Transilvania, stapanita de dinozauri pitici, cu nume unguresc

Transilvania era patria dinozaurilor pitici din specia Magyarosaurus dacus, ce au trait acum 75 de milioane de ani, pe teritoriul de astazi al Romaniei.

Desi fac parte din familia titanozaurilor, cele mai mari animale de pe suprafata Pamantului, Magyarosaurus dacus era un dinozaur pitic, de marimea unui cal din ziua de astazi, potrivit unor studii recente, citate de LiveScience.

Ramasitele micilor dinozauri au fost descoperite in Transilvania, in 1895, de catre sora paleontologului maghiar Franz Baron Nopcsa, care a numit noua specie Magyarosaurus dacus, dupa tara sa natala, Ungaria, dar si dupa zona in care i-a descoperit, ce apartinea fostei Dacii antice.

Nopcsa a descoperit ulterior si alte fosile de mari dimensiuni ale unor dinozauri din aceeasi specie, motiv pentru care a considerat ca dinozaurii pitici erau de fapt doar puii acestora.

Magyarosaurus dacus a ramas o specie controversata pana in zilele noastre, insa o noua teorie a cercetatorilor germani de la Universitatea din Bonn, condusi de profesorul Koen Stein, pare sa fi rezolvat misterul dinozaurilor pitici.

Stein sustine ca Transilvania era doar o insula din oceanul Tethys, in Cretacic, acum 65-144 de milioane de ani, iar dinozaurii ce traiau aici nu aveau niciun pradator natural, deci nu au fost nevoiti sa ia proportii pentru a supravietui si au ramas pitici.

Mai mult, cercetatorii germani au analizat oasele dinozaurilor descoperiti in Transilvania si au descoperit ca acestea au apartinut unor exemplare adulte. Sursa: Ziare.com

Licitaţii cu iz penal la Primăria Capitalei

În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.

Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.

Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.

Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.

Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii

Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.

Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.

Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.

Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.

Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.

Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici

Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.

S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.

La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.

Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.

SCENARIU

Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni

În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.

În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.

La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.

În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.

„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa. Sursa: EVZ.ro

UNPR, partidul serviciilor secrete?

Este ipoteza pe care Claudiu Saftoiu a aruncat-o pe piata politica. UNPR este alcatuit din oameni santajabili, vulnerabili si dedicati averilor personale mai mult decat principiilor democratice. Este concluzia care reiese din afirmatiile lui Claudiu Saftoiu si ale fostului presedinte Ion Iliescu, din aluziile lui Victor Ponta, dar si a unor liberali si alti comentatori politici.

Daca ne gandim la modul in care a luat fiinta acest partid, nu putem sa nu ne punem cateva semne de intrebare.

Migratia parlamentarilor care a marit substantial grupul independentilor si a dus la formarea UNPR a parut ca a urmat o regie bine pusa la punct. Poate fi coincidenta politica. Sau ne putem intreba cum unii dintre liberali au devenit, peste noapte, independenti si apoi membri ai unui partid de stanga, iar altii din membri ai celui mai mare partid de stanga au devenit independenti, pentru ca apoi sa sara in barcuta unui partid de stanga fara baza electorala? Intrebari fara raspuns. Deocamdata.

UNPR se defineste a fi un partid de stanga, alternativa la PSD, dar care sustine interesul national. Sa privim modul in care acest partid defineste interesul national. In afara de chestiunea pensiilor militarilor, care nu tine de interesul national, ci de un interes specific, UNPR a definit interesul national in functie de prioritatile presedintelui.

Formarea Guvernului PD-L-UDMR-independenti si intrarea la guvernare, modificarea Constitutiei si sustinerea aplicarii rezultatelor referendumului din noiembrie 2009, toate aceste acte politice au fost sustinute fara indoiala de UNPR. Prin invitatiile dese la Palatul Cotroceni, Traian Basescu a legitimat existenta acestui grup, leadershipul si actiunea politica. Ziare.com

Iliescu: Inainte de '89 m-a urmarit Securitatea, acum ma latra cateii lui Basescu

Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD, sustine ca se simte si acum, la 20 de ani de la caderea comunismului, la fel de urmarit ca inainte de 1989.

"Ma simt ca inainte de 1989, cand zeci de ani am fost urmarit, acasa si pe strada, de securitatea lui Ceausescu. Am ajuns astazi sa fiu atacat, aproape in fiecare zi, de catelusii lui Basescu. E inadmisibil", a spus Iliescu, pentru Gandul.

Iliescu sustine ca nu intelege atacurile din ultima peroada, concertate impotriva sa.

"Eu nu mai sunt in functie si tocmai asta imi ridica multe semne de intrebare in privinta cauzelor unor astfel de atacuri. E rusinos ca niste catei ai lui Basescu, acest Maries, care nu are niciun fel de calitate morala, Tismaneanu si Nasu-asta, Moraru, la emisiunea lui sa ma atace zi de zi", a mai spus Iliescu.

Iliescu, despre legea lustratiei: E o prostie. O lege de factura stalinista

Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, apreciaza ca legea lustratiei, care a trecut marti de comisii in Camera Deputatilor si este la un pas de a fi adoptata de Parlament este "o prostie de esenta stalinista".

"Este o prostie. Este total aberant sa vii la nivelul anului 2010 cu o astfel de lege", a declarat Iliescu pentru Gandul.

Mai mult, fostul presedinte al Romaniei recunoaste ca i-a atentionat deja pe initiatorii legii ca actul normativ are conotatii staliniste. "Am spus ca legea aceasta este una de esenta stalinista. Mi se pare o prostie ca o tara europeana sa vina dupa 20 de ani cu astfel de chestiuni", a mai declarat Iliescu.

Conform proiectului adoptat marti de comisii, sunt considerate persoane lustrabile toti cei care au ocupat functii de conducere si au fost remunerate pentru aceasta in PMR, PCR, UTC, UASCR, deputatii in Marea Adunare Nationala, membrii consiliilor populare judetene, municipale si orasenesti, membrii Consiliului de Stat si ai Consiliului de Ministri, conducatorii institutiilor de presa sau de propaganda ai PCR, directorii de editura, persoanele din invatamantul de partid, din structurile Securitatii sau colaboratorii acesteia ca politie politica, magistratii cu functii de conducere in sistemul judiciar comunist, comandantii din Inspectoratul General de Militie pana la nivelul sefilor de post inclusiv, sefii misiunilor diplomatice si consulare s.a.

Cei care intra sub incidenta legii vor avea o interdictie de cinci ani la functii publice numite si alese.

Persoanele care detin orice functie aleasa vor avea posibilitatea sa-si duca mandatul la bun sfarsit, iar interdictia va functiona pentru urmatorii cinci ani.

In schimb, pentru persoanele numite in functii dar care intra sub incidenta legii lustratiei mandatul inceteaza in 90 de zile de la adoptarea legii.

De asemenea, potrivit unui amendament introdus de PD-L persoanele lustrabile nu vor putea activa in institutele de cercetare ale crimelor comunismului si Revolutiei Romane, daca ele sunt finantate cu fonduri de la bugetul de stat, situatie in care se afla inclusiv Ion Iliescu.

O simulare a juristilor PSD, prezentata, luni, la sedinta pe care conducerea partidului a avut-o cu deputatii social-democrati, arata ca aproape 70% din consilierii locali care vor fi afectati de legea lustratiei apartin PSD.

Legea lustratiei a fost initiata in 2005 de parlamentari PNL, printre care si Mona Musca, declarata apoi colaborator al fostei Securitatii. In 2006, legea a fost adoptata de Senat, dar a fost blocata apoi la Camera Deputatilor aproape patru ani.

Pe 22 iunie 2006 si apoi pe 4 noiembrie 2008, actul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei, dar a fost retrimis la comisii. Roberta Anastase, presedintele Camerei, a declarat in urma cu aproape o luna ca va insista pentru deblocarea legii si spera ca aceasta sa treaca de Parlament pana pe 20 mai. 

 

Ce spuneți dragi cititori, mai are vreun rost legea lustrației, acum după 20 de ani, când toți comuniștii s-au aranjat??!

Oprescu a renovat cu zeci de mii de euro terase pe post de biblioteci

Primaria Capitalei a facut investitii de peste 35.000 de euro prin proiectul "Biblioteci in aer liber", desi beneficiarii sunt doua terase bucurestene.
Terasele "Boema" si "Tete-a-tete" sunt trecute in acte ca fiind beneficiarii contractelor de reparatii semnate in iulie anul trecut de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti cu firma Adeo Confort Construct, relateaza Adevarul.

Dupa doar o luna, contractele de "reparatii la biblioteca" erau oficializate printr-un proces de receptie favorabil, desi cele doua unitati nu sunt decat o terasa publica si un restaurant.

Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement, dar si Primaria Capitalei si firma de constructii au refuzat sa comenteze situatia. ALPAB este condusa de Radu Popa, acelasi care a cumparat pentru Capitala ceasuri de aur si este subordonata primarului general Sorin Oprescu.

Cei de la terasa "Boema" sustin ca n-au vazut niciun ban de la primarie si ca si-au facut renovarile pe banii lor. 

Sursa: Ziare.com / Adevarul

Limba română, statut de "turist" în secuime

Ca turist în Odorheiu Secuiesc, orăşelul din judeţul Harghita, e ca şi cum te-ai afla într-o ţară străină, fără să treci graniţa. Pe stradă oamenii vorbesc numai în maghiară, posturile de televiziune din camerele de hotel sunt în mare parte în maghiară, iar numele magazinelor, muzeelor sau instituţiilor sunt rareori traduse şi în română.

Când am pornit spre inima Ţinutului Secuiesc aveam o prejudecată: în orăşeulul în care românii sunt minoritari, maghiarii nu sunt primitori. Ne-am propus să dărâmăm acest mit.

Legenda învinsă a secuilor neprietenoşi

Ne-am plimbat pe cele câteva străduţe din centrul oraşului şi, vorbind în limba română, am rugat mai multe persoane să ne explice cum ajungem la biserica romano-catolică din localitate. Prima persoană pe care am abordat-o, pe strada Tompa Laszlo, a fost o femeie la 60 de ani. "Mergeţi înainte, luaţi la stânga. Ajungeţi la Piaţa Primăriei. Vedeţi în faţă un deal. Urcaţi scări şi acolo e", ne spune ea, într-o română stâlcită. Zâmbeşte şi ne salută scurt.

Un domn la vreo 45 de ani ne-a explicat apoi pe unde trebuie să mergem de pe strada Orban Balazs ca să ajungem la locaşul de cult. A început să vorbească în maghiară, dar după grimasele feţelor noastre a realizat că nu înţelegem. S-a străduit să vorbească în română."E capătul străzii acolo, faceţi dreapta, apoi stânga. Biserica e pe deal", ne lămurăşte bărbatul.

Experimentul a mers mai departe şi am rugat din nou o femeie la vreo 40 de ani să ne ajute. De această dată ne aflam pe strada Lajos Kossuth. Ne explică, răbdătoare, cu inflexiunile specifice limbii maghiare. La final, ne-a cerut scuze că nu vorbeşte prea bine româna.

Mănăstire veche de peste 200 de ani

Mitul a fost doborât, iar noi am ajuns uşor la destinaţie: Biserica şi mănăstirea "Sfântul Francisc", cunoscută sub numele de Biserica Călugărilor. Edificiul, construit între 1721 şi 1779 de călugări franciscani, are două turnuri cu lungime de 36 de metri, lăţime de 17 şi înălţime de 14 metri. La slujbele de aici se aude sunetul unei orgi vechi de 200 de ani.

Cel mai vechi monument din Odorheiu însă, este este Capela lui Isus. Aflată la marginea sudică a oraşului, locaşul este acum o mică biserică ridicată undeva în secolul al XIII-lea în stil roman târziu. Un alt monument medieval al locului este Cetatea, construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Astăzi, aici, veţi găsi doar zidurile externe, înalte de peste 10 metri. Dacă ajungeţi în Odorheiu, vizitaţi şi muzeul Haaz Reszo, deschis acum mai bine de 210 ani şi unde găsiţi o bibliotecă ce conţine 75.000 de volume, colecţia de numismatică şi numeroase referinţe despre istoria locală.

Kurtos Kalacs de Zetea

Odată ajunşi în Odorheiu nu puteţi rata împrejurimile. Praid, aşezare cunoscută pentru salină, şi Zetea, localitatea renumită pentru producţia de ţuică, sunt două dintre recomandările noastre. Pâraiele de munte, stâncile abrupte şi pădurile construiesc imaginea unei localităţi de vis. Praid este Ţinutul Sării în secuime. În Salina de la Praid puteţi face un tratament de 18 zile, cum recomandă specialiştii de aici, pentru boli astmatice, bronşitice şi alergice. Din păcate, când am ajuns noi la Praid, Salina nu putea fi vizitată din cauza realibilitării şi asfaltării drumului spre complex. 

Dacă sunteţi atraşi de agroturism, atunci veţi fi impresionaţi de comuna Zetea. Zeci de localnici sunt gata să vă primească la preţuri rezonabile, cam 20 de euro de persoană pe zi, cu demipensiune. Noi am găsit-o pe doamna Olga. Femeia îşi primeşte oaspeţii în cele trei cabane, fiecare cu câte cinci camere, bucătătie, living, baie. "Ţinem afacerea în familie. Mă ajută fiica şi fiul meu", ne mărturiseşte femeia, care a găsit uşor metodele de a-şi atrage turiştii. Îi învaţă tot felul de meşteşuguri pentru 35 de lei de persoană.

Dacă ajungeţi pe la doamna Olga, veţi învăţa să coaceţi pâine cu cartofi sau colac secuiesc, să toarceţi sau să ţeseţi. În curtea doamnei Olga veţi găsi şi un muzeu: o casă tradiţională de ţară. Iar pentru 60 de euro de grup aveţi parte şi de o lecţie de dans popular, specific zonei. 

În Odorheiu Secuiesc sau localităţile alăturate viaţa e lentă. Odată ajunşi aici, timpul parcă se dilată şi nimic nu vă mai grăbeşte la ale voastre.

Oraşul în care românii sunt minoritari

Odorheiu Secuiesc, în maghiară Székelyudvarhely, este atestat documentar din 1301. Are 36.000 de locuitori, dintre care puţin peste 1.000 sunt români. Maghiarii reprezintă 95% din populaţie. Primarul municipiului este Levente-Zoltán Bunta, de la UDMR, ales în 2008. Oraşul se află la 105 kilometri sud-est de Târgu Mureş şi este străbătut de râul Târnava Mare. Din Bucureşti, ajungeţi în Ordoheiu în aproximativ cinci ore, distanţa fiind de 360 de kilometri. Singura problemă o reprezintă drumurile degradate. Veţi face slalom printre gropile străzilor din judeţ.  

Sursa: Evz.ro