Votul de la ultima investire a guvernului Boc ne-a aratat cat de neserioasa a fost majoritatea Johannis.
La votul in comisii proportia a fost 4:1 in favoarea guvernului Boc, iar la votul de investitura 2:1 (276 la 135). Adica din celebra majoritate de 75% a ramas doar 1/3. Restul s-a volatilizat.
Chiar si cei 55 de absenti de la votul de investitura au fost de la PSD si PNL (printre ei nume sonore: Dan Nica, Victor Ponta, Tariceanu, Rusanu).
Majoritatea nou creata era fragila, avea doar 4-5 voturi in plus si in conditiile unor defectiuni orice vot contra era esential. Singura explicatie plauzibila este ca s-au temut de anticipate asa de tare incat au preferat sa lipseasca de la vot.
Cu UDMR lucrurile erau clare, se muta imediat in barca puterii. Asa face de 20 de ani. Ce daca a avut un acord scris cu PNL. Cine se mai uita la o biata foaie de hartie cand in joc sunt posturi de ministri si vicepremier.
Dar PSD, PNL si minoritati adunau peste 60% din parlament. Aparitia celor "cumparati" nu poate fi pusa doar in seama "cumparatorilor". Cum i-au selectat si ce au facut partidele sa-si fidelizeze oamenii? Nu trebuie sa dea un raspuns si la aceasta intrebare?
Proiectul Johannis a avut doar titlu
Continutul era scris cu cerneala simpatica, nu l-a vazut nimeni. Ce putea sa dea o combinatie stanga+dreapta+UDMR? Ce program de guvernare, mai ales la capitole economice si sociale? Ce ministri ar fi selectat in propriul cabinet? Mister!
In spatele zambetului rece al neamtului se putea ascunde orice. De aceea nici nu a convins foarta multa lume. S-a argumentat ca abia dupa nominalizare ar fi dat totul in vileag. Adica presedintele si populatia trebuia sa-i dea un cec in alb. Cu cetatenii se descurcau mai usor, ce pretentii mai au si astia sa fie informati de ce li se pregateste. Ne-au votat, pa, nu dam socoteala decat peste 4 ani.
Cu presedintele a mers mai greu. Desi au tot promis ca apeleaza la Curtea Constitutionala sa se decida cine desemneaza premierul, presedintele sau majoritatile parlamentare, nu s-au dus. Si daca parlamentarii se sucesc tot la cateva luni, schimbam guvernele tot de atatea ori?
Citeste tot articolul aici ziare.com
Prof. Stefan Vlaston
26 dec. 2009
24 dec. 2009
Ei au tras în noi după 22!
Un articol aparut in ziarul Adevarul, face (mai multa) lumina cu privire la evenimentele din 1989:
Cititi tot articolul aici <Adevarul> si va astept sa comentam pe blog si sa raspundem la o intrebare simpla,
Nicolae Militaru şi Ion Iliescu sunt marii responsabili pentru cei aproape 1.000 de morţi de după fuga lui Ceauşescu. Unul era braţul armat, celălalt – braţul politic. Timp de câteva ore, cât a durat instalarea lui Iliescu în locul lui Ceauşescu, România a fost o ţară liniştită, fără morţi şi fără terorişti. Apoi a început măcelul.
Ion Iliescu, braţul politic al noii puteri - Preţul: 1.116 morţi
De ce Nicolae Militaru?
Tancurile, vehicule ale spaimei pe străzile Capitalei, în decembrie 1989
Oficial, pe 23 decembrie, când numirea a fost făcută de Ion Iliescu.
Militaru a lucrat după o procedură-standard: militari puşi să-i măcelărească pe alţi militari, la grămadă cu civili. Şi pe unii, şi pe alţii îi anunţa - direct sau prin intermediul altor ofiţeri de rang înalt - că au în faţă terorişti. De regulă, cei care apărau un obiectiv primeau ordin să tragă în TAB-urile, ABI-urile sau camioanele care urmau să se apropie de acel obiectiv, pe motiv că sunt pline cu terorişti. „Teroriştilor" din TAB-uri, din ABI-uri sau din camioane le spunea că trebuie să atace obiectivul, pentru că a căzut în mâinile teroriştilor. Sau nu le spunea nimic.
Cititi tot articolul aici <Adevarul> si va astept sa comentam pe blog si sa raspundem la o intrebare simpla,
De ce vinovatii nu sunt in inchisoare, cand totul este atat de evident?
Iliescu, despre Revolutie: Noi am fost victimele, nu initiatorii actiunilor teroriste
Ce mai spune mult iubitul nostru Ilici .....
"Noi eram obiectul, tinta actiunilor teroriste. Cum sa fim initiatorii actiunilor teroriste cand noi eram tinta", a declarat Ion Iliescu, la Antena 3, amintindu-si ca, pe masura ce mergeau spre studioul 4 al Televiziunii, se tragea.
"Cand a aparut aceasta diversiune noi nu nu eram constituiti nu aparuse consiliul si FSN-ul, noi toti eram intr-o sala si redactam viitorul program al revolutiei", a declarat Iliescu.
Elicopterul care l-a luat pe dictator a fost trimis din Ministerul Apararii, "de o grupare loiala lui Ceausescu", sustine Iliescu.
Fostul sef de stat spune ca organizarea procesului lui Ceausescu a fost absolut necesara, in conditiile in care tara era in haos organizatoric.
"Nu aveam ce sa regret pentru ca era necesar. Eu am fost impotriva executiei, am fost cel mai reticent. Am spus ca ne compromitem revolutia cu asta, dar mureau oameni. Cu fiecare ora care trecea mureau oameni", spune Iliescu, despre simulacrul de proces al sotilor Ceausescu.
Mai mult, cei care au preluat puterea dupa Revolutie nu au fost constituiti intr-un grup inainte de evenimentele din decembrie, sustine Iliescu: "Nu a fost o echipa pregatita sa preia puterea".
"Noi eram obiectul, tinta actiunilor teroriste. Cum sa fim initiatorii actiunilor teroriste cand noi eram tinta", a declarat Ion Iliescu, la Antena 3, amintindu-si ca, pe masura ce mergeau spre studioul 4 al Televiziunii, se tragea.
"Cand a aparut aceasta diversiune noi nu nu eram constituiti nu aparuse consiliul si FSN-ul, noi toti eram intr-o sala si redactam viitorul program al revolutiei", a declarat Iliescu.
Elicopterul care l-a luat pe dictator a fost trimis din Ministerul Apararii, "de o grupare loiala lui Ceausescu", sustine Iliescu.
Fostul sef de stat spune ca organizarea procesului lui Ceausescu a fost absolut necesara, in conditiile in care tara era in haos organizatoric.
"Nu aveam ce sa regret pentru ca era necesar. Eu am fost impotriva executiei, am fost cel mai reticent. Am spus ca ne compromitem revolutia cu asta, dar mureau oameni. Cu fiecare ora care trecea mureau oameni", spune Iliescu, despre simulacrul de proces al sotilor Ceausescu.
Mai mult, cei care au preluat puterea dupa Revolutie nu au fost constituiti intr-un grup inainte de evenimentele din decembrie, sustine Iliescu: "Nu a fost o echipa pregatita sa preia puterea".
23 dec. 2009
Va fi salvata la timp lumea de incalzirea globala?
Tarile semnatare ale Acordului de la Copenhaga au slabe sanse sa respecte termenul limita, de 31 ianuarie 2010, pentru stabilirea masurilor ce trebuie luate si a limitelor propuse pentru emisiile de dioxid de carbon, sustine un analist al firmei de consultanta Orbeo.
Sansele ca tarile reunite sub umbreala Acordului de la Copenhaga sa-si respecte obligatiile asumate sunt de maxim 30%, crede Emmanuel Fages, analist al Orbeo, firma de consultanta financiara pentru piata mondiala a carbonului, rezultata dintr-un parteneriat intre Societe Generale si Rhodia.
"Este un test. Daca tarile au de gand intr-adevar sa faca ceva, ar trebui sa fie in stare sa actioneze chiar acum", spune Fages, citat de Bloomberg, sustinand ca prin impunerea unui termen limita atat de apropiat s-a incercat testarea seriozitatii celor implicati.
Cele 194 de tari care au fost de acord, pe 19 decembrie, sa "ia nota" de continutul documentului, rezultat la sfarsitul unor consultari lungi si tumultoase, s-au obligat ca pana la sfarsitul lunii viitoare sa se hotarasca asupra actiunilor viitoare si a limitelor ce vor fi impuse pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon si combaterea incalzirii globale.
Astfel, tarile bogate, puternic industrializate, trebuie sa stabileasca limite clare ale emisiilor de dioxid de carbon pentru 2010, pana la sfarsitul lui ianuarie, in timp ce tarile aflate in curs de dezvoltare vor trebui numai sa prezinte un set de masuri ce ar putea ajuta la reducerea emisiilor de carbon.
Costul trecerii de la combustibilii fosili la surse nepoluante de energie, in urmatorii 20 de ani, a fost estimat la 10.000 de miliarde de dolari, la nivel mondial, acesta urmand sa creasca cu cate 500 de miliarde in fiecare an de intarziere, potrivit unui raport al Agentiei Internationale pentru Energie. In acelasi timp, folosirea unor tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic ar putea duce la economisirea a 8.600 de miliarde de dolari, in aceeasi perioada.
Documentul de numai trei pagini semnat saptamana trecuta la Copenhaga nu are puterea unui contract sau a unui acord politic, insa asistentul secretarului general al ONU, Robert Orr, a declarat, marti, ca va fi gasita in curand si o solutie pentru impunerea ei la nivelul guvernelor, de catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice.
In clipa de fata, intelegerea la care au ajuns cele 194 de tari, printre care si Statele Unite, China si India, stabileste doar necesitatea unor noi discutii, in vederea punerii la punct a unui tratat ce ar trebui sa raspunda provocarilor lansate de incalzirea globala prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si extinderea pietei mondiale a carbonului, ce a atins pragul de 26 de miliarde de dolari, anual.
Poate singurul rezultat concret al conferintei este faptul ca tarile dezvoltate au fost de acord sa aloce 30 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani si 100 de miliarde de dolari pana in 2020, pentru finantarea proiectelor care sprijina statele sarace in combaterea efectelor nocive ale schimbarilor climatice.
Astfel, Uniunea Europeana s-a angajat astfel sa acorde o finantare initiala rapida in valoare de 10,3 miliarde de dolari.
Bolivia, Sudanul si Venezuela s-au numarat prinre tarile care au criticat Acordul de la Copenhaga, deoarece acesta nu stabileste limite clare pentru emisiile gazelor de sera din tarile dezvoltate.
In acelasi timp, semnarea Acordului a fost considerata un real succes de catre tari ca India si China, ce se declara pe deplin multumite de "rolul important si constructiv" pe care si l-au asumat in timpul discutiilor.
Statele Unite cred ca acordul este "semnificativ" dar "insuficient", in timp ce Uniunea Europeana si-a arata fatis dezamagirea, prin vocea presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat ca "ambitiile acestui pact nu sunt deloc pe masura asteptarilor", recunoscand insa ca este mai bun decat nimic.
Sursa: Ziare.com
Sansele ca tarile reunite sub umbreala Acordului de la Copenhaga sa-si respecte obligatiile asumate sunt de maxim 30%, crede Emmanuel Fages, analist al Orbeo, firma de consultanta financiara pentru piata mondiala a carbonului, rezultata dintr-un parteneriat intre Societe Generale si Rhodia.
"Este un test. Daca tarile au de gand intr-adevar sa faca ceva, ar trebui sa fie in stare sa actioneze chiar acum", spune Fages, citat de Bloomberg, sustinand ca prin impunerea unui termen limita atat de apropiat s-a incercat testarea seriozitatii celor implicati.
Cele 194 de tari care au fost de acord, pe 19 decembrie, sa "ia nota" de continutul documentului, rezultat la sfarsitul unor consultari lungi si tumultoase, s-au obligat ca pana la sfarsitul lunii viitoare sa se hotarasca asupra actiunilor viitoare si a limitelor ce vor fi impuse pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon si combaterea incalzirii globale.
Astfel, tarile bogate, puternic industrializate, trebuie sa stabileasca limite clare ale emisiilor de dioxid de carbon pentru 2010, pana la sfarsitul lui ianuarie, in timp ce tarile aflate in curs de dezvoltare vor trebui numai sa prezinte un set de masuri ce ar putea ajuta la reducerea emisiilor de carbon.
Costul trecerii de la combustibilii fosili la surse nepoluante de energie, in urmatorii 20 de ani, a fost estimat la 10.000 de miliarde de dolari, la nivel mondial, acesta urmand sa creasca cu cate 500 de miliarde in fiecare an de intarziere, potrivit unui raport al Agentiei Internationale pentru Energie. In acelasi timp, folosirea unor tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic ar putea duce la economisirea a 8.600 de miliarde de dolari, in aceeasi perioada.
Documentul de numai trei pagini semnat saptamana trecuta la Copenhaga nu are puterea unui contract sau a unui acord politic, insa asistentul secretarului general al ONU, Robert Orr, a declarat, marti, ca va fi gasita in curand si o solutie pentru impunerea ei la nivelul guvernelor, de catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice.
In clipa de fata, intelegerea la care au ajuns cele 194 de tari, printre care si Statele Unite, China si India, stabileste doar necesitatea unor noi discutii, in vederea punerii la punct a unui tratat ce ar trebui sa raspunda provocarilor lansate de incalzirea globala prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si extinderea pietei mondiale a carbonului, ce a atins pragul de 26 de miliarde de dolari, anual.
Poate singurul rezultat concret al conferintei este faptul ca tarile dezvoltate au fost de acord sa aloce 30 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani si 100 de miliarde de dolari pana in 2020, pentru finantarea proiectelor care sprijina statele sarace in combaterea efectelor nocive ale schimbarilor climatice.
Astfel, Uniunea Europeana s-a angajat astfel sa acorde o finantare initiala rapida in valoare de 10,3 miliarde de dolari.
Bolivia, Sudanul si Venezuela s-au numarat prinre tarile care au criticat Acordul de la Copenhaga, deoarece acesta nu stabileste limite clare pentru emisiile gazelor de sera din tarile dezvoltate.
In acelasi timp, semnarea Acordului a fost considerata un real succes de catre tari ca India si China, ce se declara pe deplin multumite de "rolul important si constructiv" pe care si l-au asumat in timpul discutiilor.
Statele Unite cred ca acordul este "semnificativ" dar "insuficient", in timp ce Uniunea Europeana si-a arata fatis dezamagirea, prin vocea presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat ca "ambitiile acestui pact nu sunt deloc pe masura asteptarilor", recunoscand insa ca este mai bun decat nimic.
Sursa: Ziare.com
22 dec. 2009
Iliescu: Revolutia a fost sangeroasa, nu am avut alta sansa
Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, vorbeste, intr-un interviu pentru Vremya Novosti, despre factorii care au dus la colapsul sistemului socialist de stat si declansarea Revolutiei din Romania.
Potrivit lui Ion Iliescu, Revolutia din Romania a fost una sangeroasa si nu de catifea fiindca nu am avut alta sansa.
"Se spune ca a fost o conspiratie. Ar fi fost bine sa fie asa, dar toti posibilii complotisti, incluzandu-ma pe mine, eram indeaproape supravegheati de Securitate. [...] Nemultumirea poporului a fost atat de mare incat a provocat o explozie spontana de proteste.
A fost intr-adevar o revolta populara, cand coloane organizate de muncitori din mai multe intreprinderi s-au adunat in centrul orasului si s-au infratit cu armata.
in aceeasi zi, la sase si jumatate seara, cand noi, un grup de revolutionari, puneam la cale in fosta cladire a Comitetului Central un program de actiuni pentru intervalul imediat de timp, am auzit primele impuscaturi si focuri de arme automate. S-a tras si in biroul in care ne aflam noi. Abia noaptea. In sediul televiziunii, care se afla de asemenea sub foc continuu, am terminat si am facut public un mesaj catre tara al consiliului Frontului de Salvare Nationala", povesteste Iliescu, potrivit Adevarul.
La eterna intrebare, "Cine a tras?", Ion Iliescu a raspuns invocand "o structura pregatita de Ceausescu pentru o lutpa de gherila in conditii urbane in cazul in care tara ar fi fost ocupata".
Dupa 20 de ani, Iliescu spune ca romanii nu vor sa se intoarca la comunism, iar in ceea ce priveste relatiile dintre Romania si Rusia, acestea ar putea fi mai stranse.
Fostul sef de stat le-a spus jurnalistilor ca ambele tari ar trebui sa renunte la complexele istorice, fiindca "ne indreptam spre o Europa unita, unde granitele isi pot modifica importanta".
Potrivit lui Ion Iliescu, Revolutia din Romania a fost una sangeroasa si nu de catifea fiindca nu am avut alta sansa.
"Se spune ca a fost o conspiratie. Ar fi fost bine sa fie asa, dar toti posibilii complotisti, incluzandu-ma pe mine, eram indeaproape supravegheati de Securitate. [...] Nemultumirea poporului a fost atat de mare incat a provocat o explozie spontana de proteste.
A fost intr-adevar o revolta populara, cand coloane organizate de muncitori din mai multe intreprinderi s-au adunat in centrul orasului si s-au infratit cu armata.
in aceeasi zi, la sase si jumatate seara, cand noi, un grup de revolutionari, puneam la cale in fosta cladire a Comitetului Central un program de actiuni pentru intervalul imediat de timp, am auzit primele impuscaturi si focuri de arme automate. S-a tras si in biroul in care ne aflam noi. Abia noaptea. In sediul televiziunii, care se afla de asemenea sub foc continuu, am terminat si am facut public un mesaj catre tara al consiliului Frontului de Salvare Nationala", povesteste Iliescu, potrivit Adevarul.
La eterna intrebare, "Cine a tras?", Ion Iliescu a raspuns invocand "o structura pregatita de Ceausescu pentru o lutpa de gherila in conditii urbane in cazul in care tara ar fi fost ocupata".
Dupa 20 de ani, Iliescu spune ca romanii nu vor sa se intoarca la comunism, iar in ceea ce priveste relatiile dintre Romania si Rusia, acestea ar putea fi mai stranse.
Fostul sef de stat le-a spus jurnalistilor ca ambele tari ar trebui sa renunte la complexele istorice, fiindca "ne indreptam spre o Europa unita, unde granitele isi pot modifica importanta".
De ce Romania este Gradina Maicii Domnului ?
Teodor Baconschi, ministrul desemnat al Externelor, a fost intrebat la audieri de catre deputatul PSD Viorel Hrebenciuc de ce Papa Ioan Paul al II-lea a folosit sintagma "Romania este Gradina Maicii Domnului" atunci cand a vizitat tara noastra, in 1999.
Hrebenciuc a atras atentia ca intrebarea sa "tine mai mult de pregatirea profesionala a domnului Baconschi", pentru care a asigurat ca are toata stima.
"Papa a mentionat atunci (cand a vizitat Romania, in 1999 - n.r.) ca Romania este Gradina Maicii Domnului. Care este viziunea domnului Baconschi din perspectiva profesionala asupra acestei sintagme, care nu este de neglijat?", a intrebat Viorel Hrebenciuc, in contextul in care Teodor Baconschi a fost ambasdor al Romaniei la Vatican si a contribuit la vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania.
Raspunsul lui Baconschi a vrut sa inlature orice element de ezoteric sau supranatural din interpretarea spuselor Papei.
"Intrucat s-a evocat cu atata larghete un referential ezoteric, supranatural, mistic si paranormal, sincer, cred ca Papa ne-a facut un compliment mariologic pur si simplu, stiind ca crestinismul rasaritean are o evlavie particulara pentru Maica Domnului, a facut un elogiu Romaniei in acest fel", a explicat diplomatul, care are un doctorat in Antropologie religioasa si in Istoria comparata a religiilor.
"Poate ar trebui sa schimbam ceva in felul nostru de a dialoga si de a ne raporta unii la altii, pentru ca ce a spus Papa atunci sa devina o profetie realizata, nu doar un compliment de moment", a adaugat Baconschi.
Octavian Bot, deputat democrat-liberal, a comentat ironic intrebarea lui Hrebenciuc.
"In legatura cu spusele Sfantului Parinte, eu zic sa ne bucuram ca nu a exclamat intr-o exprimare lumeasca 'Mare este gradina lui Dumnezeu!' ", a spus acesta.
Hrebenciuc a atras atentia ca intrebarea sa "tine mai mult de pregatirea profesionala a domnului Baconschi", pentru care a asigurat ca are toata stima.
"Papa a mentionat atunci (cand a vizitat Romania, in 1999 - n.r.) ca Romania este Gradina Maicii Domnului. Care este viziunea domnului Baconschi din perspectiva profesionala asupra acestei sintagme, care nu este de neglijat?", a intrebat Viorel Hrebenciuc, in contextul in care Teodor Baconschi a fost ambasdor al Romaniei la Vatican si a contribuit la vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania.
Raspunsul lui Baconschi a vrut sa inlature orice element de ezoteric sau supranatural din interpretarea spuselor Papei.
"Intrucat s-a evocat cu atata larghete un referential ezoteric, supranatural, mistic si paranormal, sincer, cred ca Papa ne-a facut un compliment mariologic pur si simplu, stiind ca crestinismul rasaritean are o evlavie particulara pentru Maica Domnului, a facut un elogiu Romaniei in acest fel", a explicat diplomatul, care are un doctorat in Antropologie religioasa si in Istoria comparata a religiilor.
"Poate ar trebui sa schimbam ceva in felul nostru de a dialoga si de a ne raporta unii la altii, pentru ca ce a spus Papa atunci sa devina o profetie realizata, nu doar un compliment de moment", a adaugat Baconschi.
Octavian Bot, deputat democrat-liberal, a comentat ironic intrebarea lui Hrebenciuc.
"In legatura cu spusele Sfantului Parinte, eu zic sa ne bucuram ca nu a exclamat intr-o exprimare lumeasca 'Mare este gradina lui Dumnezeu!' ", a spus acesta.
Protest la audierea lui Adriean Videanu
Imediat cum a inceput audierea ministrului Economiei, Adriean Videanu, in sala au aparut cativa tineri, membri ai ONG-urilor de mediu, care purtau pancarde anti-Rosia Montana pe care scria "Rosia Montana nu e de Vi(n)deanu".
Ei au stat linistiti, intr-un colt, fara sa faca galagie. Videanu i-a invitat la minister pentru a discuta despre reevaluarea proiectului Rosia Montana, cuprinsa in programul de guvernare.
Potrivit Antena 3, nimeni nu a incercat sa-i dea afara pe protestatari, chiar Videanu rugandu-i sa ia parte la audieri.
Ministrul desemnat a precizat, in deschidere, ca ministerul pentru care a fost nominalizat are atributii extinse fata de cel actual, adaugandu-se la sectorul energetic si industria de aparare si comertul si mediul de afaceri, care cuprinde si IMM-urile.
Intrebat cum intentioneaza sa incurajeze companiile romanesti sa participe la proiectele de dezvoltare regionala, Videanu a precizat ca "statul roman nu se poate implica decat prin structura de actionariat din anumite companii. Cred ca este strategic pentru Romania sa participe la proiectele regionale".
Ei au stat linistiti, intr-un colt, fara sa faca galagie. Videanu i-a invitat la minister pentru a discuta despre reevaluarea proiectului Rosia Montana, cuprinsa in programul de guvernare.
Potrivit Antena 3, nimeni nu a incercat sa-i dea afara pe protestatari, chiar Videanu rugandu-i sa ia parte la audieri.
Ministrul desemnat a precizat, in deschidere, ca ministerul pentru care a fost nominalizat are atributii extinse fata de cel actual, adaugandu-se la sectorul energetic si industria de aparare si comertul si mediul de afaceri, care cuprinde si IMM-urile.
Intrebat cum intentioneaza sa incurajeze companiile romanesti sa participe la proiectele de dezvoltare regionala, Videanu a precizat ca "statul roman nu se poate implica decat prin structura de actionariat din anumite companii. Cred ca este strategic pentru Romania sa participe la proiectele regionale".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)