Limba română, statut de "turist" în secuime

Ca turist în Odorheiu Secuiesc, orăşelul din judeţul Harghita, e ca şi cum te-ai afla într-o ţară străină, fără să treci graniţa. Pe stradă oamenii vorbesc numai în maghiară, posturile de televiziune din camerele de hotel sunt în mare parte în maghiară, iar numele magazinelor, muzeelor sau instituţiilor sunt rareori traduse şi în română.

Când am pornit spre inima Ţinutului Secuiesc aveam o prejudecată: în orăşeulul în care românii sunt minoritari, maghiarii nu sunt primitori. Ne-am propus să dărâmăm acest mit.

Legenda învinsă a secuilor neprietenoşi

Ne-am plimbat pe cele câteva străduţe din centrul oraşului şi, vorbind în limba română, am rugat mai multe persoane să ne explice cum ajungem la biserica romano-catolică din localitate. Prima persoană pe care am abordat-o, pe strada Tompa Laszlo, a fost o femeie la 60 de ani. "Mergeţi înainte, luaţi la stânga. Ajungeţi la Piaţa Primăriei. Vedeţi în faţă un deal. Urcaţi scări şi acolo e", ne spune ea, într-o română stâlcită. Zâmbeşte şi ne salută scurt.

Un domn la vreo 45 de ani ne-a explicat apoi pe unde trebuie să mergem de pe strada Orban Balazs ca să ajungem la locaşul de cult. A început să vorbească în maghiară, dar după grimasele feţelor noastre a realizat că nu înţelegem. S-a străduit să vorbească în română."E capătul străzii acolo, faceţi dreapta, apoi stânga. Biserica e pe deal", ne lămurăşte bărbatul.

Experimentul a mers mai departe şi am rugat din nou o femeie la vreo 40 de ani să ne ajute. De această dată ne aflam pe strada Lajos Kossuth. Ne explică, răbdătoare, cu inflexiunile specifice limbii maghiare. La final, ne-a cerut scuze că nu vorbeşte prea bine româna.

Mănăstire veche de peste 200 de ani

Mitul a fost doborât, iar noi am ajuns uşor la destinaţie: Biserica şi mănăstirea "Sfântul Francisc", cunoscută sub numele de Biserica Călugărilor. Edificiul, construit între 1721 şi 1779 de călugări franciscani, are două turnuri cu lungime de 36 de metri, lăţime de 17 şi înălţime de 14 metri. La slujbele de aici se aude sunetul unei orgi vechi de 200 de ani.

Cel mai vechi monument din Odorheiu însă, este este Capela lui Isus. Aflată la marginea sudică a oraşului, locaşul este acum o mică biserică ridicată undeva în secolul al XIII-lea în stil roman târziu. Un alt monument medieval al locului este Cetatea, construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Astăzi, aici, veţi găsi doar zidurile externe, înalte de peste 10 metri. Dacă ajungeţi în Odorheiu, vizitaţi şi muzeul Haaz Reszo, deschis acum mai bine de 210 ani şi unde găsiţi o bibliotecă ce conţine 75.000 de volume, colecţia de numismatică şi numeroase referinţe despre istoria locală.

Kurtos Kalacs de Zetea

Odată ajunşi în Odorheiu nu puteţi rata împrejurimile. Praid, aşezare cunoscută pentru salină, şi Zetea, localitatea renumită pentru producţia de ţuică, sunt două dintre recomandările noastre. Pâraiele de munte, stâncile abrupte şi pădurile construiesc imaginea unei localităţi de vis. Praid este Ţinutul Sării în secuime. În Salina de la Praid puteţi face un tratament de 18 zile, cum recomandă specialiştii de aici, pentru boli astmatice, bronşitice şi alergice. Din păcate, când am ajuns noi la Praid, Salina nu putea fi vizitată din cauza realibilitării şi asfaltării drumului spre complex. 

Dacă sunteţi atraşi de agroturism, atunci veţi fi impresionaţi de comuna Zetea. Zeci de localnici sunt gata să vă primească la preţuri rezonabile, cam 20 de euro de persoană pe zi, cu demipensiune. Noi am găsit-o pe doamna Olga. Femeia îşi primeşte oaspeţii în cele trei cabane, fiecare cu câte cinci camere, bucătătie, living, baie. "Ţinem afacerea în familie. Mă ajută fiica şi fiul meu", ne mărturiseşte femeia, care a găsit uşor metodele de a-şi atrage turiştii. Îi învaţă tot felul de meşteşuguri pentru 35 de lei de persoană.

Dacă ajungeţi pe la doamna Olga, veţi învăţa să coaceţi pâine cu cartofi sau colac secuiesc, să toarceţi sau să ţeseţi. În curtea doamnei Olga veţi găsi şi un muzeu: o casă tradiţională de ţară. Iar pentru 60 de euro de grup aveţi parte şi de o lecţie de dans popular, specific zonei. 

În Odorheiu Secuiesc sau localităţile alăturate viaţa e lentă. Odată ajunşi aici, timpul parcă se dilată şi nimic nu vă mai grăbeşte la ale voastre.

Oraşul în care românii sunt minoritari

Odorheiu Secuiesc, în maghiară Székelyudvarhely, este atestat documentar din 1301. Are 36.000 de locuitori, dintre care puţin peste 1.000 sunt români. Maghiarii reprezintă 95% din populaţie. Primarul municipiului este Levente-Zoltán Bunta, de la UDMR, ales în 2008. Oraşul se află la 105 kilometri sud-est de Târgu Mureş şi este străbătut de râul Târnava Mare. Din Bucureşti, ajungeţi în Ordoheiu în aproximativ cinci ore, distanţa fiind de 360 de kilometri. Singura problemă o reprezintă drumurile degradate. Veţi face slalom printre gropile străzilor din judeţ.  

Sursa: Evz.ro