiti, atunci o astfel de lege nu va face decat sa promoveze tampitii la rang de diploma universitara. 

Sursa: Ziare.com
Autor: Iulian Leca

Documentar Deutsche Welle: Guvernul dă bani pentru Catedrala Neamului şi închide spitale şi şcoli

Sursa: Adevărul.ro
O nouă catedrală este construită în centrul Bucureştiului, iar costurile sunt de 600 milioane de euro. În timp ce Guvernul sprijină financiar construcţia, multe spitale şi şcoli se închid din cauza lipsei banilor, se arată într-un documentar realizat de Deutsche Welle despre viitorul lăcaş de cult.

"Banii par să nu fie o problemă pentru ridicarea Catedralei. Biserica şi Guvernul cheltuie împreună 600 milioane de euro pentru construcţie... Banii pe care Biserica îi primeşte de la stat sunt de două ori mai mulţi decât cei alocaţi culturii sau cercetării ştiinţifice", se arată în documentar.

Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului se face rapid pentru ca edificiul să fie gata în următorii trei ani. Va fi situată pe un teren donat de stat, la circa 125 metri de Casa Poporului, construită de Nicolae Ceauşescu. Dictatorul a distrus numeroase biserici în anii 1980, însă guvernul actual are relaţii apropiate cu Biserica Ortodoxă, se mai spune în documentar.

Credinţa joacă un rol important în societatea românească şi reprezintă un mare suport pentru viaţa mizeră a multor oameni, mai spun jurnaliştii de la Deutsche Welle.

Vezi mai jos documentarul video:

Romanii nu mananca unguri. Vor sa le fie prieteni

Cand au anuntat liderii UDMR ca supravietuirea actualei Coalitii de guvernare depinde de adoptarea, in aceasta sesiune parlamentara, a Legii privind statutul minoritatilor nationale, terenul de lupta parea clasic. Doua damburi, osti fata in fata, pe un singur rand, si inaintarea era singura optiune, pana cand un muschi, sau altul, il dovedea pe celalalt.
Interventia lui Traian Basescu a transformat campul in tabla de sah. La poalele dambului portocaliu s-a ivit o mlastina vesela, pe numele ei reorganizare administrativa, in care liderii maghiari au fost invitati sa-si lase dintii, precum Sinan Pasa la Calugareni.

Proiectul aduce impreuna Muresul, Harghita si Covasna, cum le tremura inima de asteptare lui Marko, Kelemen si compania, dar trimite alaturi inca trei judete, ca regiunea "Centru" sa fie justificata. Si sa nu se ridice romanii portocalii impotriva propriilor lideri.

Si ce sa vezi? Dintr-o data, statutul minoritatilor nu mai este singurul punct de pe ordinea de zi a santajului. Unde mai pui ca in acelasi capitol aud ca exista un subpunct: regiunea de nord-vest sa se limiteze la Satu Mare, Bihor si Salaj, adica urmatoarele trei judete, dupa Mur-Har-Cov, in care numarul maghiarilor este mare (35 la suta, 26 la suta respectiv 23 la suta, potrivit recensamantului din 1992). Fara Maramures, Bistrita-Nasaud si Cluj.