Crin Antonescu, mai absent din Parlament decat arestatul Catalin Voicu

Prezidentiabilul USL, Crin Antonescu, este pe primul loc in topul absentilor din Senat, de la preluarea mandatului in 2008 si pana in prezent, el depasindu-l la numarul de absente inclusiv pe senatorul PSD Catalin Voicu, aflat de apoape un an de zile in inchisoare.
Situatia prezentei alesilor neamului in Parlament este tinuta la zi de Institutul pentru Politici Publice.

Conform site-ului alesiivoteaza.ro, liderul PNL Crin Antonescu a inregistrat in perioada mentionata o prezenta de numai 1,5% la lucrarile Senatului.

Pe locul urmator in topul absentilor figureaza senatorul PSD Catalin Voicu, aflat in arest din martie 2010. Acesta are o prezenta la lucrarile Senatului de 2,9%.

In clasament urmeaza democrat-liberalul Mihai Stanisoara, cu o prezenta de 8,1% si vicepresedintele conservator al Senatului Dan Voiculescu, cu o prezenta de 8,5%.

La Camera Deputatilor, procentul prezentei la lucrari este mult mai bun decat cel de la Senat, toti deputatii inregistrand prezente de peste 18%.

Pe primul loc in clasamentul absentilor este Elena Udrea, cu o prezenta de numai 18,5% la lucrari, aceasta avand totusi scuza ca este si ministru in Cabinetul Boc. Elena Udrea este urmata de colega de partid Monica Iacob Ridzi, cu o prezenta de 21,7%, social-democratul Doru Frunzulica, 23,7% si liderul UDMR, ministrul Culturii Kelemen Hunor, cu 24,4 %.

Pe site pot fi gasite si topurile celor mai constinciosi senatori si deputati, toate clasamentele fiind actualizate in functie de datele oficiale ale celor doua camere parlamentare.

Topul rusinii parlamentare

Cine sa guverneze, cine sa fie alternativa? Este intrebarea cu raspuns deprimant care-ti vine in minte citind recentul raport al Institutului pentru Politici Publice, referitor la activitatea parlamentarilor in sesiunea de-abia incheiata.

Au ramas restante nici mai mult nici mai putin decat 200 de proiecte de lege, dintre care unele sunt de maxima importanta, cum ar fi legea invatamantului. Intr-un fel poate ca e mai bine asa, decat sa fi trecut masacrata, cum s-a intamplat cu legea ANI.

Si cum sa fie altfel cat timp prezenta, reportata la voturile finale, este jalnica.

Un singur senator (Gheorghe David -PD-L) si doar patru deputati (Iustin Cionca Arghir, Cristian Petrescu, Mihai Cosmin Popescu si Iulian Vladu - toti PD-L) au fost la toate voturile finale.

In extrema cealalta a chiulului cronic, vedem nu numai nume cu mult mai multe, ci si foarte importante: senatorii Crin Antonescu, Catalin Voicu, Ioan Ghise, Dan Voiculescu, Cristian Diaconescu si deputatii Doru Frunzulica, Robert Negoita, Bogdan Niculescu Duvaz si Nicolae Banicioiu, n-au dat prea prin Parlament.

Crin Antonescu, spre exemplu, are o prezenta de, tineti-va bine!, 0,92%, adica a fost prezent la doar 3 voturi electronice. Domnul Antonescu este presedinte de partid, este aspirant, cu sanse, la functia suprema in stat, ar trebui sa fie un model pentru toti colegii sai si pentru toti romanii care sa-l urmeze si sa-l voteze.

In orice firma sau institutie, acest model ar fi dat afara fara cea mai mica problema, in virtutea prevederilor Codului Muncii. Pentru ca in orice institutie sau firma un astfel de angajat nu si-ar justifica leafa.

Ei bine, domnul Antonescu nu poate fi dat afara din Parlament, unde a ajuns desi a pierdut alegerile in colegiul unde a candidat, fiind invins de Ionut Popescu si calificandu-se, totusi, in virtutea redistribuirii.

Domnia sa incaseaza in continuare bani publici, si nu putini, pe care nu-i merita si nu-i poate justifica prin activitatea parlamentara.

Intrebat, in urma cu cateva saptamani de Dan Tapalaga despre prezenta a zis ca nu este obligat sa dea socoteala si l-a jignit pe ziarist. Adica prezidentiabilul Crin Antonescu socoteste ca nu are de dat socoteala pentru banii publici din care este platit si nici nu admite intrebari pe aceasta tema.

Asta nu insemana insa ca domnia sa nu poate ajunge presedinte al Romaniei, caci multi romani nu simpatizeaza modelele incomode si se simt mai confortabil in compania unui chiulangiu.

Oare si la Palatul Cotroceni Crin Antonescu ar marca o prezenta la fel de spectaculoasa? Daca da, ma tem ca timpul petrecut acolo nu i-ar ajunge nici macar sa promulge legile.

Domnia sa, la fel ca multi alti politicieni care jelesc non stop soarta banului public, ar trebui sa stie ca prima forma de respect fata de acesta este sa nu-l incasezi fara sa-l meriti.

Observam ca in topul chiulangiilor sunt covarsitor parlamentari ai opozitiei, adica cei care ar trebui sa reprezinte alternativa la actuala guvernare cu toate jhobele ei. Iar prima conditie a unei alternative reale ar trebui sa fie seriozitatea.

Nu stiu ca vreunul dintre marii chiulangii sa fi emis vreun proiect politic de mare anvergura, in schimb cei mai multi, in frunte cu Ioan Ghise sunt invitati permanenti ai televiziunilor de stiri.

Intrebat cum justifica prezenta dezastruoasa, domnul Ghise pretinde ca ea reprezinta o forma de protest fata de putere ale carei proiecte de lege le-a refuzat. L-as fi crezut daca ar fi fost prezent in Parlament la voturile finale si ar fi anuntat de la tribuna ca le boicoteaza.

Politica nu se face in studiouri prietenoase de televiziune, ci in Parlament, cu proiecte, dezbateri si negocieri. 

Ziare.com

Presa de azi: Cum castiga un demnitar 240.000 de lei pe an

Proiectul de revizuire a Constitutiei, propus de Guvernul Boc, provoaca in continuare controverse si scoate la iveala si alte probleme cum ar fi faptul ca mentine blocajul presedinte-premier, sau cum Romania are ca obiectiv intrarea in NATO. In acest timp, Gabriel Oprea profita de situatie si se transforma in ministrul Apararii Intereselor Personale.
Mai mult chiar, Emil Boc va cere unda verde de la Legislativ pentru a putea rectifica bugetul, in vacanta parlamentara. Si in tot acest vacarm situatia ANI ramane incerta, soarta ei ajungand in mana parlamentarilor, in conditiile in care unii dintre ei ajung sa castige, nici mai mult nici mai putin, de 240.000 de lei pe an.

Adevarul: Noua Constitutie mentine blocajul presedinte-premier

Daca la o prima citire a proiectului de revizuire al Constitutiei presedintele va avea multe drepturi se pare ca ei nu s-au gandit sa prevada ceva care sa nu mentina un eventual blocaj dintre el si premier, asa cum scrie si Adevarul in editia de vineri.

Legea fundamentala propusa de premierul Emil Boc nu aduce clarificari privind numirea sau revocarea unor ministri si nu transeaza problema unor crize guvernamentale. Constitutia lui Boc lasa nerezolvate multe dintre vechile conflicte intre puterile statului.

Profesorul de drept constitutional Radu Chirica este de parere ca modificarile aduse legii fundamentale prin proiectul de revizuire elaborat de Guvern "sunt mai mult decat incomplete". "Aceasta varianta nu vine sa rezolve problemele ridicate de-a lungul timpului de actuala Constitutie. Cred ca Guvernul s-a grabit", a conchis Chirica. El a adaugat ca firesc ar fi fost ca forul parlamentar creat pentru modificarea Constitutiei sa fie lasat sa lucreze.

Unul dintre articolele care nu aduc clarificari vizeaza consultarea pe care prim-ministrul trebuie sa o aiba cu seful statului inainte de a propune numirea sau revocarea unor membri ai Guvernului.

Termenul de "consultare", care apare in proiectul Executivului de revizuire a legii fundamentale, trebuie interpretat ca simpla discutie si nu ca un aviz. Folosirea acestui termen nu este lamuritoare pentru situatia in care presedintele si premierul nu sunt de acord in privinta revocarii sau numirii unora dintre ministri. Profesorul Chirica considera ca textul mentine blocajul care ar aparea daca presedintele si premierul nu se pun de acord.

Puterea: Constitutia ha-ha-ha! Boc vrea sa ne bage in NATO. Din nou

Si blocajul premier - presedinte nu este totul avand in vedere ca Boc vrea sa bage din nou Romania in NATO, asa cum arata si Puterea in editia de vineri.

Proiectul constitutional al premierului Boc, trimis presedintelui Basescu, contine o serie de articole hilare, printre care se evidentiaza cel legat de aderarea la NATO sau angajarea raspunderii Executivului intr-o sedinta "comuna unui parlament unicameral.

"Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in Parlament, cu o majoritate de doua treimi din numarul sau", se arata in proiectul Legii fundamentale elaborat la Palatul Victoria, premierul omitand faptul ca evenimentul a avut loc in 2004 si nu reprezinta o realizare a guvernarii sale. Eroarea premierului este explicata de catre colegii de partid ca o simpla "scapare", iar vina o poarta cel care a redactat textul. In opinia pedelistilor, Emil Boc nu are nici o raspundere pentru modul in care proiectul constitutional a plecat catre presedintele Traian Basescu.

"Articolul nu mai este valabil, probabil a fost o chestiune de redactare. Se stie ca Romania este deja membra NATO. Acest proiect are acelasi regim ca orice alt proiect legislativ al unui parlamentar. PDL va veni in completare cu tezele sale proprii, iar articolul acesta va fi respins ca fiind inutil. Este cu siguranta o greseala de redactare. Propunerea urmeaza sa fie dezbatuta in cadrul Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, iar toate proiectele partidelor si cel al Guvernului vor fi tratate pe picior de egalitate", ne-a explicat presedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, pedelistul Daniel Buda.

Gandul: Boc cere unda verde de la Legislativ pentru a putea rectifica bugetul, in vacanta parlamentara

In ciuda faptului ca vor sa ii reduca atributiile, pentru moment cabinetul Boc va solicita acordul Legislativului pentru a adopta, in perioada vacantei parlamentare din intervalul iulie-august 2010, o ordonanta pentru rectificarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, scrie Gandul in editia de vineri.

Intentia Guvernului de a rectifica bugetul in perioada vacantei parlamentare este prevazuta in proiectul de lege prin care Executivul solicita Parlamentului sa fie abilitat pentru a emite ordonante in diferite domenii si care a fost publicat, joi, pe site-ul Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul (DRP).

Proiectul de lege survine in contextil in care, din aceasta saptamana, a intrat in vigoare Legea responsabilitatii fiscale, care prevede, printre altele, ca intr-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de doua rectificari bugetare si acestea nu pot fi promovate in primele sase luni ale anului.

Printre sectoarele pe care Cabinetul Boc doreste sa le reglementeze pe timp de vacanta parlamentara se mai numara "organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii financiare" si "imbunatatirea activitatii de comercializare a marfurilor in regim duty-free". De altfel, Guvernul se pregateste sa modificari la un act normativ privind valorificarea unor active bancare, dar si la o alta ordonanta de urgentaprivind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului.

Evenimentul Zilei: Resuscitarea ANI, la mana Parlamentului

Pe langa problemele ivite de Revizuirea Constitutiei sunt si altele mai arzatoare cum ar fi ANI. Si asta din cauza ca situatia Agentiei Nationale de Integritate nu poate fi rezolvata prin ordonanta de urgenta, asa cum anuntase guvernul, informeaza Evenimentul Zilei.

Guvernul nu poate sa reglementeze situatia Agentiei Nationale de Integritate (ANI) prin ordonanta de urgenta, potrivit Curtii Constitutionale.

Judecatorii sustin, in motivarea deciziei prin care au declarat neconsti tutionale mai multe prevederi din legea ANI, ca acestea pot fi puse in acord cu decizia Curtii doar printr-un proiect de lege. Pe de alta parte, motivarea facuta publica, ieri, de Curte lasa parlamentului, care ar trebuie sa analizeze problema, o marja redusa de manevra in privinta atributiilor ANI.

Judecatorii Curtii au eliminat anumite atributii ale ANI cum ar fi sesizarea organelor de urmarire penala sau a instantelor pentru confiscarea unei parti din averea dobandita pe motiv ca se suprapun cu cele ale organelor de urmarire penala.

Jurnalul National: Oprea, ministrul Apararii Intereselor Personale

Si cum in ultimul timp majoritatea actiunilor par sa fie centrate pe un interes al unuia sau altuia, Gabriel Oprea pare sa fi devenit ministrul Apararii Intereselor Personale, asa cum scrie Jurnalul National in editia de vineri.

Gabriel Oprea, ministrul Apararii Nationale, este unul dintre principalii aliati politici ai presedintelui Basescu si ai PD-L. Gabriel Oprea nu a fost intotdeauna un prieten al fostului primar si al fostilor pedisti. Trecerea sa cu arme si bagaje in tabara prezidentiala a ridicat destul de multe semne de intrebare si a generat nedumeriri.

Iata ce spunea recent un fost coleg de partid al lui Gabriel Oprea, Dan Mihalache: "Gabi Oprea a fost inainte de a intra in relatii foarte bune cu un influent grup de afaceri - si il cunoastem amandoi foarte bine - un ofiter de intendenta. Se ocupa de conserve si chiloti. Dupa ce si-a gasit prietenii potriviti, din patron de carciuma de pe Trafic Greu a devenit sef de agentie (sigur la Rezervele Statului, ca era interesant), prefect, ministru al Administratiei Publice si Internelor.

Corelativ a luat multe stele de general fara sa fi fost niciodata pe un teatru de operatiuni, a devenit si profesor universitar doctor, conducator de doctorat, un fel de lumina a stiintei militare romanesti. Despre Ontanu n-am foarte multe lucruri a comenta. Legatura lui cu armata este ca cea dintre Sulla si prefectura (...) intr-o tara normala, cu o armata care se vrea respectata, nu poate fi general orice smecher care a facut o tranzactie politica mai buna sau mai proasta".

Romania Libera: Cum castiga un demnitar 240.000 de lei pe an

Si cand ne referim la interese personale vorbim de obicei de oameni care ajung sa castige 240.000 de lei pe an, asa cum dezvaluie Romania Libera in editia de vineri.

In 2009, anul in care Romania s-a imprumutat de la FMI pentru a plati pensii si salarii, multi demnitari au facut colectii de functii la stat, obtinand venituri de zeci sau sute de mii de lei.

Premierul Emil Boc sustinea la sfarsitul anului 2008 ca demnitarii si functionarii de rang inalt nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administratie ale societatilor de stat.Cu toate acestea, declaratia sa de intentie nu s-a materializat niciodata.

"Este nevoie si de solidaritate din partea demnitarilor prezenti in
Consiliile de Administratie care trebuie sa stranga cureaua intr-o situatie dificila", declara Emil Boc la 23 decembrie. Premierul prelua de fapt o propunere venita din partea consilierei sale in probleme economice, Andreea Vass Paul.Care a ramas de fapt la stadiul de propunere. "A fost ideea mea. Ce sa spun? A ramas in aer", a declarat Vass pentru Romania libera.

Hotararea de Guvern care a urmat totusi s-a limitat la plafonarea indemnizatiei de sedinta in Consiliile de Administratie ale statului la 1% din salariul directorului. Cumul de functii in institutiile si companiile statului a ramas neatins, iar veniturile celor abonati la prezenta in conducerea si consiliile de administratie ale statului au ramas consistente, dupa cum demonstreaza chiar declaratiile de interese ale oficialilor.Sursa: ziare.com

Afara ploua

Nu a trecut mult timp de la câștigarea alegerilor și principalul partid de guvernămînt a și uitat de popor, parca trăiesc singuri în România, noi ne-am evaporat la fel ca și promisiunile din campanie.

Au început sa se certe pe posturi, funcții și alte poziții. Printre toate aceste preocupări, se mai gîndesc și la populație, mai adaugă o taxa, mai scad pensiile, mai dau afara cîțiva bugetari, asa ca sa nu trăim cu impresia ca nu avem conducători.

Este adevărat, trecem printr-o perioadă de criză, dar cum această criză este numai la noi și la ei nu, aş fi vrut sa vad niște măsuri ferme, spre exemplu, nicio pensie nu va depăși 3000 RON în următorii 5 ani, niciun salariu plătit din bugetul de stat nu va depăși 4000 RON în următorii 5 ani, ma gîndesc la limita maximă pentru că de cea minimă au grijă tot timpul să nu-ți ajungă decât atât cât să nu mori de foame, iar acolo SUS sunt sigur numai acoliți. As vrea sa vad mai multe măsuri care "dau" în cei de sus și nu numai măsuri care "dau" în cei de jos.
Dacă nu se duc la ședințe sa li se taie din salariu, dacă dorm în Parlament sa fie dați afară, să se renunțe la imunitatea parlamentarilor, sa li se taie toate privilegiile, pentru că nu i-am ales ca sa fie privilegiați ci să muncească pentru țară, sa ne scoată din acest etern rahat. Dar ce vorbesc eu, de 20 de ani Afara ploua!