VEZI AICI Caracatita VOICU

OPINIA MAGISTRAŢILOR

Politicul, parte integrantă a justiţiei

Articol de: Raluca Dan, EVZ.ro

Politicul a devenit parte integrantă a justiţiei. O spun, la unison, reprezentanţi ai societăţii civile şi magistraţi.

Astfel, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), consideră că politizarea justiţiei este evidentă. „Dacă citim ce spunea el (n.r. - Cătălin Voicu) că vrea să facă dacă ajungea ministru de interne, atunci e clar că asta e în capul tuturor. Dacă luăm în considerare faptul că cererile funcţionarilor publici se izbesc de refuzul ministrului muncii, Mihai Şeitan, de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, atunci iarăşi e clar. Noi, magistraţii, putem foarte bine fără politic, se pare că cei din politică nu pot fără noi. Dacă nu se dă o lege clară, prin care hotărârile judecătoreşti să fie aplicate, atunci noi degeaba judecăm”, este opinia vehementă a acesteia.

Viorica Costiniu - preşedintele onorific al AMR şi soţia judecătorului Florin Costiniu - este însă rezervată în a se pronunţa în acest caz. „Nu e corect să fac comentarii, atâta timp cât, cum este firesc, sunt alături de soţul meu”, a explicat aceasta.

„Este clar că în cazul în care se reuşeşte cumpărarea unor hotărâri judecătoreşti, aceşti magis traţi devin subordonaţi economic celor cărora le fac aceste favoruri. Membrii CSM au responsabilităţi mari, printre care şi numirea în funcţii, iar suspiciunile care planează asupra acestor magistraţi creează o reţea care dezvăluie o justiţie aservită unor interese politice”, susţine, la rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, reprezentant al Sojust.

Rugăciune pe site-ul AMR

Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România le cere magistraţilor acuzaţi în dosarul „Voicu” să-şi clarifice public poziţia. Iar, dacă nu-şi vor primi pedeapsa în lumea aceasta „aservită politic”, probabil că „se va întâmpla asta măcar la Judecata de Apoi”, trag nădejde judecătorii oneşti.

„Şi, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar în Augusta ta faţă, pentru ultima judecată. Priveşte cu milă spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta! Judecă-mă ca Dumnezeu. Eu am judecat ca om”, se încheie apoteotic „Rugăciunea magistraţilor”, postată la Secţiunea „Deontologie”, pe site-ul AMR.

Cazul „Voicu” a zguduit din temelii Curtea Supremă

Cert este faptul că, până la Judecata de Apoi, dosarul „Voicu” şi punerea sub acuzare a magistraţilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa reprezintă de departe cel mai răsunător scandal care „a lovit” până acum Curtea Supremă.

Suspiciunile de corupţie care planează asupra celor doi magistraţi au pus în umbră chiar şi unele decizii ale Curţii, care au scandalizat la vremea lor opinia publică: hotărârea definitivă care a propulsat-o pe Florica Bejinaru (acuzată că ar fi colaborat cu Securitatea) la şefia CSM; decizia privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, de 50% din venituri, sau cea privind atribuirea de locuinţe de serviciu unor judecători. (A contribuit Andreea Archip)

AFACERI CONTROVERSATE

Căşuneanu are lipici la banul public

„Regele asfaltului” - Costel Căşuneanu a intrat în afaceri încă din primul an după Revoluţie. A început cu transportul de marfă, prin firma PA&CO (de la Paulina, soţia acestuia, şi Costel). În numai câţiva ani s-a orientat spre construcţia de drumuri, ceea ce l-a şi propulsat în topul celor mai bogaţi români.

Cu o avere estimată anul trecut între 250 şi 280 de milioane de euro, omul de afaceri deţine poziţia 23 în Topul 300 Capital. Notorietatea lui Căşuneanu a crescut considerabil în ultimii cinci-şase ani.

Afaceri cu şeful statului

Nu doar contractele de construcţii sau întreţinere de drumuri primite pe bandă rulantă, mai ales după 2005, l-au făcut pe Căşuneanu să ajungă pe prima pagină a ziarelor, ci dezvăluirile referitoare la diverse tranzacţii sau sponsorizări cu oameni din sfera politică, inclusiv actualul preşedinte Traian Băsescu.

De altfel, şeful statului a cerut imediat ce s-a instalat pentru prima dată la Cotroceni să fie mai relaxate criteriile de licitaţie, aşa încât să poată participa şi constructorii români.

La puţin timp după, firma lui Căşuneanu împreună cu ceilalţi „regi ai asfaltului” - Umbrărescu şi patronii de la Golden Blitz - au pus mâna pe contractul de construire a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. În urmă cu aproape doi ani, interesele proprii i-au făcut pe „regii asfaltului” să se certe între ei. (Ciprian Mailat)

Caracatiţa lui Voicu s-a extins pe toate palierele

Oameni de afaceri, poliţişti, judecători şi politicieni, toţi se regăsesc în portofoliul „clienţilor” lui Cătălin Voicu. Pe unii i-a „servit”, pe alţii i-a ameninţat, totul după o reţetă clasică în care a funcţionat principiul „şi pe tine te am la mână cu ceva”.

Ludovic Orban

Potrivit interceptărilor, Cătălin Voicu l-a ajutat să muşamalizeze accidentul din 2007, în care a lovit o tânără cu maşina.

Voicu i-ar fi avertizat pe liberal şi pe Costel Căşuneanu despre existenţa unei „capcane” într-un apartament de pe Moşilor.

Marius Locic

Omul de afaceri Marius Locic este, potrivit stenogramelor, unul dintre clienţii lui Cătălin Voicu.

În timpul discuţiilor, senatorul PSD îşi pune la dispoziţie relaţiile, sugerându-i lui Locic că e anchetat şi din cauză că s-au dat bani poliţiştilor.

Costel Căşuneanu

Este omul de afaceri de la care, potrivit procurorilor, Voicu a primit peste 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii Înaltei Curţi în vederea unei soluţii favorabile societăţii la care era asociat.

Dumitru Iliescu

Este cel care l-a promovat pe Cătălin Voicu, imediat după Revoluţie, facilitându-i intrarea la cel mai înalt nivel al puterii.

Potrivit informaţiilor EVZ, Iliescu şi Voicu au fost prezentaţi, în 2006, PSDiştilor de Geoană drept oamenii care pot rezolva orice problemă.

Mircea Geoană

Potrivit informaţiilor EVZ, în 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi pe Cătălin Voicu drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot contacta pentru a le rezolva eventualele probleme cu justiţia.

Marian Vanghelie

Despre Marian Vanghelie, vicepreşedinte al PSD, Cătălin Voicu spune că este „un tip orientat”, căruia prezenţa sa în fruntea Ministerului de Interne „îi conferă linişte”, motiv pentru care l-a susţinut în PSD pentru a obţine funcţia.

Viorel Hrebenciuc

Este unul dintre cei care l-au susţinut puternic pe Cătălin Voicu, în două rânduri, pentru a fi nominalizat de PSD ministru de interne în guvernul PDL-PSD.

Eforturile sale, dublate de ale lui Marian Vanghelie, nu au avut succes.

Miron Mitrea

Despre Miron Mitrea, Cătălin Voicu spune că este unul din liderii PSD pentru care a intervenit în justiţie.

El susţine că a ajutat-o pe soţia sa, Manuela Mitrea, să devină notar public, printr-o sentinţă a Curţii Supreme de Justiţie. Mitrea neagă episodul.

Marian Oprişan

Potrivit lui Cătălin Voicu, unul dintre dosarele preşedintelui CJ Vrancea ar fi fost strămutat la Cluj graţie relaţiilor din justiţie ale acestuia.

Voicu susţine că Oprişan nu l-a susţinut la şefia MAI şi, de aceea, l-a ameninţat cu o sentinţă nefavorabilă.

Florin Costiniu

Şeful Secţiei Civile a Curţii Supreme, sau „domnul ministru” în discuţiile cu Cătălin Voicu, e acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi încercat să obţină o soluţie favorabilă afaceristului Costel Căşuneanu într-un proces cu Compania de Drumuri.

Cristian Jipa

„Domn profesor (...) un prieten de nădejde”, aşa cum îi spune Cătălin Voicu, magistratul de la Secţia Penală a Curţii Supreme este acuzat că ar fi încercat să intervină într-un dosar în favoarea primarului Constanţei, Radu Mazăre.

Dan Bucur

Numele şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor a Poliţiei Române - audiat şi el de procurori - apare în contextul intervenţiilor pe care senatorul PSD le-ar fi făcut pentru muşamalizarea unui dosar penal al afaceristului Marius Locic.

Mihai Călinescu

Propulsat la şefia Poliţiei de trioul Voicu-Hrebenciuc-Vanghelie, adjunctul şefului Poliţiei Române „îndeplinea întocmai şi fără nicio opoziţie solicitările inculpatului Cătălin Voicu”, după cum notează procurorii anticorupţie.

Evz.ro

„Naşii” Naşului: Cine l-a vrut pe Cătălin Voicu ministru de interne

Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie şi-au mobilizat toate efectivele din PSD pentru a-l face pe Cătălin Voicu ministru în 2008.

Dincolo de cei pe care îi controlau direct, cei doi s-au bazat pentru a-şi instala omul la şefia Internelor şi pe apropiaţii din partid, cum ar fi vicepreşedinţii Dan Nica, Ion Toma sau liderii de organizaţii din Oltenia. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din şedinţa social-democraţilor, în care Cătălin Voicu a ratat la mustaţă intrarea în guvern. Planurile au fost încurcate de Miron Mitrea, care a lucrat intens astfel încât Viorel Hrebenciuc să nu-şi adjudece victoria.

De asemenea, printre cei care nu l-au vrut pe Cătălin Voicu ministru s-au numărat Victor Ponta, Adrian Năstase şi Marian Sârbu. Gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a recâştigat terenul pierdut la începutul lui 2009, când a reuşit să-l instaleze la Interne pe Dan Nica.

„Naşii” Naşului

Cătălin Voicu mai este cunoscut şi sub numele de „Naşul”. Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie sunt cei care l-au considerat pe „Naşul” potrivit să conducă Ministerul de Interne. L-au propus în funcţie şi s-au ocupat personal să găsească sprijin printre liderii PSD, inclusiv pe lângă Mircea Geoană. De partea celalaltă, cel care a tras sfori ca Voicu să nu ajungă ministru a fost Miron Mitrea, care l-a susţinut, în schimb, pe contracandidatul acestuia, Gabriel Oprea.

În decembrie 2008, la negocierile pentru formarea guvernului PDL-PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie au insistat ca Internele să le revină social-democraţilor. „Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie au ţinut neapărat să ia Ministerul de Interne, Viorel vorbind mereu despre «Doi ş’un sfert», despre DGIPI. Argumentul era nevoia PSD de a avea un serviciu de informaţii. (...) Era vorba despre un grup care voia să controleze anumite dosare care se produc acolo. Ceea ce s-a întâmplat întotdeauna în România”, povestea Mitrea într-un interviu pentru hotnews.ro, în martie 2009.

După lupte grele în PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie s-au impus în faţa lui Mitrea, decizia conducerii PSD fiind de a prelua Internele. Dar la şedinţa Comitetului Executiv al PSD din 18 decembrie, pentru Interne au existat două propuneri: Cătălin Voicu şi Gabriel Oprea, preşedintele organizaţiei Ilfov.

Astfel, câştigătorul s-a decis prin vot secret. Pentru Oprea au votat 32 de lideri PSD, iar pentru Voicu - doar 28. „Păi, din cauza lui (Mitrea - n.r.) am pierdut votu’. El a pus pe Oprişan să nu voteze cu mine. Am zis: «Oprişane, o să te bată Dumnezeu!». «Mă jur pe fata mea c-am votat cu tine! » «Băi, nu mai, că te-a văzut cineva că n-ai votat cu mine, Mariane! La doiş’pe noaptea m-ai chemat la Hrebenciuc acasă. Am făcut nu ştiu câte drumuri la tine, la Vrancea. Ai văzut că dacă m-am retras eu, ţi-a trimis dosaru’ la Cluj? O să vezi ce iei tu la Cluj!»”, îi povesteşte Voicu lui Alexandru Mazăre, conform uneia dintre stenograme.

La acea vreme, în PSD se ştia cine este Cătălin Voicu şi cu ce se ocupă. Se ştia şi despre felul în care au fost convinşi unii lideri PSD să-i dea votul. Din acest motiv, unii dintre social-democraţi comentau că lui Voicu i-au lipsit trei dosare să ca ajungă ministru.

Din aceeaşi convorbire reiese că votul lui Radu Mazăre s-a dus la Voicu, pe aceleaşi considerente de ajutor acordat primarului Constanţei pentru rezolvarea problemelor cu justiţia.

Rolul lui Mitrea

Într-o înregistrare a unei convorbiri telefonice publicate de EVZ în decembrie 2008, Mitrea îşi recunoaşte rolul. Tocmai fusese marginalizat în partid, „răsplată” pentru că stricase jocurile taberei Hrebenciuc.

„Nu-l mai las, bă. Mi-am băgat colţii în gâtul lui Geoană, până nu-i rup beregata nu mă las! Că ieri (joi, 18 decembrie la şedinţa CEx al PSD, unde s-au votat miniştrii socialdemocraţi - n.r.) i-am făcut. Tu ai înţeles ce s-a întâmplat. Tu eşti băiat deştept. Ieri a fost 4-0 pentru mine. I-am spart. Şi pe Vanghelie, şi pe toţi. Am rămas eu singur, dar mi-am adus trupa din ţară, ai văzut. Mi-am adus cavaleria. Au venit băieţii mei serioşi, ce dracu’!”, spunea atunci Mitrea.

Votul a fost secret, dar, conform unor surse din partid, împotriva lui Voicu au mai votat în afară de Mitrea şi Marian Sârbu, Victor Ponta, Adrian Năstase şi liderii de organizaţii apropiaţi de acesta. Conform aceloraşi surse, pentru Voicu a votat gruparea Hrebenciuc-Vanghelie.

Apropiaţi ai acestei grupări sunt vicepreşedinţii Dan Nica şi Ion Toma, liderii de organizaţii din Oltenia (Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi). Dintre cele 28 de voturi, Vanghelie controla nouă directprinorganizaţiadeBucureşti. Chiar dacă Voicu nu a ajuns la Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a preluat ulterior controlul ministerului, eliminându-l pe Oprea şi înlocuindu-l cu Dan Nica.

EXPLICAŢII

Vanghelie: „Nu mă delimitez de prieteni”

„Eu nu mă delimitez de prieteni şi eu nu cred că Cătălin Voicu este vinovat. Am o relaţie de prietenie şi eu cred că în viaţă aşa este frumos: dacă azi spui una şi mâine spui alta, te faci de râs şi faţă de oameni şi faţă de societate”, a fost versiunea lui Marian Vanghelie în privinţa relaţiei pe care o are cu Cătălin Voicu. Între argumentele pentru nevinovăţia colegului său de partid, liderul PSD Bucureşti a invocat inclusiv „dubiile foarte mari” pe care le are în privinţa stenogramelor procurorilor.

„Vă dau un exemplu, o întrebare care pur şi simplu m-a deranjat: întrebarea pusă: sunteţi cu Vanghelie? Vreau să vă spun un singur lucru: eu, la Bucureşti, sunt şef. Sunt şi şeful lui Cătălin Voicu şi la toţi deputaţii şi parlamentarii din Bucureşti. Nu Cătălin Voicu este şeful meu. Ca să nu schimbăm nuanţele, înţelegeţi? Deci nu el poate să fie cu mine, eu puteam să fiu cu el, puteam să-l sprijin pe ceea ce puteam eu în calitatea mea de lider de partid. În rest, celelalte lucruri sunt discuţii”, şi-a expus Vanghelie teoriile, insistând că el nu spune „lucrurile prin Cătălin, cu Cătălin, cu generali, fără generali”.

Dacă Vanghelie şi-a explicat relaţia cu Voicu de pe treptele partidului, acesta din urmă va prezenta în faţa senatorilor jurişti propria versiune faţă de acuzaţiile procurorilor. El va fi audiat de Comisia juridică, for care şi-a stabilit ca termen pentru raport după-amiaza zilei de astăzi, urmând ca mâine plenul Senatului să le dea un răspuns procurorilor care au cerut avizul pentru arestarea preventivă a lui Voicu. Sursa: EVZ.ro

Voicu, bunul samaritean: Nu mi-am codificat discutiile, Casuneanu e bolnav

Reactia lui Catalin Voicu la noile fragmente din stenogramele DNA aparute in presa nu a intarziat sa apara, luni dimineata, cand senatorul PSD proaspat suspendat a explicat ca incerca doar sa-si ajute apropiatii, asa cum face de fiecare data.
Catalin Voicu a declarat, luni dimineata, la Antena 3, ca obisnuieste sa se implice si sa rezolve problemele oamenilor, in limita posibilitatilor, fie ca este vorba despre probleme de natura medicala sau sociala ale celor care ii cer ajutorul.

Senatorul suspendat din PSD spune ca nu a folosit un limbaj codat - "spital" in loc de instanta de judecata, "doctor" in loc de magistrat sau avocat sau "medicamente" - si ca l-a trimis la spital pe Casuneanu, in sensul obisnuit al cuvantului, pentru a-si rezolva niste probleme de sanatate.

"Nu mi-am codificat discutiile. L-am trimis pe Casuneanu de multe ori la spital, a apelat la mine de multe ori", a declarat Catalin Voicu, care sustine ca omul de afaceri are probleme de sanatate, iar el a incercat doar sa il ajute.

Tot de ajutorarea unui semen aflat la ananghie ar fi vorba si in cazul celor 260.000 de euro luati de la Casuneanu, cu titlul de "simplu imprumut", explica Voicu, preciznad ca era vorba despre "o situatie disperata".

EVZ.Ro Geoană: Mitică Iliescu şi Voicu pot să vă rezolve

În 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi executantul său, Cătălin Voicu, drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot consulta în chestiuni juridice. „Misiunea” lui Cătălin Voicu în PSD era cunoscută la vârful partidului. Potrivit unor surse din PSD, în 2006, Mircea Geoană le prezentase „reţeaua”, ce poate, ce face şi cu ce poate ajuta aceasta. Cătălin Voicu fusese înfăţişat drept un executant direct al generalului Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Acesta a participat în 2006 la o întâlnire de taină a liderilor PSD, desfăşurată în Ardeal. Potrivit unor participanţi, Geoană l-a introdus pe Mitică Iliescu drept omul care le poate rezolva orice probleme deoarece va conduce Departamentul Protecţie Internă al PSD.

Din această poziţie poate fi consultat şi poate rezolva „chestiuni juridice” prin intermediul lui Cătălin Voicu. La întoarcerea în Bucureşti, generalul Iliescu a avut un accident de maşină şi a stat o vreme în spital. Dar departamentul său a funcţionat, cei doi primind chiar şi un birou în sediul PSD din Kiseleff. 

Voicu nu se băga în politică

Despre „misiunea” sa în partid, care nu este una de natură politică, vorbeşte şi Cătălin Voicu. Într-o înregistrare a unei discuţii cu omul de afaceri Marius Locic, în favoarea căruia este acuzat că a intervenit în justiţie, Voicu îi spune să discute problemele politice cu Vanghelie.

„Am înţeles. Numai cu el (Vanghelie - n.r.) vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul asta e alta, aşa că, la politică, las politicienii să se ocupe”, îi spune Voicu lui Locic.

Iată fragmentul din stenograma publicată de Hotnews.ro:

Locic Marius: Domnu’ Mihai, domnu’ Cătălin, eu i-am zis lui Marian, lui Vanghelie... că el, la un moment dat, mi-a zis la un moment dat: „Mariuse”, acum vreo doi ani în urmă, „nu vrei să vii lângă mine aicea şi cu ajutor să ajung eu preşed....” de la atacuri. Acum vreo doi ani în urmă şi atunci nu, că l-am refuzat. I-am zis că nu sunt pregătit. Dacă e nevoie şi are nevoie de, şi aveţi nevoie de...(neinteligibil) ...

Voicu Cătălin: Vorbiţi cu el treburile, nu mă bag în astfel de...

L. M.: Nu, nu, eu vorbesc de politică acum.

V. C.: Am înţeles. Numai cu el vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul ăsta e alta, aşa că la politică las politicienii să se ocupe.

L.M.: Pe mine, dacă mă întrebaţi, eu nu aş vrea să intru. Dar, dacă e cazul, intru.

V. C.: Aici, cel mai bine apreciază domnul Locic. L.M.: Eu cred că pot ajuta mai bine partidul de pe margine.

DELIMITARE

Ion Iliescu: „N-am avut de-a face niciodată cu domnul Voicu”

Ion Iliescu susţine că nu l-a cunoscut pe Cătălin Voicu cât a lucrat la Cotroceni şi se declară „absolut surprins” de „înregistrările” apărute din dosarul DNA.

„Eu, personal, n-am avut nicio relaţie directă cu domnul Voicu cât a lucrat la Cotroceni. Nu-l cunoşteam, n-am avut niciodată de-a face cu el. Practic l-am văzut prima dată când a apărut candidat al PSD la Bacău şi m-a şi mirat acest lucru pentru că n-am înţeles ce legătură are cu partidul”, a declarat pentru EVZ preşedintele de onoare al PSD.

Fostul şef al statului spune că Voicu, deşi lucra la Cotroceni, nu era salariat al Administraţiei Prezidenţiale. „Niciodată nu a avut domnul Voicu o asemenea calitate de consilier prezidenţial la Cotroceni. E o informaţie falsă. Nu era, practic, salariat al Administraţiei Prezidenţiale, ci făcea parte din grupul de experţi detaşaţi de la alte instituţii care colaborau cu secretariatul CSAT, deci coordonaţi de domnul Talpeş”, precizează Ion Iliescu.

Fostul preşedinte al României se delimitează şi de avansarea acestuia în grad de general şi de decoraţiile acordate. „Ştiţi cum se făceau avansările? Propunerile de avansările se fac de către instituţiile respective de care aparţin. Preşedintele n-o să-i cheme pe fiecare la el şi să le vadă dosarul la fiecare. Asta e răspunderea instituţiilor care fac aceste promovări pe baza unor criterii”, spune Iliescu.

DISTANŢARE. Ion Iliescu şi Ioan Talpeş susţin că nu au avut nicio legătură cu angajarea lui Cătălin Voicu la Cotroceni FOTO: MEDIAFAX

La Palatul Cotroceni, Voicu se ocupa tot de Interne

Fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş, şeful Departamentului de securitate naţională unde era angajat şi Cătălin Voicu, îl contrazice parţial pe Ion Iliescu.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cunoştea, el l-a recomandat, el a insistat şi era subordonatul său direct. Pe Mitică Iliescu l-a recomandat chiar domnul preşedinte Iliescu. A fost director la SPP, se cunoşteau. Ei doi se ocupau de relaţia cu Ministerul de Interne”, a declarat pentru EVZ Ioan Talpeş.

Acesta spune că, deşi oficial el coordona şi relaţia cu Ministerul de Interne, de la un anumit moment, s-au ocupat doar Voicu şi Mitică Iliescu, care îi raporta direct şefului statului. „În răspunderea mea, la Departamentul de securitate naţională, se afla şi relaţia cu Ministerul de Interne. La acea vreme, eu am avut o altercaţie cu minstrul de interne şi cu Adrian Năstase, despre ce se întâmplă la minister, şi am cerut să nu mă mai ocup. Chestiunile legate de acest minister erau discutate de Mitică Iliescu şi domnul preşedinte”, relatează fostul consilier prezidenţial.

Ioan Talpeş precizează că nu are nicio legătură nici cu avansările în grad primite de Cătălin Voicu, nici cu decoraţiile. „Nu ştiu când a fost avansat. Probabil în 2004, după ce am plecat de la Cotroceni. Eu nu-mi amitesc să fi avizat vreo avansare. Propunerea de avansare era făcută de şeful său direct, Mitică Iliescu”, explică fostul consilier prezidenţial.

Despre cele două distincţii acordate lui Cătălin Voicu - „Virtutea militară în grad de comandor” şi „Virtutea militară în grad de cavaler” - Talpeş spune că, în general, se acordă pentru „contribuţii deosebite în activitate”. „Nu le poate primi oricine, oricând. Se mai dau pentru militarii din teatrele de operaţiuni, dar acolo sunt condiţii speciale, de război”, spune Talpeş.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cu noştea, el l-a recomandat şi era subordonatul direct.“
IOAN TALPEŞ, fost consilier prezidenţial 

Sursa: Evz.ro 

Preda despre scoaterea cratimei din PD-L: E o evolutie, e ceva revolutionar

Europarlamentarul Cristian Preda a declarat duminica, zambind, ca scoaterea cratimei din numele partidului este o evolutie.
"E o evolutie, e ceva revolutionar. Imi scapa sensul acestei decizii", a declarat Preda zambind, la Realitatea TV.

In privinta simbolului partidului, care a ramas tot trandafirul, Preda spune ca acesta este asumat de foarte multe partide socialiste. De asemenea, europarlamentarul a spus, zambind, ca nu se simte dezamagit, facand referire la momentul in care a glumit si a spus ca ar vrea drept simbol un mar.

"Exista si persoane care sunt atasate de acest simbol. S-au obisnuit sa faca si campanii asa. Nu e esential. Atunci cand pui simbolurile impreuna trandafirul sare in ochi pentru ca...inteapa putin", a spus ironic Preda.

"Voi propune partidului, ca sigla, un mar, pentru ca e un semn de sanatate, de deschidere, de simpatie si e un fruct pentru toata lumea. Oricine poate sa manance un mar", declara Preda la inceputul anului.

Preda a mai spus ca PD-L si-a propus ca in perioada urmatoare sa se deschida foarte mult pentru societate.

In privinta celor doi colegi care au problema cu legea, Antonie Solomon si Mircia Gutau, Preda spune ca partidul nu trebuie sa fie un paravan pentru nicio persoana. "O organizatie politica nu este niciun paravan, nicio umbrela sau o parasuta care te salveze", a mai spus Preda.

Adevaratii mafioti ai Romaniei

Cine sunt mafiotii pe care nu ii putem niciodata deovedi, dar a caror prezenta o simtim mereu in preajma, a caror putere o simtim zi de zi, a caror bogatie si aroganta ne sfideaza la fiecare pas si ne urca frustrarile la cote insuportabile?
Explozia dosarului Voicu in presa a dovedit, daca mai era nevoie, inca o data, cum functioneaza statul roman. Care si ce este autoritatea lui, cine face jocurile, ce inseamna justitia, cum se fac arestarile, dosarele si cine decide si imparte dreptatea si adevarul.

Cazul Voicu este doar inca unul nefericit. Senatorul Catalin Voicu ajunsese sa fie cunoscut. Nu cu mult inainte ca in presa sa apara stenogramele "retelei sale". Numele sau a devenit public abia la inceputul anului trecut, cand, tot in presa, au aparut informatii cum ca Marian Vanghelie incearca sa isi puna un apropiat la Ministerul de Interne. Pentru a vedea ironia si mai mare a acestui caz sa privim adevarul asa cum reise el din inregistrarile lui Voicu. Ori de aici se intelege destul de limpede ca el este cel care detine adevarata putere, iar Vanghelie este doar interfata sa politica.

Cine poate "citi" atent si dincolo de litere in stenograme isi da seama ca, in realitate, Catalin Voicu este omul din spatele lui Vanghelie, este "seful" sau si cel care ii dicteaza traseul. Un om care are deja aproape pusa la punct "reteaua" care face legatura intre politie si justitie, inca inainte de a ajunge ministru la Interne, oricata laudarosenie ar fi in vorbele sale, te convinge ca si in prezent detine controlul si o mare putere in stat. Insa daca un om care abia era cunoscut marelui public detine atata putere si exercita atat de multa influenta intre puterile statului, ce ne mai ramane sa credem despre cei care stim ca detin o mare putere prin natura functiilor lor?

Coruptia este transpartinica si apolitical, ea se intinde de la simplii functionari de la ghiseul de taxe si impozite pana la ultimul angajat al statului. Catalin Voicu nu este nici macar varful acestei retele, el este doar o simpla piesa dintr-un puzzle ce se intinde peste toate structurile. El sperie doar pe cei naivi care isi imagineaza ca Voicu este singular si o exceptie. In fapt, el este regula, el este doar o rotita care face "sistemul" sa functioneze. In spatele lui se ascund altii si altii, unii mai mari si mai cunoscuti decat el, altii poate si mai puternici, dar mai putin cunoscuti, poate chiar total necunscuti opiniei publice.

Ei pot fi doar intuiti si fara a face cunostinta vreodata cu ei. Pe unii ii putem intalni in topul celor mai bogati romani, pe altii, si mai bogati si mai puternici decat acestia din urma, nu ii vom cunoaste niciodata. Ei sunt cei care rezolva tot, aranjeaza adevarul si impart justitia, controleaza din umbra politicieni si politicieni deopotriva.

Adevaratii mafioti ai Romaniei sunt cei care au transformat statul, cu toate institutiile sale, intr-o jucarie pe care o manevreaza de cele mai multe ori dupa propriile interese si dorinte. Cel mai probabil tot ei nu il vor lasa pe Catalin Voicu sa cada prada justitiei, asa cum o intelegem noi toti cei naivi si candizi. Sau poate il ofera drept jertfa unei justitii oricum ineficiente si mult prea ingaduitoare care, printr-o decizie de compromis, sa ne ofere iluzia ca totusi nu traim doar in lumea LOR, ci ca avem si noi un loc al nostru - cu dreptate si toate celelalte valori care ne tin in viata.

In cazul in care Catalin Voicu va fi gasit cumva vinovat, cea mai improbabila dintre posibilitati, el va plati astfel doar prostia, aroganta si laudarosenia cu care a luat in ras "reteaua mafiota" in care intrase si pe care crezuse ca o poate controla in totalitate. Ziare.com

Gagauzia, modelul maghiarilor din Romania?

De curand, presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com, in cursul caruia si-a exprimat dorinta ca maghiarii din Romania sa beneficieze de aceleasi drepturi de care se bucura si alte minoritati in Europa, folosindu-se de exemplul Gagauziei, regiune autonoma din R. Moldova.
"Sa nu uitam de un exemplu despre care se vorbeste foarte putin, cu toate ca este apropiat Romaniei: Republica Moldova, unde Gagauzia poseda o larga autonomie in cadrul statului", spunea Balazs in interviul acordat Ziare.com.

Cat de similara este insa situatia Gagauziei cu chestiunea maghiara? Si mai ales, cat este de dezirabil statutul acestei regiuni? E drept, majoritatea comunitatii internationale considera Gagauzia a fi un exemplu remarcabil de tensiuni etnice rezolvate in mod pasnic si rezonabil. Asta nu schimba insa faptul ca, potrivit statisticilor, Gagauzia este o regiune saraca si corupta.

Istoric vorbind, Gagauzia sau Gagauz Yeri este o regiune autonoma din sudul Republicii Moldova, locuita preponderent de gagauzi, un popor de etnie turca, vorbitor al unei limbi turcice si apropiat cultural de turci, insa de confesiune crestin ortodoxa. "Gagauz" este o derivatie a numelui Gok-oguz folosit pentru a descrie descendentii triburilor turcesti Oguz. "Gok" are sensul de "cer" sau "cer albastru", astfel incat "Gok-Oguz" literalmente inseamna "cer albastru-Oguz".

Gagauzii sunt urmasii turcilor selgiucizi stabiliti in Dobrogea, impreuna cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) si cumanii (Kipchak), conform Wikipedia. Un clan de turci Oghuz a migrat catre Balcani in timpul conflictele inter-tribale cu alti turci si s-a convertit de la islam la crestinismul ortodox dupa ce s-a stabilit in Balcanii de Est (pe teritoriul Bulgariei). Un grup mare de gagauzi a parasit mai tarziu Bulgaria si s-a stabilit in sudul Basarabiei impreuna cu un grup de etnici bulgari.

De-a lungul secolelor, gagauzii au fost integrati in teritoriile altor state: Imperiul Rus (1812-1917), Romania (1918 - 1940 si 1941 - 1944), Uniunea Sovietica (1940 -1941 si 1944 - 1991) si Republica Moldova (1917 - 1918 si 1991 pana in prezent).

Autonomia gagauza a fost consfintita in Constitutia Republicii Moldova din iulie 1994 in articolul 111, care prevede si autonomia Transnistriei. Practic, miscarea de capatare a independentei/autonomiei a fost alimentata de Rusia, care incerca, la fel ca si in Transnistria, sa-si pastreze sfera de influenta.

Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege si mai larga, care confera un statut special autonom Gagauziei la 23 decembrie 1994 - zi devenita sarbatoare in Gagauzia.

Conform art. 111, Gagauzia solutioneaza de sine statator, in limitele competentei sale, in interesul intregii populatii, problemele cu caracter politic, economic si cultural. Are o suprafata de 1832 de kilometri patrati, aproximativ 171.000 de locuitori, trei orase si 27 de sate, politie proprie, guvernator (bascan) si trei limbi oficiale: romana, gagauza si rusa.

Mai degraba inclinati spre Rusia

Aici intervine si problema: fiind o regiune autonoma constituita in baza principiului apartenentei la o etnie, cea turca - gagauza in acest caz, este de asteptat ca gagauzii sa foloseasca intensiv limba gagauza, sa aiba universitate in limba gagauza, sa se uite spre Turcia pentru inspiratie si mostenire culturala. Ei bine, gagauzii sunt mai degraba inclinati spre Rusia.

Spre exemplu, in capitala regiunii, Comrat, este un sacrilegiu sa critici Rusia, semnala Le Figaro. Aici nu se vorbeste decat limba rusa, iar adresarea in romana este aproape similara cu agresiunea. Etnia a fost lasata mult in urma de procesul agresiv de rusificare. Universitatea are cursuri aproape exclusiv in rusa, Rusia ofera burse de studiu gagauzilor si investeste aici in infrastructura. Majoritatea inscrisurilor stradale sunt in rusa.

Este evident pentru toata lumea ca problema legata de limba romana, mai ales in Gagauzia, a fost alimentata din exterior (Rusia).

Dincolo de chestiunea limbii, gagauzii mai au o problema, reclamata si de maghiarii din Romania: autonomia financiara - cu ceva subventii de la bugetul de stat. Nici in acest caz insa, Gagauzia nu este un exemplu de urmat.

Regiunea nu are un potential economic suficient pentru a se sustine din punct de vedere financiar si bugetar, asa ca ramane dependenta de subventiile de la Chisinau. Asta, in conditiile in care Gagauzia are dreptul de legiferare in domenii sensibile precum chestiunile bugetare si de taxare, dezvoltarea locala, securitatea sociala si administratia teritoriala.