Blaga confirma ca Geoana a vrut sa il impuna pe Voicu in diverse functii

Ministrul de Interne, Vasile Blaga, dezvaluie ca a dat afara din minister, la preluarea mandatului, mai multe cadre de conducere carora li s-a retras certificatul ORNISS si confirma faptul ca senatorul PSD Catalin Voicu ar fi fost propus de Mircea Geoana pentru a ocupa functia de secretar in MI si pe cea de prefect de Giurgiu dar premierul s-a opus, in baza informatiilor primite de la SRI.

Intr-un interviu acordat pentru Gandul, Vasile Blaga spune ca a procedat la o restructurare a ministerului fiind dati afara "in primul rand cei care aveau probleme clare", dar nu a luat in considerare "cine a pus omul" adica daca acestia ar fi fost "oamenii lui Voicu", asa cum afirma senatorul PSD intr-una din stenogramele date publicitatii.

"Au plecat o serie de oameni, in primul rand cei care aveau probleme clare. Pentru modul in care nu si-au indeplinit activitatea, li se ridicase la 7 cadre ORNISS-ul, adica nu mai aveau acces la documente secrete, motivul principal fiind ca facusera cόpii dupa documente care aveau un caracter secret si strict secret, or este interzisa prin lege copierea acestora. Dosarele sunt trimise de mine de atunci la Parchetul General. Lucrurile sunt in continuare in evolutie, ca mai sunt inca probleme, dar nu m-am uitat in mod deosebit cine a pus omul", a declarat Vasile Blaga, referindu-se la afirmatia "Blaga mi-a dat afara 30 de oameni de la DGIPI", facuta de Catalin Voicu in dialog cu Alexandru Mazare.

CSM: Judecatorii vizati in cazul Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a spus marti, in cadrul unei declaratii de presa, ca judecatorii vizati in cazul senatorului Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si participa in continuare la sedinte de judecata, chiar daca Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul lor.

Bejinaru a aratat ca, asa cum CSM a comunicat anterior, Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul judecatorilor Cristian Jipa si Flroin Costiniu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, vizati in dosarul de trafic de influenta al senatorului Catalin Voicu.

Bejinaru a subliniat ca CSM s-a sesizat, in cazul lui Costiniu, inca din 5 ianuarie, iar in cazul juprodecatorului Jipa, din momentul in care Consiliul a avut informatia ca s-a inceput urmarirea penala pe numele acestuia.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat ca cei doi judecatori participa, in continuare, la sedinte de judecata, deoarece legea nu prevede altfel, chiar daca Inspectia Judiciara face vertificari in cazul lor, cei doi beneficiind de prezumtia de nevinovatie, care este un principiu al statului de drept.

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a declarat marti ca institutia isi propune sa continue cele trei proiecte apreciate in raportul interimar pe justitie al Comisiei Europene, respectiv cele referitoare la lipsa de personal, la volumul optim de activitate si cel privind managerii de instante.

CSM isi propune sa continue proiectele apreciate in raportul interimar al Comisiei Europene

Florica Bejinaru a mai spus, in cadrul unei declaratii de presa pe tema Raportului interimar pe justitie al Comisiei Europene, ca documentul apreciaza unele masuri luate de Consiliu in ceea ce priveste politica de personal, care vizeaza implementarea proiectului managerului de instanta, transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri, masuri pe care CSM va continua sa le implementeze.

Astfel, Bejinaru a aratat ca in Raportul CE este mentionat proiectul pilot privind volumul optim de munca la nivelul instantelor, care vizeaza, in cursul anului 2010, asigurarea unei alocari cat mai corecte a volumului de munca la nivelul instantelor. Florica Bejinaru a adaugat ca la sfarsitul lunii martie va avea loc prima evaluare a acestui proiect pilot.

Pe de alta parte, presedintele CSM a adaugat ca Raportul interimar pe justitie apreciaza si proiectul referitor la managerul de instanta, care vizeaza degrevarea magistratilor de atributiile care nu tin de activitatile judiciare.

"Al treilea proiect apreciat in raportul CE este cel privind transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri", a declarat Bejinaru, care a adaugat ca, in prezent, sunt elaborate masurile legislative pentru implementarea proiectului, care urmeaza sa fie inaintat Ministerului Justitiei.

Florica Bejinaru a vorbit si despre mentiunile din Raportul CE pe marginea progreselor realizate in privinta Inspectiei Judiciare, vorbind si despre asigurarea transparentei activitatii inspectorilor, prin publicarea deciziilor pronuntate de sectiile Consiliului in materie disciplinara, dar si a unei carti de practica in materie disciplinara.

In ceea ce priveste unificarea practicii judiciare, Bejinaru a spus ca, in prezent, proiectul JURINDEX, care vizeaza publicarea integrala a hotararilor pronuntate de instante, este in impas, din cauza unor neintelegeri cu Tribunalul Vrancea. Intrebata care ar fi aceste neintelegeri, Florica Bejinaru a sustinut ca va avea o discutie cu reprezentanti ai conducerii acestei instante, pentur deblocarea proiectului, iar in cazul in care nu se va ajunge la o intelegere, CSM ar putea continua proiectul pe cont propriu.

Bejinaru a declarat, in finalul conferintei de marti, ca CSM va continua proiectele apreciate de Comisia Europeana si va face, in continuare, eforturi pentru a asigura recrutarea transparenta a inspectorilor judiciari.

VEZI AICI Caracatita VOICU

OPINIA MAGISTRAŢILOR

Politicul, parte integrantă a justiţiei

Articol de: Raluca Dan, EVZ.ro

Politicul a devenit parte integrantă a justiţiei. O spun, la unison, reprezentanţi ai societăţii civile şi magistraţi.

Astfel, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), consideră că politizarea justiţiei este evidentă. „Dacă citim ce spunea el (n.r. - Cătălin Voicu) că vrea să facă dacă ajungea ministru de interne, atunci e clar că asta e în capul tuturor. Dacă luăm în considerare faptul că cererile funcţionarilor publici se izbesc de refuzul ministrului muncii, Mihai Şeitan, de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, atunci iarăşi e clar. Noi, magistraţii, putem foarte bine fără politic, se pare că cei din politică nu pot fără noi. Dacă nu se dă o lege clară, prin care hotărârile judecătoreşti să fie aplicate, atunci noi degeaba judecăm”, este opinia vehementă a acesteia.

Viorica Costiniu - preşedintele onorific al AMR şi soţia judecătorului Florin Costiniu - este însă rezervată în a se pronunţa în acest caz. „Nu e corect să fac comentarii, atâta timp cât, cum este firesc, sunt alături de soţul meu”, a explicat aceasta.

„Este clar că în cazul în care se reuşeşte cumpărarea unor hotărâri judecătoreşti, aceşti magis traţi devin subordonaţi economic celor cărora le fac aceste favoruri. Membrii CSM au responsabilităţi mari, printre care şi numirea în funcţii, iar suspiciunile care planează asupra acestor magistraţi creează o reţea care dezvăluie o justiţie aservită unor interese politice”, susţine, la rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, reprezentant al Sojust.

Rugăciune pe site-ul AMR

Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România le cere magistraţilor acuzaţi în dosarul „Voicu” să-şi clarifice public poziţia. Iar, dacă nu-şi vor primi pedeapsa în lumea aceasta „aservită politic”, probabil că „se va întâmpla asta măcar la Judecata de Apoi”, trag nădejde judecătorii oneşti.

„Şi, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar în Augusta ta faţă, pentru ultima judecată. Priveşte cu milă spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta! Judecă-mă ca Dumnezeu. Eu am judecat ca om”, se încheie apoteotic „Rugăciunea magistraţilor”, postată la Secţiunea „Deontologie”, pe site-ul AMR.

Cazul „Voicu” a zguduit din temelii Curtea Supremă

Cert este faptul că, până la Judecata de Apoi, dosarul „Voicu” şi punerea sub acuzare a magistraţilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa reprezintă de departe cel mai răsunător scandal care „a lovit” până acum Curtea Supremă.

Suspiciunile de corupţie care planează asupra celor doi magistraţi au pus în umbră chiar şi unele decizii ale Curţii, care au scandalizat la vremea lor opinia publică: hotărârea definitivă care a propulsat-o pe Florica Bejinaru (acuzată că ar fi colaborat cu Securitatea) la şefia CSM; decizia privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, de 50% din venituri, sau cea privind atribuirea de locuinţe de serviciu unor judecători. (A contribuit Andreea Archip)

AFACERI CONTROVERSATE

Căşuneanu are lipici la banul public

„Regele asfaltului” - Costel Căşuneanu a intrat în afaceri încă din primul an după Revoluţie. A început cu transportul de marfă, prin firma PA&CO (de la Paulina, soţia acestuia, şi Costel). În numai câţiva ani s-a orientat spre construcţia de drumuri, ceea ce l-a şi propulsat în topul celor mai bogaţi români.

Cu o avere estimată anul trecut între 250 şi 280 de milioane de euro, omul de afaceri deţine poziţia 23 în Topul 300 Capital. Notorietatea lui Căşuneanu a crescut considerabil în ultimii cinci-şase ani.

Afaceri cu şeful statului

Nu doar contractele de construcţii sau întreţinere de drumuri primite pe bandă rulantă, mai ales după 2005, l-au făcut pe Căşuneanu să ajungă pe prima pagină a ziarelor, ci dezvăluirile referitoare la diverse tranzacţii sau sponsorizări cu oameni din sfera politică, inclusiv actualul preşedinte Traian Băsescu.

De altfel, şeful statului a cerut imediat ce s-a instalat pentru prima dată la Cotroceni să fie mai relaxate criteriile de licitaţie, aşa încât să poată participa şi constructorii români.

La puţin timp după, firma lui Căşuneanu împreună cu ceilalţi „regi ai asfaltului” - Umbrărescu şi patronii de la Golden Blitz - au pus mâna pe contractul de construire a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. În urmă cu aproape doi ani, interesele proprii i-au făcut pe „regii asfaltului” să se certe între ei. (Ciprian Mailat)

Caracatiţa lui Voicu s-a extins pe toate palierele

Oameni de afaceri, poliţişti, judecători şi politicieni, toţi se regăsesc în portofoliul „clienţilor” lui Cătălin Voicu. Pe unii i-a „servit”, pe alţii i-a ameninţat, totul după o reţetă clasică în care a funcţionat principiul „şi pe tine te am la mână cu ceva”.

Ludovic Orban

Potrivit interceptărilor, Cătălin Voicu l-a ajutat să muşamalizeze accidentul din 2007, în care a lovit o tânără cu maşina.

Voicu i-ar fi avertizat pe liberal şi pe Costel Căşuneanu despre existenţa unei „capcane” într-un apartament de pe Moşilor.

Marius Locic

Omul de afaceri Marius Locic este, potrivit stenogramelor, unul dintre clienţii lui Cătălin Voicu.

În timpul discuţiilor, senatorul PSD îşi pune la dispoziţie relaţiile, sugerându-i lui Locic că e anchetat şi din cauză că s-au dat bani poliţiştilor.

Costel Căşuneanu

Este omul de afaceri de la care, potrivit procurorilor, Voicu a primit peste 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii Înaltei Curţi în vederea unei soluţii favorabile societăţii la care era asociat.

Dumitru Iliescu

Este cel care l-a promovat pe Cătălin Voicu, imediat după Revoluţie, facilitându-i intrarea la cel mai înalt nivel al puterii.

Potrivit informaţiilor EVZ, Iliescu şi Voicu au fost prezentaţi, în 2006, PSDiştilor de Geoană drept oamenii care pot rezolva orice problemă.

Mircea Geoană

Potrivit informaţiilor EVZ, în 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi pe Cătălin Voicu drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot contacta pentru a le rezolva eventualele probleme cu justiţia.

Marian Vanghelie

Despre Marian Vanghelie, vicepreşedinte al PSD, Cătălin Voicu spune că este „un tip orientat”, căruia prezenţa sa în fruntea Ministerului de Interne „îi conferă linişte”, motiv pentru care l-a susţinut în PSD pentru a obţine funcţia.

Viorel Hrebenciuc

Este unul dintre cei care l-au susţinut puternic pe Cătălin Voicu, în două rânduri, pentru a fi nominalizat de PSD ministru de interne în guvernul PDL-PSD.

Eforturile sale, dublate de ale lui Marian Vanghelie, nu au avut succes.

Miron Mitrea

Despre Miron Mitrea, Cătălin Voicu spune că este unul din liderii PSD pentru care a intervenit în justiţie.

El susţine că a ajutat-o pe soţia sa, Manuela Mitrea, să devină notar public, printr-o sentinţă a Curţii Supreme de Justiţie. Mitrea neagă episodul.

Marian Oprişan

Potrivit lui Cătălin Voicu, unul dintre dosarele preşedintelui CJ Vrancea ar fi fost strămutat la Cluj graţie relaţiilor din justiţie ale acestuia.

Voicu susţine că Oprişan nu l-a susţinut la şefia MAI şi, de aceea, l-a ameninţat cu o sentinţă nefavorabilă.

Florin Costiniu

Şeful Secţiei Civile a Curţii Supreme, sau „domnul ministru” în discuţiile cu Cătălin Voicu, e acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi încercat să obţină o soluţie favorabilă afaceristului Costel Căşuneanu într-un proces cu Compania de Drumuri.

Cristian Jipa

„Domn profesor (...) un prieten de nădejde”, aşa cum îi spune Cătălin Voicu, magistratul de la Secţia Penală a Curţii Supreme este acuzat că ar fi încercat să intervină într-un dosar în favoarea primarului Constanţei, Radu Mazăre.

Dan Bucur

Numele şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor a Poliţiei Române - audiat şi el de procurori - apare în contextul intervenţiilor pe care senatorul PSD le-ar fi făcut pentru muşamalizarea unui dosar penal al afaceristului Marius Locic.

Mihai Călinescu

Propulsat la şefia Poliţiei de trioul Voicu-Hrebenciuc-Vanghelie, adjunctul şefului Poliţiei Române „îndeplinea întocmai şi fără nicio opoziţie solicitările inculpatului Cătălin Voicu”, după cum notează procurorii anticorupţie.

Evz.ro

„Naşii” Naşului: Cine l-a vrut pe Cătălin Voicu ministru de interne

Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie şi-au mobilizat toate efectivele din PSD pentru a-l face pe Cătălin Voicu ministru în 2008.

Dincolo de cei pe care îi controlau direct, cei doi s-au bazat pentru a-şi instala omul la şefia Internelor şi pe apropiaţii din partid, cum ar fi vicepreşedinţii Dan Nica, Ion Toma sau liderii de organizaţii din Oltenia. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din şedinţa social-democraţilor, în care Cătălin Voicu a ratat la mustaţă intrarea în guvern. Planurile au fost încurcate de Miron Mitrea, care a lucrat intens astfel încât Viorel Hrebenciuc să nu-şi adjudece victoria.

De asemenea, printre cei care nu l-au vrut pe Cătălin Voicu ministru s-au numărat Victor Ponta, Adrian Năstase şi Marian Sârbu. Gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a recâştigat terenul pierdut la începutul lui 2009, când a reuşit să-l instaleze la Interne pe Dan Nica.

„Naşii” Naşului

Cătălin Voicu mai este cunoscut şi sub numele de „Naşul”. Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie sunt cei care l-au considerat pe „Naşul” potrivit să conducă Ministerul de Interne. L-au propus în funcţie şi s-au ocupat personal să găsească sprijin printre liderii PSD, inclusiv pe lângă Mircea Geoană. De partea celalaltă, cel care a tras sfori ca Voicu să nu ajungă ministru a fost Miron Mitrea, care l-a susţinut, în schimb, pe contracandidatul acestuia, Gabriel Oprea.

În decembrie 2008, la negocierile pentru formarea guvernului PDL-PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie au insistat ca Internele să le revină social-democraţilor. „Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie au ţinut neapărat să ia Ministerul de Interne, Viorel vorbind mereu despre «Doi ş’un sfert», despre DGIPI. Argumentul era nevoia PSD de a avea un serviciu de informaţii. (...) Era vorba despre un grup care voia să controleze anumite dosare care se produc acolo. Ceea ce s-a întâmplat întotdeauna în România”, povestea Mitrea într-un interviu pentru hotnews.ro, în martie 2009.

După lupte grele în PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie s-au impus în faţa lui Mitrea, decizia conducerii PSD fiind de a prelua Internele. Dar la şedinţa Comitetului Executiv al PSD din 18 decembrie, pentru Interne au existat două propuneri: Cătălin Voicu şi Gabriel Oprea, preşedintele organizaţiei Ilfov.

Astfel, câştigătorul s-a decis prin vot secret. Pentru Oprea au votat 32 de lideri PSD, iar pentru Voicu - doar 28. „Păi, din cauza lui (Mitrea - n.r.) am pierdut votu’. El a pus pe Oprişan să nu voteze cu mine. Am zis: «Oprişane, o să te bată Dumnezeu!». «Mă jur pe fata mea c-am votat cu tine! » «Băi, nu mai, că te-a văzut cineva că n-ai votat cu mine, Mariane! La doiş’pe noaptea m-ai chemat la Hrebenciuc acasă. Am făcut nu ştiu câte drumuri la tine, la Vrancea. Ai văzut că dacă m-am retras eu, ţi-a trimis dosaru’ la Cluj? O să vezi ce iei tu la Cluj!»”, îi povesteşte Voicu lui Alexandru Mazăre, conform uneia dintre stenograme.

La acea vreme, în PSD se ştia cine este Cătălin Voicu şi cu ce se ocupă. Se ştia şi despre felul în care au fost convinşi unii lideri PSD să-i dea votul. Din acest motiv, unii dintre social-democraţi comentau că lui Voicu i-au lipsit trei dosare să ca ajungă ministru.

Din aceeaşi convorbire reiese că votul lui Radu Mazăre s-a dus la Voicu, pe aceleaşi considerente de ajutor acordat primarului Constanţei pentru rezolvarea problemelor cu justiţia.

Rolul lui Mitrea

Într-o înregistrare a unei convorbiri telefonice publicate de EVZ în decembrie 2008, Mitrea îşi recunoaşte rolul. Tocmai fusese marginalizat în partid, „răsplată” pentru că stricase jocurile taberei Hrebenciuc.

„Nu-l mai las, bă. Mi-am băgat colţii în gâtul lui Geoană, până nu-i rup beregata nu mă las! Că ieri (joi, 18 decembrie la şedinţa CEx al PSD, unde s-au votat miniştrii socialdemocraţi - n.r.) i-am făcut. Tu ai înţeles ce s-a întâmplat. Tu eşti băiat deştept. Ieri a fost 4-0 pentru mine. I-am spart. Şi pe Vanghelie, şi pe toţi. Am rămas eu singur, dar mi-am adus trupa din ţară, ai văzut. Mi-am adus cavaleria. Au venit băieţii mei serioşi, ce dracu’!”, spunea atunci Mitrea.

Votul a fost secret, dar, conform unor surse din partid, împotriva lui Voicu au mai votat în afară de Mitrea şi Marian Sârbu, Victor Ponta, Adrian Năstase şi liderii de organizaţii apropiaţi de acesta. Conform aceloraşi surse, pentru Voicu a votat gruparea Hrebenciuc-Vanghelie.

Apropiaţi ai acestei grupări sunt vicepreşedinţii Dan Nica şi Ion Toma, liderii de organizaţii din Oltenia (Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi). Dintre cele 28 de voturi, Vanghelie controla nouă directprinorganizaţiadeBucureşti. Chiar dacă Voicu nu a ajuns la Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a preluat ulterior controlul ministerului, eliminându-l pe Oprea şi înlocuindu-l cu Dan Nica.

EXPLICAŢII

Vanghelie: „Nu mă delimitez de prieteni”

„Eu nu mă delimitez de prieteni şi eu nu cred că Cătălin Voicu este vinovat. Am o relaţie de prietenie şi eu cred că în viaţă aşa este frumos: dacă azi spui una şi mâine spui alta, te faci de râs şi faţă de oameni şi faţă de societate”, a fost versiunea lui Marian Vanghelie în privinţa relaţiei pe care o are cu Cătălin Voicu. Între argumentele pentru nevinovăţia colegului său de partid, liderul PSD Bucureşti a invocat inclusiv „dubiile foarte mari” pe care le are în privinţa stenogramelor procurorilor.

„Vă dau un exemplu, o întrebare care pur şi simplu m-a deranjat: întrebarea pusă: sunteţi cu Vanghelie? Vreau să vă spun un singur lucru: eu, la Bucureşti, sunt şef. Sunt şi şeful lui Cătălin Voicu şi la toţi deputaţii şi parlamentarii din Bucureşti. Nu Cătălin Voicu este şeful meu. Ca să nu schimbăm nuanţele, înţelegeţi? Deci nu el poate să fie cu mine, eu puteam să fiu cu el, puteam să-l sprijin pe ceea ce puteam eu în calitatea mea de lider de partid. În rest, celelalte lucruri sunt discuţii”, şi-a expus Vanghelie teoriile, insistând că el nu spune „lucrurile prin Cătălin, cu Cătălin, cu generali, fără generali”.

Dacă Vanghelie şi-a explicat relaţia cu Voicu de pe treptele partidului, acesta din urmă va prezenta în faţa senatorilor jurişti propria versiune faţă de acuzaţiile procurorilor. El va fi audiat de Comisia juridică, for care şi-a stabilit ca termen pentru raport după-amiaza zilei de astăzi, urmând ca mâine plenul Senatului să le dea un răspuns procurorilor care au cerut avizul pentru arestarea preventivă a lui Voicu. Sursa: EVZ.ro

Voicu, bunul samaritean: Nu mi-am codificat discutiile, Casuneanu e bolnav

Reactia lui Catalin Voicu la noile fragmente din stenogramele DNA aparute in presa nu a intarziat sa apara, luni dimineata, cand senatorul PSD proaspat suspendat a explicat ca incerca doar sa-si ajute apropiatii, asa cum face de fiecare data.
Catalin Voicu a declarat, luni dimineata, la Antena 3, ca obisnuieste sa se implice si sa rezolve problemele oamenilor, in limita posibilitatilor, fie ca este vorba despre probleme de natura medicala sau sociala ale celor care ii cer ajutorul.

Senatorul suspendat din PSD spune ca nu a folosit un limbaj codat - "spital" in loc de instanta de judecata, "doctor" in loc de magistrat sau avocat sau "medicamente" - si ca l-a trimis la spital pe Casuneanu, in sensul obisnuit al cuvantului, pentru a-si rezolva niste probleme de sanatate.

"Nu mi-am codificat discutiile. L-am trimis pe Casuneanu de multe ori la spital, a apelat la mine de multe ori", a declarat Catalin Voicu, care sustine ca omul de afaceri are probleme de sanatate, iar el a incercat doar sa il ajute.

Tot de ajutorarea unui semen aflat la ananghie ar fi vorba si in cazul celor 260.000 de euro luati de la Casuneanu, cu titlul de "simplu imprumut", explica Voicu, preciznad ca era vorba despre "o situatie disperata".

EVZ.Ro Geoană: Mitică Iliescu şi Voicu pot să vă rezolve

În 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi executantul său, Cătălin Voicu, drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot consulta în chestiuni juridice. „Misiunea” lui Cătălin Voicu în PSD era cunoscută la vârful partidului. Potrivit unor surse din PSD, în 2006, Mircea Geoană le prezentase „reţeaua”, ce poate, ce face şi cu ce poate ajuta aceasta. Cătălin Voicu fusese înfăţişat drept un executant direct al generalului Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Acesta a participat în 2006 la o întâlnire de taină a liderilor PSD, desfăşurată în Ardeal. Potrivit unor participanţi, Geoană l-a introdus pe Mitică Iliescu drept omul care le poate rezolva orice probleme deoarece va conduce Departamentul Protecţie Internă al PSD.

Din această poziţie poate fi consultat şi poate rezolva „chestiuni juridice” prin intermediul lui Cătălin Voicu. La întoarcerea în Bucureşti, generalul Iliescu a avut un accident de maşină şi a stat o vreme în spital. Dar departamentul său a funcţionat, cei doi primind chiar şi un birou în sediul PSD din Kiseleff. 

Voicu nu se băga în politică

Despre „misiunea” sa în partid, care nu este una de natură politică, vorbeşte şi Cătălin Voicu. Într-o înregistrare a unei discuţii cu omul de afaceri Marius Locic, în favoarea căruia este acuzat că a intervenit în justiţie, Voicu îi spune să discute problemele politice cu Vanghelie.

„Am înţeles. Numai cu el (Vanghelie - n.r.) vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul asta e alta, aşa că, la politică, las politicienii să se ocupe”, îi spune Voicu lui Locic.

Iată fragmentul din stenograma publicată de Hotnews.ro:

Locic Marius: Domnu’ Mihai, domnu’ Cătălin, eu i-am zis lui Marian, lui Vanghelie... că el, la un moment dat, mi-a zis la un moment dat: „Mariuse”, acum vreo doi ani în urmă, „nu vrei să vii lângă mine aicea şi cu ajutor să ajung eu preşed....” de la atacuri. Acum vreo doi ani în urmă şi atunci nu, că l-am refuzat. I-am zis că nu sunt pregătit. Dacă e nevoie şi are nevoie de, şi aveţi nevoie de...(neinteligibil) ...

Voicu Cătălin: Vorbiţi cu el treburile, nu mă bag în astfel de...

L. M.: Nu, nu, eu vorbesc de politică acum.

V. C.: Am înţeles. Numai cu el vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul ăsta e alta, aşa că la politică las politicienii să se ocupe.

L.M.: Pe mine, dacă mă întrebaţi, eu nu aş vrea să intru. Dar, dacă e cazul, intru.

V. C.: Aici, cel mai bine apreciază domnul Locic. L.M.: Eu cred că pot ajuta mai bine partidul de pe margine.

DELIMITARE

Ion Iliescu: „N-am avut de-a face niciodată cu domnul Voicu”

Ion Iliescu susţine că nu l-a cunoscut pe Cătălin Voicu cât a lucrat la Cotroceni şi se declară „absolut surprins” de „înregistrările” apărute din dosarul DNA.

„Eu, personal, n-am avut nicio relaţie directă cu domnul Voicu cât a lucrat la Cotroceni. Nu-l cunoşteam, n-am avut niciodată de-a face cu el. Practic l-am văzut prima dată când a apărut candidat al PSD la Bacău şi m-a şi mirat acest lucru pentru că n-am înţeles ce legătură are cu partidul”, a declarat pentru EVZ preşedintele de onoare al PSD.

Fostul şef al statului spune că Voicu, deşi lucra la Cotroceni, nu era salariat al Administraţiei Prezidenţiale. „Niciodată nu a avut domnul Voicu o asemenea calitate de consilier prezidenţial la Cotroceni. E o informaţie falsă. Nu era, practic, salariat al Administraţiei Prezidenţiale, ci făcea parte din grupul de experţi detaşaţi de la alte instituţii care colaborau cu secretariatul CSAT, deci coordonaţi de domnul Talpeş”, precizează Ion Iliescu.

Fostul preşedinte al României se delimitează şi de avansarea acestuia în grad de general şi de decoraţiile acordate. „Ştiţi cum se făceau avansările? Propunerile de avansările se fac de către instituţiile respective de care aparţin. Preşedintele n-o să-i cheme pe fiecare la el şi să le vadă dosarul la fiecare. Asta e răspunderea instituţiilor care fac aceste promovări pe baza unor criterii”, spune Iliescu.

DISTANŢARE. Ion Iliescu şi Ioan Talpeş susţin că nu au avut nicio legătură cu angajarea lui Cătălin Voicu la Cotroceni FOTO: MEDIAFAX

La Palatul Cotroceni, Voicu se ocupa tot de Interne

Fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş, şeful Departamentului de securitate naţională unde era angajat şi Cătălin Voicu, îl contrazice parţial pe Ion Iliescu.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cunoştea, el l-a recomandat, el a insistat şi era subordonatul său direct. Pe Mitică Iliescu l-a recomandat chiar domnul preşedinte Iliescu. A fost director la SPP, se cunoşteau. Ei doi se ocupau de relaţia cu Ministerul de Interne”, a declarat pentru EVZ Ioan Talpeş.

Acesta spune că, deşi oficial el coordona şi relaţia cu Ministerul de Interne, de la un anumit moment, s-au ocupat doar Voicu şi Mitică Iliescu, care îi raporta direct şefului statului. „În răspunderea mea, la Departamentul de securitate naţională, se afla şi relaţia cu Ministerul de Interne. La acea vreme, eu am avut o altercaţie cu minstrul de interne şi cu Adrian Năstase, despre ce se întâmplă la minister, şi am cerut să nu mă mai ocup. Chestiunile legate de acest minister erau discutate de Mitică Iliescu şi domnul preşedinte”, relatează fostul consilier prezidenţial.

Ioan Talpeş precizează că nu are nicio legătură nici cu avansările în grad primite de Cătălin Voicu, nici cu decoraţiile. „Nu ştiu când a fost avansat. Probabil în 2004, după ce am plecat de la Cotroceni. Eu nu-mi amitesc să fi avizat vreo avansare. Propunerea de avansare era făcută de şeful său direct, Mitică Iliescu”, explică fostul consilier prezidenţial.

Despre cele două distincţii acordate lui Cătălin Voicu - „Virtutea militară în grad de comandor” şi „Virtutea militară în grad de cavaler” - Talpeş spune că, în general, se acordă pentru „contribuţii deosebite în activitate”. „Nu le poate primi oricine, oricând. Se mai dau pentru militarii din teatrele de operaţiuni, dar acolo sunt condiţii speciale, de război”, spune Talpeş.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cu noştea, el l-a recomandat şi era subordonatul direct.“
IOAN TALPEŞ, fost consilier prezidenţial 

Sursa: Evz.ro 

Preda despre scoaterea cratimei din PD-L: E o evolutie, e ceva revolutionar

Europarlamentarul Cristian Preda a declarat duminica, zambind, ca scoaterea cratimei din numele partidului este o evolutie.
"E o evolutie, e ceva revolutionar. Imi scapa sensul acestei decizii", a declarat Preda zambind, la Realitatea TV.

In privinta simbolului partidului, care a ramas tot trandafirul, Preda spune ca acesta este asumat de foarte multe partide socialiste. De asemenea, europarlamentarul a spus, zambind, ca nu se simte dezamagit, facand referire la momentul in care a glumit si a spus ca ar vrea drept simbol un mar.

"Exista si persoane care sunt atasate de acest simbol. S-au obisnuit sa faca si campanii asa. Nu e esential. Atunci cand pui simbolurile impreuna trandafirul sare in ochi pentru ca...inteapa putin", a spus ironic Preda.

"Voi propune partidului, ca sigla, un mar, pentru ca e un semn de sanatate, de deschidere, de simpatie si e un fruct pentru toata lumea. Oricine poate sa manance un mar", declara Preda la inceputul anului.

Preda a mai spus ca PD-L si-a propus ca in perioada urmatoare sa se deschida foarte mult pentru societate.

In privinta celor doi colegi care au problema cu legea, Antonie Solomon si Mircia Gutau, Preda spune ca partidul nu trebuie sa fie un paravan pentru nicio persoana. "O organizatie politica nu este niciun paravan, nicio umbrela sau o parasuta care te salveze", a mai spus Preda.