Se afișează postările cu eticheta Anticomunism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Anticomunism. Afișați toate postările

4 apr. 2010

Iliescu in anii '70: Europa Libera e finantata de CIA

Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, era de parere ca postul de radio Europa Libera este finantat de CIA, unde lucreaza doar oameni "fugari, vanduti" si reprezinta "elemente inraite", potrivit unor stenograme.

De asemenea, in stenogramele publicate de Adrian Cioflanca, Cercetator stiintific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi, pe blogul sau, liderul PSD blama difuzarea de muzica "pop" si "beat".

"Sunt o serie dpe emisiuni de muzica conduse de Cornel Chiriac care prezinta muzica din aceasta pop si beat. De asemenea, se deda la afirmatii cu caracter ostil la adresa tarii noastre. Este o activitate impotriva propriului lor popor, tarii lor", scrie in stenograme.

"Postul de radio Europa libera nu este bruiat, este ascultat si desfasoara o activitate sustinuta, de diversiune. Ce reprezinta acest post de radio este foarte bine cunoscut, este creat, este finantat de organele de informare ale Statelor Unite, de organizatia de spionaj a Statelor Unite, de C.I.A.

A fost si demascat ca atare; in parlamentul vest-german s-a cerut deschis guvernului vest-german ca sa ceara inlaturarea acestui post de pe teritoriul R.F.G. pentru ca este o chestiune si de demnitate nationala a acestui stat care pledeaza, care promoveaza o anumita deschidere in politica internationala si este o incalcare chiar a suveranitatii acestui stat mentinerea unui post alimentat de oficine straine", se aduga in stenograme.

In timpul unui discurs sustinut in decembrie 1970, Iliescu spunea ca tinerii din Romania vad in acest post de radio o sursa de inspiratie. "Una din platformele ideologice ale acestui post de radio este de a alimenta acest sentiment de ploconire servila, de slugarnicie in fata occidentului, occidentului luminat, promotor al libertatii individului in lumea contemporana", spunea fostul presedinte.

Cu toate acestea, in 2001, Ion Iliescu i-a decorat pe cei de la Europa Libera, ca "ca semn al durabilei recunostinte si pretuiri a poporului roman". De altfel, medaliile i-au fost returnate, in semn de protest pentru decorarea lui Corneliu Vadim Tudor.

Seful Comisiei prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste, Vladimir Tismaneanu, critica dur declaratiile fostului presedinte, dupa cum sunt prezentate in stenograme.

"Aflam acum, gratie istoricului Adrian Cioflanca, cat de implicat a fost Ion Iliescu in campaniile imptriva postului de radio "Europa Libera". Dar si in cele impotriva religiei si in acelea, de o stupiditate fara margini, impotriva modelor "occidentale" (jeans, plete, barba, fuste scurte, muzica rock etc). Vedea pretutindeni pe atunci, la inceputul anilor 70, incercari de subminare, huliganism, "slabiciuni ideologice", scrie Tismaneanu pe blogul sau.

El mai spune ca Iliescu cerea cu "virulenta indignare" intarirea "vigilentei revolutionare" si saluta "echipele terorizante care se ocupau cu sfasierea fustelor si tunsul obligatoriu in numele "asanarii strazii" .

"Mai suntem unii care ne amintim acele clipe deopotriva rusinoase si absurde. Eu unul imi amintesc, era cred in 1970, asemenea raiduri chiar in fata cladirii rectoratului Universitatii din Bucuresti. Acum stim ca Ion Iliescu le patrona", incheie Tismaneanu. Sursa: Ziare.com

3 apr. 2010

Anticomunismul, faza pe lustraţie. De ce e posibil să fie România incurabilă

După douăzeci de ani de amnezii şi tergiversări, Legea lustraţiei 
se află faţă în faţă cu prima oportunitate reală de adoptare: Camera 
Deputaţilor a acceptat să introducă proiectul pe ordinea de zi şi să-l 
voteze cu prioritate. 
După douăzeci de ani de amnezii şi tergiversări, Legea lustraţiei se află faţă în faţă cu prima oportunitate reală de adoptare: Camera Deputaţilor a acceptat să introducă proiectul pe ordinea de zi şi să-l voteze cu prioritate. Lustraţia promite zece ani de funcţii publice eliberate de activiştii şi călăii dictaturii comuniste reconvertiţi în promotori şi reprezentanţi ai democraţiei postdecembriste. Cele două decenii puse între 1990 şi 2010, plus o serie de argumente juridice, ridică însă o întrebare: nu cumva e prea târziu?
La mijlocul săptămânii, vestea s-a rostogolit neaşteptat: preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi-a asumat data de 20 mai 2010 ca termen limită pentru votarea în legislativ a proiectului lustraţiei. Primul efect: a 78-a zi de greva foamei a fost şi ultima pentru Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie şi omul decisiv din spatele procesului de convingere a autorităţilor române de oportunitatea iniţiativei. 

 Povestea e mai veche şi aţi mai citit-o în presa centrală: revoluţionarul Mărieş se afla de unsprezece săptămâni în greva foamei, pentru că doar această ultimă formă de protest mai rămăsese la îndemână pentru a forţa autorităţile să elibereze copii după cele mai sensibile dosare ale României postdecembriste: ale Revoluţiei şi ale mineriadei din iunie ‘90.  La capătul celor 78 de zile de greva foamei, sute de mii de file conţinând rechizitorii, declaraţii şi rezoluţii juridice au poposit deja în sediul Asociaţiei 21 Decembrie. La începutul lui martie, Teodor Mărieş declara că va renunţa la protest doar în momentul în care ultimele file desecretizate din dosarele cerute vor intra pe poarta ONG-ului.

O promisiune l-a convins însă pe să renunţe la greva foamei. Visul de două decenii al revoluţionarilor rămaşi departe de structurile puterii poate deveni curând realitate. Celebrul punct 8 de la Timişoara, îmbrăcat acum în hainele unui proiect legislativ, e destinat votului parlamentar până pe 20 mai. Ar putea fi reparaţia istorică fundamentală: la două decenii de la “Duminica Orbului”, foştii purtători de vorbe, interese şi funcţii ai Partidului Comunist eliminaţi din viaţa publică. Continuare>>