1 milion de dolari ca Rusia este considerata inamic

Rogozin pariaza pe 1 milion de dolari ca Rusia este considerata inamic...

Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, va pune la bataie 1 milion de dolari pentru oricine reuseste sa dovedeasca faptul ca planurile Aliantei Nordatlantice cu privire la Rusia sunt pacifiste.

"Dau 1 milion de dolari oricarei persoane care dovedeste ca NATO nu are planuri militare impotriva Rusiei", a postat Rogozin pe Twitter, informeaza Ria Novosti.

Rogozin nu a precizat insa nici sub ce forma va da banii si nici daca ii poseda, mai scriu jurnalisti citati.

Postarea urmeaza unei declaratii publice facute joi de Rogozin intr-un interviu in care a aratat ca se indoieste de sinceritatea declaratiilor secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit carora Rusia nu este privita ca un inamic.

"Poate ca el crede ce spune, dar ar trebui sa tina cont ca Rusia s-a schimbat radical fata de perioada in care era condusa de Gorbaciov. Daca liderii sovietici credeau in vorbe, cei moderni poarta un alt gen de negocieri", a mai adaugat acesta.

Ucraina nu mai vrea in NATO

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici a pledat vineri, la Moscova, in prima sa vizita oficiala dupa preluarea mandatului, pentru o normalizare a relatiilor cu Rusia, anuntant ca Ucraina isi va pastra neutralitatea si nu va continua demersurile de a intra in NATO.
"Avem posibilitatea sa deschidem o noua pagina in cartea relatiilor noastre", a declarat Ianukovici in timpul discutiilor purtate cu omologul sau rus, Dmitri Medvedev, informeaza AFP.

Medvedev a subliniat faptul ca Moscova si Kievul trebuie sa rezolve o serie intreaga de probleme care s-au acumulat in timpul mandatului lui Viktor Iuscenko, predecesorul lui Ianukovici, printre care si dorinta manifestata de Ucraina de a intra in Alianta Nord-Atlantica, plan ce a iritat Rusia.

Presedintele rus a punctat cateva divergente in relatiile bilaterale, printre care exporturile de gaze catre Ucraiana sau viitorul Flotei ruse din Marea Neagra, amplasate in portul ucrainean Sevastopol. Aceasta ar urma sa se retraga in 2017 dar partea rusa intentioneaza sa prelungeasca acest acord.

"Cred ca in curand vom avea un raspuns la aceasta chestiune, iar acesta va multumi ambele parti", a declarat presedintele Ucrainei.

In plus, Ianukovici a reiterat primisiunea ca Ucraina va fi "o tara europeana, nealiniata", semn ca noul presedinte nu intentioneaza sa continue demersul predecesorului sau care isi propusese intrarea Ucrainei in NATO.

Rusia: Serbia va fi nevoita sa renunte la Kosovo, daca vrea in NATO

Ambasadorul rus la NATO Dmitri Rogozin a declarat ca Serbia va fi nevoita sa renunte la Kosovo, daca doreste sa adere la NATO.
El a precizat ca Rusia ar trebui intr-o astfel de situatie sa-si revizuiasca pozitia privitoare la Kosovo. "Nu putem fi mai sarbi decat sarbii", a spus el, potrivit B92.

"Nu toate membrele NATO au recunoscut Kosovo. Spania, Grecia, Romania si Slovacia nu l-au recunoscut. Dar, conform legii internationale si statutului NATO, o astfel de situatie este un obstacol in aderarea Serbiei la Alianta", a explicat Rogozin.

El a subliniat ca majoritatea statelor din NATO nu iti vor schimba pozitia, ceea ce inseamna ca Alianta poate accepta Serbia numai cu "granite noi", adica fara Kosovo.

"Belgradul ar trebui sa recunoasca oficial suveranitatea Pristinei, ceea ce va schimba si pozitia Madridului si Moscovei", a adaugat Rogozin.

Deputat rus: Initiativa Romaniei ar putea "raci semnificativ" relatiile Rusia-SUA

Intentia SUA de a instala rachete in Romania ar putea afecta arhitectura europeana de securitate, ca si discutiile Rusia-SUA pe tema reducerii armelor strategice, a declarat seful comisiei pentru aparare din Duma de Stat.

Intr-un interviu pentru agentia Rosbalt, Viktor Zavarzin a spus ca "intrebarea-cheie" in aceasta situatie este daca NATO va vedea problemele de securitate "doar din perspectiva Bruxelles-ului" sau va lua in calcul "interesele si ingrijorarile legitime ale tuturor statelor din zona euroatlantica".

Aleksandr Pikaiev, seful departamentului pentru dezarmare si rezolvarea conflictelor din World Economics and International Relations Institute, este de parere ca Romania a facut special anuntul intr-un moment in care negocierile SUA-Rusia pe tema armelor nucleare strategice au intrat in faza finala. El a adaugat ca initiativa Romaniei ar putea "raci semnificativ" legaturile dintre Rusia si SUA.

Aceasta opinie este impartasita de alti analisti, care au sugerat ca decizia Romaniei irita Moscova fiindca ea accentueaza independenta Romaniei de Rusia si subliniaza faptul ca Moscova nu poate dicta NATO sau SUA.

Ministrul rus de externe a spus vineri ca Moscova asteapta clarificari de la SUA in legatura cu planurile lor de a desfasura elemente ale scutului in Romania. "Asteptam ca SUA sa ofere o explicatie ampla, luand in considerare faptul ca regimul Marii Negre este reglementat de Conventia Montreaux", a spus Lavrov.

Sursa: NewsIn

NATO nu intervine in problema scutului antiracheta

Alianta Nord Atlantica nu va interveni in negocierile dintre Statele Unite si Romania, privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul tarii noastre.
"Negocierile se desfasoara intre cele doua parti, NATO nu intervine", a declarat un functionar NATO, vineri, sub protectia anonimatului, pentru RiaNovosti, informeaza Mediafax.

Sursa citata de agentia rusa de stiri sustine ca NATO nu a decis inca infiintarea propriului sistem de aparare antiracheta si nici nu va interveni in niciun fel in discutiile dintre Bucuresti si Washington.

Rogozin: Scutul din Romania ar putea fi o amenintare pentru Rusia

Dmitri Rogozin, reprezentantul Rusiei la NATO, a declarat ca SUA nu si-au indeplinit promisiunea de a consulta Rusia in privinta evolutiilor din sistemul antiracheta si a sugerat ca interceptorii din Romania ar putea fi o amenintare la adresa securitatii Rusiei.
Romania si SUA au negat categoric o astfel de varianta."Pare a fi ceva in linie cu teoria lui Freud - inseamna ca au ganduri ca sistemul ar putea fi indreptat impotriva Rusiei, altfel de ce incearca sa ne convinga de ceva ce nu am intrebat niciodata", a spus Rogozin, potrivit New York Times.

Cu toate ca liniile generale ale noului plan antiracheta - inclusiv desfasurarea de interceptori in Europa - au fost facute publice cu luni in urma, oficialii rusi au spus clar ca rusii au fost luati prin surprindere de anuntarea rolului Romaniei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus ca presedintii rus si american au convenit ca "amenintarile si riscurile proliferarii rachetelor vor fi asumate in mod comun, ca un prim pas".

"Asteptam ca partenerii nostri americani sa ofere explicatii complete pe aceste chestiuni", a declarar Lavrov la conferinta din Munchen pentru securitate.

Citeste: Bruxelles-ul despre decizia Romaniei de a gazdui scutul antiracheta: No comment

Anuntul privitor la rolul Romaniei intervine intr-un moment sensibil. La conferinta din Munchen, Lavrov planuia sa discute cu ministrul iranian de Externe si a sugerat ca Rusia ar putea fi dispusa sa ia in considerare sanctiuni impotriva Iranului, daca nu este multumita de raspunsul din discutiile despre programul nuclear al Teheranului.

Citeste: Moscova ar putea accepta decizia Romaniei de a gazdui elemente ale scutului

Analisii rusi spun ca interceptorii SM-3 planuiti pentru Romania nu constituie nicio amenintare pentru disuasiunea nucleara a Rusiei, pentru ca ei vizeaza rachetele cu raza scurta si medie de actiune.

Insa acest aspect s-ar putea schimba, cu o noua generatie de interceptori ce ar urma sa fie desfasurati in 2018, posibilitate care ingrijoreaza Moscova, pentru ca SUA nu au nicio obligatie sa impartaseasca datele despre sistem, spune Serghei Rogov, de la Institutul pentru studii pe SUA si Canada din Moscova.

"Aici intervine problema transparentei. De ce iau SUA o decizie din nou fara sa consulte Rusia", a adaugat el.

Citeste: Rusia cere SUA si Romaniei explicatii despre instalarea scutului antiracheta

Anuntul nu va afecta negocierile pentru un nou acord care sa urmezer tratatului START pentru dezarmare nucleara, explica Rogov, dar el ar putea pune in pericol discutiile pe care negociatorii sperau sa le aiba ulterior, inclusiv despre reduceri si mai semnificative in randul armelor nucleare.

Ziare.com

Hillary Clinton a multumit Romaniei pentru trupele din Afganistan

Secretarul de stat american Hillary Clinton a multumit Romaniei, Marii Britanii, Italiei si Germaniei, joi, la Londra, pentru suplimentarea trupelor din Afganistan.
Hillary Clinton a laudat rezultatele cooperarii internationale cu privire la situatia din Afganistan, la finalul converintei internationale de la Londra, dedicate acestui subiect, se arata intr-un comunicat al Departamentului de Stat american, citat de Mediafax.

Clinton le-a multumit partenerilor NATO care au suplimentat numarul trupelor din regiune, dar si tarilor a care colaborare pasiva este considerata extrem de importanta, cum ar fi Rusia, Kazahstan si Uzbekistan, state ce au acordat drept de survol si asistenta necesara zborurilor militare.

Secretarul de stat american a declarat ca obiectivele din Afganistan nu pot fi atinse doar prin folosirea fortei, intarind noua pozitie a Statelor Unite si a aliatilor referitoare la razboiul din aceasta tara, potrivit careia afganii trebuie ajutati sa devina capabili sa-si gestioneze singuri problemele, permitand astfel retragerea trupelor straine.

Sursa: Ziare.com