Se afișează postările cu eticheta clientela politica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clientela politica. Afișați toate postările

6 dec. 2010

G.Verheugen: Romania are nevoie de politicieni care pun interesul tarii pe primul loc

Fostul comisar european pentru extindere Gunter Verheugen considera aderarea Romaniei la Uniunea Europeana un succes, in ciuda faptului ca tara este tinuta pe loc de subdezvoltarea politica si administrativa, precum si de coruptie, un obstacol major pentru investitiile straine.
"Ceea ce am dorit sa obtinem prin integrarea Romaniei, o integrare ferma si ireversibila in structurile europene si euroatlantice, s-a realizat. Intentia era sa facem ireversibile transformarile democratice ale Romaniei si, ca o consecinta a acestora, tara sa devina o ancora de stabilitate si pace in aceasta parte a Europei(...)Romania a fost invitata (sa adere la UE, in 1999 - n.r.) din motive politice si strategice extrem de importante.

Tara a indeplinit ceea ce era asteptat sa indeplineasca si europenii au motive sa fie recunoscatori, deci vad aderarea ca pe un succes", a declarat Verheugen intr-un interviu acordat pentru Gandul.

Fostul comisar admite ca Romania are inca o sumedenie de slabiciuni in diverse sectoare.

"Tara este mai putin dezvoltata politic decat altele, dar, in opinia mea, este o chestiune de timp si apartenenta la UE cu siguranta va ajuta Romania sa isi imbunatateasca capacitatile administrative, care sunt inca slabe, trebuie sa o spun, si functionarea sistemului judiciar, care este obstacol major si pentru investitiile straine. Oamenii ar trebui sa fie constienti ca un sistem judiciar imprevizibil nu este doar o problema interna, ci impiedica investitorii internationali sa vina in tara. Si coruptia este un fenomen binecunoscut in Romania care trebuie si este infruntat", a explicat fostul comisar.

Intrebat, in aceste conditii daca s-a schimbat ceva in Romania la aproape 4 ani de la aderarea la UE, acesta a comentat: "N-as spune ca nimic nu s-a schimbat. Vad mari eforturi ale guvernului si ale institutiilor, iar pentru mine nu este nicio surpriza ca ia timp. Totul este o chestiune de cultura politica(...) Aveti nevoie o astfel de cultura politica ce nu mai este orientata catre interesul individual sau al unui singur grup. Aveti nevoie de politicieni care pun interesul al intregii societati, al tarii, pe primul loc si apoi interesul lor. Dar acesta este un lucru pe care o societate trebuie sa-l invete si este nevoie in timp. Partenerii unei astfel de tari ar trebui sa ajute si sa aiba un pic de rabdare".

26 iul. 2010

Legea pro-clientelă a fost respinsă de Traian Băsescu


Preşedintele a trimis parlamentului spre reexaminare Legea parteneriatului public-privat.
La scurt timp după criticile Comisiei Europene privind lipsa de transparenţă a achiziţiilor publice, considerate a fi o sursă de corupţie la nivel înalt, preşedintele Traian Băsescu a trimis parlamentului spre reexaminare Legea parteneriatului public-privat, criticată tocmai pentru că ar încuraja lipsa de transparenţă.

Legea a fost trimisă spre promulgare pe 5 iulie 2010, la propunerea a 20 de senatori şi deputaţi, în marea lor majoritate din PDL, şi a fost aprobată în unanimitate de Senat şi în cvasiunanimitate de Camera Deputaţilor (261 de voturi "pentru" şi unul "împotrivă").

Obiecţiile Administraţiei Prezidenţiale


În cererea trimisă vineri preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, se precizează că legea nu prevede clar cazurile când ea se aplică şi este necesară reexaminarea pentru a fi astfel reformulată încât să respecte directivele europene.

Administraţia Prezidenţială precizează că "legiuitorul trebuie să asigure transparenţa procedurii prevăzute de prezenta lege, folosind o altă modalitate decât publicarea în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice - n.r.)".

Totodată, preşedintele insistă pentru eliminarea prevederii care îl obligă pe cel care contestă o licitaţie să depună o garanţie de 2 la sută din valoarea contractului, pentru că "această măsură reprezintă o îngrădire a dreptului de acces la căile de atac în instanţă".

Schimbarea licitaţiei cu un proces de selecţie şi de negociere este, la rândul ei, cri ti ca tă: "Înlocuirea licitaţiei cu un proces de selecţie şi negociere face ca, în esenţă, procedura concurenţială să fie exclusă, iar transparenţa să fie pusă la îndoială".

În opinia preşedintelui, "legea aflată în promulgare oferă putere discreţionară partenerului public atât cu privire la criteriile de selecţie aplicabile, cât şi cu privire la aprecierea negocierilor". În acest fel, actul normativ nu mai este transparent şi accesibil tuturor, apreciază preşedinţia.

"Şefa Agenţiei de Reglementare a făcut praf legea"


După adoptarea legii de către Senat, unul dintre iniţiatori, Anca Boagiu (PDL), a criticat-o dur pe Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pe care a acuzat-o că " a făcut praf" legea parteneriatului public-privat.

"Legea a ajuns în Camera Deputaţilor unde a fost făcută praf, şi îmi asum spusele, de către o doamnă care nu reprezintă o instituţie, care nu reprezintă punctul de vedere al guvernului, discut de Agenţia de Reglementare condusă de doamna Trăilă (…) Vă repet, este o lege pe care şi-a asumat- o guvernul, parlamentarii au făcut-o, şi acum este praf", declara, pe 22 iunie, Anca Boagiu, citată de NewsIn.

ANRMAP: problemele sesizate de CE au fost rezolvate


Potrivit reprezentanţilor Agenţiei, sesizările cuprinse în raportul CE privind lipsa de transparenţă a achiziţiilor publice vor fi lămurite odată cu apariţia normelor metodologice pentru modificările aduse la OUG 34/2006, care vor fi elaborate până la finele lui august.

Conform modificărilor aduse, pe lângă faptul că nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de selecţie a ofertelor cei care sunt acţionari, asociaţi, administratori sau cu alte funcţii de conducere la firmele ofertante/subcontractori sau rudele lor până la gradul al IV-lea, firmele în cauză vor fi excluse din procedura de atribuire. sursa: Evz.ro

23 apr. 2010

Presa de azi: Cum castiga un demnitar 240.000 de lei pe an

Proiectul de revizuire a Constitutiei, propus de Guvernul Boc, provoaca in continuare controverse si scoate la iveala si alte probleme cum ar fi faptul ca mentine blocajul presedinte-premier, sau cum Romania are ca obiectiv intrarea in NATO. In acest timp, Gabriel Oprea profita de situatie si se transforma in ministrul Apararii Intereselor Personale.
Mai mult chiar, Emil Boc va cere unda verde de la Legislativ pentru a putea rectifica bugetul, in vacanta parlamentara. Si in tot acest vacarm situatia ANI ramane incerta, soarta ei ajungand in mana parlamentarilor, in conditiile in care unii dintre ei ajung sa castige, nici mai mult nici mai putin, de 240.000 de lei pe an.

Adevarul: Noua Constitutie mentine blocajul presedinte-premier

Daca la o prima citire a proiectului de revizuire al Constitutiei presedintele va avea multe drepturi se pare ca ei nu s-au gandit sa prevada ceva care sa nu mentina un eventual blocaj dintre el si premier, asa cum scrie si Adevarul in editia de vineri.

Legea fundamentala propusa de premierul Emil Boc nu aduce clarificari privind numirea sau revocarea unor ministri si nu transeaza problema unor crize guvernamentale. Constitutia lui Boc lasa nerezolvate multe dintre vechile conflicte intre puterile statului.

Profesorul de drept constitutional Radu Chirica este de parere ca modificarile aduse legii fundamentale prin proiectul de revizuire elaborat de Guvern "sunt mai mult decat incomplete". "Aceasta varianta nu vine sa rezolve problemele ridicate de-a lungul timpului de actuala Constitutie. Cred ca Guvernul s-a grabit", a conchis Chirica. El a adaugat ca firesc ar fi fost ca forul parlamentar creat pentru modificarea Constitutiei sa fie lasat sa lucreze.

Unul dintre articolele care nu aduc clarificari vizeaza consultarea pe care prim-ministrul trebuie sa o aiba cu seful statului inainte de a propune numirea sau revocarea unor membri ai Guvernului.

Termenul de "consultare", care apare in proiectul Executivului de revizuire a legii fundamentale, trebuie interpretat ca simpla discutie si nu ca un aviz. Folosirea acestui termen nu este lamuritoare pentru situatia in care presedintele si premierul nu sunt de acord in privinta revocarii sau numirii unora dintre ministri. Profesorul Chirica considera ca textul mentine blocajul care ar aparea daca presedintele si premierul nu se pun de acord.

Puterea: Constitutia ha-ha-ha! Boc vrea sa ne bage in NATO. Din nou

Si blocajul premier - presedinte nu este totul avand in vedere ca Boc vrea sa bage din nou Romania in NATO, asa cum arata si Puterea in editia de vineri.

Proiectul constitutional al premierului Boc, trimis presedintelui Basescu, contine o serie de articole hilare, printre care se evidentiaza cel legat de aderarea la NATO sau angajarea raspunderii Executivului intr-o sedinta "comuna unui parlament unicameral.

"Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in Parlament, cu o majoritate de doua treimi din numarul sau", se arata in proiectul Legii fundamentale elaborat la Palatul Victoria, premierul omitand faptul ca evenimentul a avut loc in 2004 si nu reprezinta o realizare a guvernarii sale. Eroarea premierului este explicata de catre colegii de partid ca o simpla "scapare", iar vina o poarta cel care a redactat textul. In opinia pedelistilor, Emil Boc nu are nici o raspundere pentru modul in care proiectul constitutional a plecat catre presedintele Traian Basescu.

"Articolul nu mai este valabil, probabil a fost o chestiune de redactare. Se stie ca Romania este deja membra NATO. Acest proiect are acelasi regim ca orice alt proiect legislativ al unui parlamentar. PDL va veni in completare cu tezele sale proprii, iar articolul acesta va fi respins ca fiind inutil. Este cu siguranta o greseala de redactare. Propunerea urmeaza sa fie dezbatuta in cadrul Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, iar toate proiectele partidelor si cel al Guvernului vor fi tratate pe picior de egalitate", ne-a explicat presedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, pedelistul Daniel Buda.

Gandul: Boc cere unda verde de la Legislativ pentru a putea rectifica bugetul, in vacanta parlamentara

In ciuda faptului ca vor sa ii reduca atributiile, pentru moment cabinetul Boc va solicita acordul Legislativului pentru a adopta, in perioada vacantei parlamentare din intervalul iulie-august 2010, o ordonanta pentru rectificarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, scrie Gandul in editia de vineri.

Intentia Guvernului de a rectifica bugetul in perioada vacantei parlamentare este prevazuta in proiectul de lege prin care Executivul solicita Parlamentului sa fie abilitat pentru a emite ordonante in diferite domenii si care a fost publicat, joi, pe site-ul Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul (DRP).

Proiectul de lege survine in contextil in care, din aceasta saptamana, a intrat in vigoare Legea responsabilitatii fiscale, care prevede, printre altele, ca intr-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de doua rectificari bugetare si acestea nu pot fi promovate in primele sase luni ale anului.

Printre sectoarele pe care Cabinetul Boc doreste sa le reglementeze pe timp de vacanta parlamentara se mai numara "organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii financiare" si "imbunatatirea activitatii de comercializare a marfurilor in regim duty-free". De altfel, Guvernul se pregateste sa modificari la un act normativ privind valorificarea unor active bancare, dar si la o alta ordonanta de urgentaprivind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului.

Evenimentul Zilei: Resuscitarea ANI, la mana Parlamentului

Pe langa problemele ivite de Revizuirea Constitutiei sunt si altele mai arzatoare cum ar fi ANI. Si asta din cauza ca situatia Agentiei Nationale de Integritate nu poate fi rezolvata prin ordonanta de urgenta, asa cum anuntase guvernul, informeaza Evenimentul Zilei.

Guvernul nu poate sa reglementeze situatia Agentiei Nationale de Integritate (ANI) prin ordonanta de urgenta, potrivit Curtii Constitutionale.

Judecatorii sustin, in motivarea deciziei prin care au declarat neconsti tutionale mai multe prevederi din legea ANI, ca acestea pot fi puse in acord cu decizia Curtii doar printr-un proiect de lege. Pe de alta parte, motivarea facuta publica, ieri, de Curte lasa parlamentului, care ar trebuie sa analizeze problema, o marja redusa de manevra in privinta atributiilor ANI.

Judecatorii Curtii au eliminat anumite atributii ale ANI cum ar fi sesizarea organelor de urmarire penala sau a instantelor pentru confiscarea unei parti din averea dobandita pe motiv ca se suprapun cu cele ale organelor de urmarire penala.

Jurnalul National: Oprea, ministrul Apararii Intereselor Personale

Si cum in ultimul timp majoritatea actiunilor par sa fie centrate pe un interes al unuia sau altuia, Gabriel Oprea pare sa fi devenit ministrul Apararii Intereselor Personale, asa cum scrie Jurnalul National in editia de vineri.

Gabriel Oprea, ministrul Apararii Nationale, este unul dintre principalii aliati politici ai presedintelui Basescu si ai PD-L. Gabriel Oprea nu a fost intotdeauna un prieten al fostului primar si al fostilor pedisti. Trecerea sa cu arme si bagaje in tabara prezidentiala a ridicat destul de multe semne de intrebare si a generat nedumeriri.

Iata ce spunea recent un fost coleg de partid al lui Gabriel Oprea, Dan Mihalache: "Gabi Oprea a fost inainte de a intra in relatii foarte bune cu un influent grup de afaceri - si il cunoastem amandoi foarte bine - un ofiter de intendenta. Se ocupa de conserve si chiloti. Dupa ce si-a gasit prietenii potriviti, din patron de carciuma de pe Trafic Greu a devenit sef de agentie (sigur la Rezervele Statului, ca era interesant), prefect, ministru al Administratiei Publice si Internelor.

Corelativ a luat multe stele de general fara sa fi fost niciodata pe un teatru de operatiuni, a devenit si profesor universitar doctor, conducator de doctorat, un fel de lumina a stiintei militare romanesti. Despre Ontanu n-am foarte multe lucruri a comenta. Legatura lui cu armata este ca cea dintre Sulla si prefectura (...) intr-o tara normala, cu o armata care se vrea respectata, nu poate fi general orice smecher care a facut o tranzactie politica mai buna sau mai proasta".

Romania Libera: Cum castiga un demnitar 240.000 de lei pe an

Si cand ne referim la interese personale vorbim de obicei de oameni care ajung sa castige 240.000 de lei pe an, asa cum dezvaluie Romania Libera in editia de vineri.

In 2009, anul in care Romania s-a imprumutat de la FMI pentru a plati pensii si salarii, multi demnitari au facut colectii de functii la stat, obtinand venituri de zeci sau sute de mii de lei.

Premierul Emil Boc sustinea la sfarsitul anului 2008 ca demnitarii si functionarii de rang inalt nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administratie ale societatilor de stat.Cu toate acestea, declaratia sa de intentie nu s-a materializat niciodata.

"Este nevoie si de solidaritate din partea demnitarilor prezenti in
Consiliile de Administratie care trebuie sa stranga cureaua intr-o situatie dificila", declara Emil Boc la 23 decembrie. Premierul prelua de fapt o propunere venita din partea consilierei sale in probleme economice, Andreea Vass Paul.Care a ramas de fapt la stadiul de propunere. "A fost ideea mea. Ce sa spun? A ramas in aer", a declarat Vass pentru Romania libera.

Hotararea de Guvern care a urmat totusi s-a limitat la plafonarea indemnizatiei de sedinta in Consiliile de Administratie ale statului la 1% din salariul directorului. Cumul de functii in institutiile si companiile statului a ramas neatins, iar veniturile celor abonati la prezenta in conducerea si consiliile de administratie ale statului au ramas consistente, dupa cum demonstreaza chiar declaratiile de interese ale oficialilor.Sursa: ziare.com

21 ian. 2010

Achizitii publice, adica din banii poporului....


Achizitii publice: Regiile autonome si clientela


Noile carduri RATB, realizate de un donator fidel al PSD

Contractul pentru introducerea cardurilor multiple de unica folosinta RATB a fost castigat la licitatie de o firma abonata de ani de zile la contractele Regiei, administrata de un donator fidel al PSD.

Directorul RATB, Aron Gheorghe, sustine ca RATB nu a favorizat nicio firma si ca toate licitatiile castigate de Denis Technology SRL sunt perfect legale, informeaza in exclusivitate Realitatea.net.

Astfel, firma Denis Technology Srl va livra carduri multiple in baza unui contract de 135.000 de euro castigat printr-o licitatie deschisa din data 13 noiembrie 2009, ea fiind si unicul participant la licitatie.

Firma este administrata de Sorin Gangler, un donator fidel al Partidului Social Democrat, si pare a fi abonata la mai toate contractele RATB inca din 2005.

Cel mai prolific an al firmei a fost 2007, cand a participat la licitatii publice aproape lunar si a rulat 1,76 de milioane de lei, conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor preluate de Realitatea.net. In acel an, profitul firmei cu 20 de angajati a fost de 7,1 milioane de lei, iar banii au fost platiti pentru rulmenti, mixturi asfaltice, frane sau piese de schimb pentru tramvaie si troleibuze.

In 2008, Gangler a donat aproape doua miliarde de lei vechi in calitate de persoana fizica pentru partidul lui Mircea Geoana, conform informatiilor publicate in Monitorul Oficial.

In 2009, firma lui Gangler a castigat 37 de contracte cu RATB, in valoare totala de peste 1 milion de euro, potrivit site-ului de licitatii publice SEAP. Acesta a castigat chiar si cate doua contracte pe luna in anumite perioade ale anului trecut, fie ca era vorba de rulmenti, mixturi asfaltice sau piese de schimb pentru autocarele Mercedes.

In prezent, firma are datorii in valoare de 29.620 RON, conform ANAF.

Daca aveti informatii despre situatii similare in domeniul achizitiilor publice, va rog sa le publicati la comentarii si am se le aduc pe prima pagina.


Sursa:  Ziare.com