O greseala fatala in fata lui Traian Basescu

Cu cat aliatii din spatele lui Geoana se vor organiza mai bine, cu atat Basescu le va raspunde cu mai mult succes. Cu alte cuvinte, o oficializare a aliantei formate din cei care vor sa il vada plecat de la Cotroceni pe Traian Basescu scade direct proportional sansele lui Mircea Geoana de a castiga alegerile.

Sursa: Ziare.com

Basescu: Referendumul a fost validat

"Dincolo de rezultatele prezentate de televiziuni ca fiind rezultate estimative pentru alegeri cred ca avem cel mai mare motiv de bucurie, satisfactie din faptul ca referendumul pentru Parlamentul unicameral si pentru reducerea numarului de parlamentari de la 471 la 300 a fost validat", a declarat Traian Basescu dupa anuntarea primelor rezultate ale alegerilor prezidentiale.

BEC, ora 21.00: Prezenta la prezidentiale - 53,52%, la referendum - 50,16%

Biroul Electoral Central a anuntat duminica la ora 22.30 ca prezenta la vot pana la ora 21.00 a fost la nivel national de 53,52% pentru prezidentiale, iar la referendum de 50,16% - ceea ce inseamna ca acesta ar putea fi validat daca si rezultatele finale vor fi de peste 50%.

51,50% dintre alegatorii care s-au prezentat la urne ca sa isi aleaga presedintele pana la ora 21.00 au fost din mediul urban si 56,30% din mediul rural.

In 20 de judete prezenta la vot a fost mai mare, iar printre acestea se numara Ilfov, Teleorman, Dambovita si Giurgiu, insa in Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramures si Vaslui prezenta a fost redusa.

50, 09% dintre bucuresteni s-au prezentat la vot pana la ora 21.00, dintre care 54,74% au fost in sectorul 1, 49, 59% din sectorul 2, 47,65% din sectorul 3, 48,43% din sectorul 4, 47,27% din sectorul 5 si 53,96% din sectorul 6, anunta Biroul Electoral Central.

50,16% pentru referendum

CCSB: 76% dintre romani au votat pentru Parlament Unicameral

Potrivit exit poll-ului realizat de CCSB la ora 21.00 76% au votat pentru un Parlament Unicameral, iar 85% isi doresc ca numarul parlamentarilor sa fie redus pana la 300.

24% dintre romani considera inca ca Parlamentul Bicameral este o varianta buna, potrivit CCSB.

Iar 15% dintre romani sunt de parere ca numarul parlamentarilor nu trebuie redus.

Sursa: Ziare.com

Iliescu, Nastase si Vanghelie opteaza pentru o alianta cu PNL

"Este un prim pas foarte promitator si, cred eu, decisiv. Se poate judeca si din acest punct de vedere - voturile lui Basescu si anti-Basescu. Sper ca ceilalti sa-si mentina votul anti-Basescu si in turul doi", a spus Ion Iliescu.

Intrebat ce ar trebui sa faca imediat PSD pentru turul al doilea, el a precizat ca pe de o parte este vorba de mobilizarea pentru turul al doilea si "apoi dialogul politic cu toate celelalte forte, pentru ca majoritatea parlamentara care s-a constituit in perioada anterioara sa se poata afirma in turul al doilea, pentru o victorie definitiva". "Pentru ca este o victorie a tarii impotriva unui despot potential", a declarat Iliescu.

Marian Vanghelie, a apreciat rezultatele drept un "succes" pentru social-democrati "si un esec total pentru Traian Basescu". "Pur si simplu cred ca PNL poate sa voteze cu oricine numai cu Traian Basescu nu. Sunt oameni responsabili, iar umilinta pe care a creat-o Traian Basescu liderilor lor, cat si votantilor, nu cred ca cineva... cel mult pot sta acasa daca cineva nu doreste sa voteze, dar nu cred ca va iesi cineva sa voteze Traian Basescu", a comentat Vanghelie posibila optiune a liberalilor in turul al doilea.

Adrian Nastase, a declarat ca "exista o foarte buna sansa, ca printr-o strategie inteligenta si pe termen lung, care sa tina seama si de nevoia formarii unui guvern serios, cu sprijin larg in Parlament, se pot obtine si o noua presedintie, si o formula de guvern solid".

"In turul doi se reorienteaza voturile si, iata, avem deocamdata doar doua treimi din voturi exprimate pentru cei doi candidati, ramane o treime din voturi, plus cei care nu au participat la acest tur de scrutin", a mai comentat Nastase.

Cu cine a votat D-l Iliescu ?

Intrebat de un reporter cu cine a votat, d-l Iliescu a spus "pentru Bases... pentru Geoana"

Pana la urma si d-l Iliescu a votat cu Basescu!

O singură Germanie şi trei Românii

Pe 9 noiembrie, Europa şi toată lumea nouă consemnau, alături de
Germania, 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului -- eveniment
crucial prin care, acum două decenii, se punea capăt războiului rece
dintre Est şi Vest. În consecinţă, cele două Germanii deveneau una,
iar nemţii încetau să mai fie <<două popoare>>.

Circa o sută de mii de persoane au participat la ceremoniile de la
Berlin, organizate cu prilejul evenimentului, dacă ar fi să credem
datelor oficiale. Fastul a fost unul de excepţie. Şefi de state şi de
guverne, secretari de stat din Europa, dar şi de peste Ocean, şi-au
dat mâna la Berlin, adunaţi în ideea de a reconfirma legitimitatea
actului politic de acum două decenii, care viza nu doar destinele
Germaniei, ci şi ale întregii Europe. Şi chiar mai mult.

Ceea ce surpinde cel mai mult din tot programul ceremonial de la
Berlin este, totuşi, comportamentul ruşilor, care s-au arătat, cel
puţin în discursul lor public, împăcaţi cu ceea ce se întâmpla acum
două decenii în relaţia dintre cele două Germanii. Dacă pe 8 mai 1945
Kremlinul saluta căderea Berlinului, pe 9 noiembrie 2009 vocile
oficiale ale aceluiaşi Kremlin salutau căderea Zidului Berlinului.
Retorica Moscovei este astăzi alta chiar în raport cu cea de acum 8--9
ani. Să ne amintim că, în debutul intrării sale în politica mare, V.
Putin califica căderea Zidului de la Berlin, alături de dispariţia
URSS, drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului douăzeci.
La doar câţiva ani, actualul preşedinte rus, D. Medvedev, îi
reproşează predecesorului său că a exagerat în aprecieri. <<Da, zice
Medevedev, a fost o catastrofă care a afectat Rusia, dar nu este una
mai mare decât cel de-al doilea război mondial>>. Dar chiar şi Putin nu
mai este atât de categoric. Deşi are <<nostalgii pentru Germania de
Est>>, de care-l leagă <<mai multe amintiri>> din perioada spionajului
sovietic la Berlin, acesta declara, acum câteva zile, că este
<<bucuros>> de felul <<cum se dezvoltă astăzi Republica Federală>> şi de
<<relaţiile bune, pe o bază nouă>> dintre Germania şi Rusia.

Şi mai intrigante, în acest sens, par a fi declaraţiile ex-liderului
sovietic, M. Gorbaciov, care la momentul căderii <<zidului>> avea
mandatul de preşedinte (întâiul şi ultimul) al URSS şi consimţise
<<căderea>>. În pragul solemnităţilor de la Berlin, Gorbaciov anunţa de
la ecran, absolut relaxat, că nu regretă căderea Zidului Berlinului şi
că prin ceea ce a făcut el le-a dat nemţilor, precum a făcut-o
ulterior şi cu polonezii, cehii şi slovacii, <<ceea ce le lipsea>>.
Adică, libertatea de a fi. Şi de a dispune de această libertate a lor.
Până aici, <<bravo>> pentru Gorbaciov. Şi pentru succesorii săi. Numai
că divizarea Germaniei şi unificarea, arbitrară, a Cehiei şi Slovaciei
nu sunt singurele <<răni geopolitice>> lăsate Europei de ruşi. De ce
ruşii nu au procedat la fel şi în raport cu România? De ce <<problema
Basarabiei>> mai rămâne şi după douăzeci de ani de la căderea Zidului
Berlinului o cicatrice pe harta Europei? De ce consecinţele Pactului
Ribbentrop-Molotov rămân neanulate? De ce Prutul continuă să rămână un
<<zid berlinez>>, chiar dacă mai transparent, dar, totuşi, zid între
lumea aceluiaşi neam şi pământurile aceleiaşi ţări, separate în două
după cel de-al doilea război mondial şi, în trei, după dezmembrarea
URSS? De ce trupele sovietice, retrase din Germania, nu au ajuns pe
Volga, ci la Nistru? De ce Moscova refuză să dea popoarelor
ex-sovietice <<ceea ce le lipseşte>>, aşa precum le-a dat nemţilor,
polonezilor etc? De ce? Nu vrea Moscova aceleaşi <<bune relaţii>> şi cu
alte capitale, mai în vecinătate? Nu a venit timpul? Am ratat noi
şansa <<podurilor>>, crezând în <<flori>>? Nu suntem noi nemţii, cu care
să se socoată ruşii? Ori nu sunt ruşii gata să renunţe la nişte teorii
geoimperiale mai vechi? Îmi dau seama, prea multe întrebări pentru un
singur răspuns. Şi, totuşi. Ar fi de remarcat, în acest sens, mesajul
de la Berlin al Laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad
Yunus (Bangladesh) cu referire la <<politica zidurilor>>. <<Toate
zidurile aflate în picioare astăzi pot să aparţină într-o zi unui
muzeu>>, zicea el. Dar când? Câţi preşedinţi trebuie să se mai schimbe
la Kremlin, Bucureşti sau Chişinău, până când <<zidul Berlinului>> de pe
Prut ar deveni istorie, iar la solemnităţile ocazionate de acest
eveniment ruşii, alături de alţi şefi de state şi de guverne, s-ar
simţi la fel de confortabil, precum arătau la Berlin?

Petru Grozavu
http://www.zdg.md