Se afișează postările cu eticheta Achizitii publice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Achizitii publice. Afișați toate postările

15 feb. 2011

Licitații cumpărate cu donații electorale

Partidele și companiile au pus bazele unei strânse prietenii, din care câștigă ambele părți: politicienii - donații, iar oamenii de afaceri - contracte preferențiale cu statul.
UMR Rovinari a obţinut, în 2009-2010, peste 60 de contracte cu statul (unele fără licitaţie), în valoare de peste 65 de milioane de lei. Firma a donat PDL 300.000 de lei în 2009. Modul Proiect, din Teleorman, a donat 500.000 de lei către PSD în 2008. Firma este abonată la contracte de milioane de lei cu statul, câștigate, întâmplător sau nu, în zone controlate de social-democraţi. Cardinal Motors a sponsorizat PNL cu 125.000 de lei în 2008, când liberalii erau la guvernare. În acea perioadă, a câştigat diverse contracte cu o serie de instituţii publice. Iar exemplele de acest gen sunt cu zecile. 
„Am putea bănui că este o co­incidență, dar, dacă e așa, este o coincidență extrem de stranie“, afirmă Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro Democrația. „E destul de greu de demonstrat că există o legătură de cauzalitate între sponsorizarea unei formațiuni și câștigarea unei licitații. Totuși, când se întâmplă pe scară largă, evident că apar semne de întrebare“, spune, la rândul său, Elena Iorga, director de programe în cadrul Institutului de Politici Publice (IPP).
Un indiciu că există o relaţie clară între donaţii şi licitaţii este numărul mare de companii care sponsorizează, în paralel, două sau chiar trei partide. General Concrete, Elcomex, Apolodor, Montaj Grup, Remat, Master Chem Oil ori grupul Asesoft sunt o mică parte din entităţile care au dat bani şi la stânga, şi la dreapta. Mecanismul este extrem de simplu, crede Pârvulescu. „Oamenii de afaceri care dau bani unui partid gândesc acest lucru ca pe o investiție. Ei nu donează din convingere, ci pentru că știu că sumele li se pot întoarce înzecit“, explică el.
Cum se falsifică achizițiile publice
Un rol important în proliferarea acestor „schimburi“ îl joacă modul de atribuire a contractelor publice. Multe sunt câștigate în urma unor proceduri de achiziție neregulamentare,  confir­mă Victor Mărculețiu, președintele Asociației Specialiștilor în Achiziții Publice din România (ASAPRO). „Este un cumul de factori, rolul principal îl joacă incompetența. Vine apoi reaua-credință, care îi face pe achizitori să favorizeze un competitor sau altul în funcție de anumite interese. Pe locul al treilea vin presiunile politice“, explică acesta.
Prima și cea mai simplă haltă spre o achiziție trucată o reprezintă caietele de sarcini. Modul de redactare poate exclude anumite companii sau poate chiar stabili câștigătorul înainte ca licitația să aibă loc. Invocarea unor s­i­tuații excepționale, care permit ocolirea licitațiilor, este o altă metodă des răspândită pentru recompensarea sponsorilor partidelor. De exemplu, Transilvania Construcții SA, firmă care a donat 435.000 de lei în 2009 către PDL, a primit, în același an, fără licitație, trei contracte în valoare de peste patru milioane de lei de la Spitalul Județean de Urgență și de la Primăria din Cluj Napoca.
Prietenul tuturor
Sebastian Ghiță, patronul grupului Asesoft, care a sponsorizat, de-a lungul anilor, toate cele trei mari partide autohtone (PSD, PDL și PNL), afirmă că a donat bani pentru că nu mai vrea să fie condus de proști. „Dacă ne dorim ca partidele să fie organizații puternice și bine dezvoltate, atunci trebuie să le ajutăm. Deocamdată, ele sunt extrem de corupte și dezorganizate, fără nicun fel de strategie de resurse umane“, explică el. Ghiță crede că este stupid să spui că, dacă faci afaceri, nu trebuie să te intereseze partidele și politica. „Tocmai, ai un interes direct să meargă lucrurile în țară“, arată el.
În ceea ce privește contractele încheiate cu statul de companiile sale, tânărul întreprinzător consideră că cei care susțin că acestea reprezintă plata pentru donațiile lui către anumite formațiuni se înșală. „La ce cifre se vehiculează azi în România, te aruncă în derizoriu să spui asta“, afirmă Sebastian Ghiță. Valoarea afacerilor încheiate de companiile lui în perioada 2007-2010 cu instituțiile publice a fost evaluată de media la 64 de milioane de euro. Spre exemplu, după ce a donat, prin Fedmedia, 190.000 de lei în 2007 şi 250.000 de lei în 2008 către PNL, pe atunci la guvernare, una din firmele sale a câştigat contractul de cinci milioane de lei pentru realizarea softului folosit la alegerile din 2008.
Cine schimbă legea?
Fenomenul „donație contra licitație“ pare extrem de răspândit, la toate nivelurile și în toate partidele. Există vreo soluție de eradicare a lui? Cristian Pârvulescu crede că legea este de vină. „Ar trebui să fie strict interzise donațiile din partea companiilor care au contracte cu statul, fie că au loc în campania electorală, fie în afara ei“, afirmă acesta. Aristide Roibu, trezorier-șef al Partidului Social Democrat (PSD) din 2000 și până în noiembrie 2010, este de acord. „De altfel, având în vedere că întotdeauna apar probleme, noi am evitat în general să acceptăm bani de la astfel de companii“, mai afirmă el, deși listele cu sponsorii PSD publicate în ultimii ani îl contrazic. Roibu crede că o astfel de interdicție e logică: deși legea interzice explicit finanțarea partidelor din bugetele firmelor și instituțiilor de stat, acest lucru are loc, de fapt, în mod indirect.
Unul dintre administratorii fondurilor partidului de guvernământ, Gheorghe Albu, consideră că propunerea societății civile, deși are intenții bune, nu are prea mari șanse să devină realitate.
„Eu sunt de acord că există probleme de acest gen. Ce te faci, însă, cu o firmă care azi nu are niciun contract cu statul, deci poate sponsoriza un partid, iar mâine câștigă o licitație. Își ia banii înapoi?“, se întreabă deputatul PDL. „Mai ales că, de cele mai multe ori, aceste contracte aranjate se obțin după ce s-a efectuat donația“, adaugă el. Alții cred că vor fi situații în care interdicția ar putea avea efecte absurde. „Dacă o firmă câștigă un contract cu o primărie condusă, să zicem, de un primar PDL, de ce să îi interzici să sponsorizeze PSD?“, se întreabă Elena Iorga.
Atenție la banii negri!
Sunt voci care spun că există riscul ca eliminarea posibilităților de a dona legal fonduri unor partide să nu facă altceva decât să crească volumul sponsorizărilor ilegale sau camuflate. Președintele Pro Democrația recunoaște că banii negri reprezintă, într-adevăr, o mare problemă. „Dacă sumele donate oficial sunt vizibile și controlabile, nu același lucru se întâmplă cu finanțările ilegale. Multe partide beneficiază de astfel de surse nefiscalizate, greu de dovedit, care de multe ori provin din zone oculte și le leagă și de rețele criminale“, spune Cristian Pârvulescu.
Toți observatorii vieții politice autohtone cad de acord asupra unui lucru: nici donațiile în schimbul contractelor publice, nici finanțările ilegale din campanii nu vor dispărea atâta timp cât poliția și justiția nu-și vor face treaba cum trebuie. Când se va întâmpla asta? Din păcate, nu prea curând.

Oamenii de afaceri care dau bani unui partid nu donează din convingere, ci gândesc acest lucru ca pe o investiție, care li se poate întoarce înzecit.
Cristian Pârvulescu, Pro Democrația

8 mai 2010

Pe ce risipeste Guvernul Boc banii publici

Dupa ce Traian Basescu a decis sa reduca fondul de salarii pentru bugetari cu 25% si sa taie 15% din pensii si din ajutorul de somaj, Guvernul a stabilit o serie de prioritati investitionale aiuritoare: o cale de acces in plus la un strand, receptii si protocoale pentru Ziua Europei sau reabilitari de baze sportive in sate cu cateva sute de locuitori.
Executivul aloca 300.000 lei pentru manifestarile culturale ocazionate de Ziua Europei. Banii vor fi alocati pentru actiuni de protocol si receptii, pentru publicitate si materiale promotionale, pentru inchirierea unor spatii, a aparaturii tehnice si a unor instrumente muzicale, pentru transportul intern, international, cazarea si diurnele participantilor, scrie Cotidianul.

Pentru construirea unei pasarele pentru strandul Neptul din Arad, localitate in care este primar Gheorghe Falca, vicepresedinte PD-L, Executivul a alocat 500.000 lei.

Tot pentru aceeasi lucrare, strandul a beneficiat anul trecut de 800.000 de euro din partea Ministerului Turismului, condus la vremea respectiva de Elena Udrea.

La capitolul baze sportive, Guvernul a alocat fonduri pentru constructia unei baze sportive multifunctionale in satul Vranesti, comuna Calinesti (judetul Arges) - 190.000 lei, construirea bazei sportiva model tip I in sat Sancraiu, comuna Sancraiu (jud. Cluj) - 50.000 lei, modernizarea bazei sportive Bretcu, comuna Bretcu (Covasna) - 146.000 lei; construire bazei sportive, comuna Falcoiu (Olt) - 40.000 lei.

Totodata, pentru finalizarea terenului de sport din satul Valea Cerului, comuna Suplacu de Barcau (Bihor) s-au alocat 120.000 lei, pentru reabilitare bazei sportive Centrul de agrement pentru copii si tineret "Codrii de Arama", comuna Curtesti (Botosani) - 300.000 lei, iar pentru modernizarea bazei sportive din comuna Macesu de Sus (Dolj) - 44.000 lei. 
Sursa: Ziare.com

3 apr. 2010

Mită pentru autobuzele Mercedes-Benz? RATB a cumparat cele mai multe autobuze. Unde a ajuns mita??

Articol preluat din Libertatea.ro
Ţara noastră, implicată în scandalul de corupţie declanşat de ministerul de justiţie american.

Un scandal uriaş pornit dincolo de Ocean aduce din nou în atenţie corupţia din ţara noastră. Lovitură de imagine pentru Mercedes- Benz: compania-mamă, Daimler A.G., a fost acuzată oficial de ministerul de justiţie american de implicare în corupţie pe plan internaţional, prin mituirea cu zeci de milioane de dolari a oficialităţilor din 22 de ţări.
Aşa arată vehiculele Mercedes-Benz folosite de RATB
Reprezentanţii concernului şi-au recunoscut vinovăţia şi au fost de acord să plătească 185 de milioane de dolari amendă pentru închiderea anchetei. Presa germană şi cea turcă au dezvăluit că România ar fi pe lista celor 22 de ţări unde producătorul german a dat mită, pentru a câştiga unele contracte cu autobuzele produse în Turcia. Ziarul turc Hurriyet scria că s-au oferit României, Bulgariei, Libiei şi Letoniei “plăţi improprii” în valoare totală de 5,24 milioane de dolari prin intermediari şi diverse firme- paravan dubioase. În ţara noastră, în multe oraşe, printre care şi Bucureştiul, regiile de transport au achiziţionat, în ultimii ani, autobuze Mercedes- Benz fabricate în Turcia.
Circulă în Bucureşti, Timişoara şi Craiova
Primăria Capitalei a achiziţionat, în perioada 2007-2008, 1.000 de autobuze Mercedes-Benz. Astfel de autobuze au ajuns şi în alte oraşe din ţară. În urmă cu doi ani, Primăria Craiovei a achiziţionat 10 vehicule, iar în anul 2005, 55 de autobuze au ajuns la Timişoara. “Primăria a ales aceste maşini pentru că firma respectivă a oferit un preţ avantajos”, a declarat Cosmin Bradu, purtător de cuvânt al regiei de transport din Timişoara,

Cine a luat mita in Romania, credeti ca vom afla ??!

29 mar. 2010

Licitatie cu dedicatie catre japonezi, organizata de Ministerul Economiei

Oamenii lui Adriean Videanu, din cadrul Termoelectrica, vor sa atribuie cu orice pret un contract de 60 de milioane de euro companiei japoneze Itochu.
Japonezii au obtinut cel mai mic punctaj la o licitatie organizata de Termoelectrica pentru o instalatie la CET Paroseni. Ca sa nu puna altcineva mana pe un contract de 60 de milioane de euro, autoritatile au anulat concursul. Justitia s-a opus insa, iar acum se cauta tertipuri pentru favorizarea Itochu, relateaza Financiarul.

Unul dintre ele s-ar putea solda cu anularea licitatiei si acordarea directa a contractului pe motiv ca japonezii construiesc o centrala de la zero.

Investitia intr-o astfel de instalatie este obligatorie pentru ca termocentrala de la Paroseni risca sa fie inchisa in 2012 pentru ca nu indeplineste standardele de mediu.

Inchiderea ei va antrena probleme sociale in Valea Jiului, intrucat CET Paroseni este unul dintre cei doi clienti ai minelor operate de Compania Nationala a Huilei Petrosani.

1 feb. 2010

In 14 ani, Primaria Bucuresti a cheltuit degeaba 32,2 milioane de euro pentru deratizare

In doua note transmise Primariei Capitalei, in iulie si in octombrie anul trecut, medicii subliniaza ca pericolul ca bucurestenii sa se imbolnaveasca de meningoencefalita, trichineloza si rabie (boli contractate de la tantari si sobolani) este la fel de mare ca si acum 14 ani.
Acest avertisment este valabil in conditiile in care, in ultimii 14 ani, Municipalitatea a cheltuit nu mai putin de 32,2 milioane de euro pentru a scapa nu doar de tantari, dar si de sobolanii care bantuie nestingheriti prin subsolurile si pe la ghenele blocurilor.

Suma a fost incasata integral de societatea 3D Romania (infiintata de Consiliul General al Capitalei in 1996 si vanduta ulterior unor firme daneze), care a reusit sa-si prelungeasca an de an contractul initial, prin acte aditionale, si sa obtina monopolul pe deratizare in Bucuresti.

Potrivit Evenimentului Zilei, la 17 noiembrie 2009, primarul Sorin Oprescu a prelungit cu 50 de luni (adica cu mai bine de patru ani) valabilitatea contractului firmei 3D Romania, printr-un act aditional, aceasta urmand sa primeasca inca 5.226.670 de lei, adica 1,24 milioane de euro, pentru "tratamente de deratizare, de doua ori pe an, la obiectivele case-vile".

Primaria Capitalei a precizat, pentru Ziare.com, ca primarul general Sorin Oprescu nu a semnat actul aditional de prelungire a contractului cu firma 3D Romania. "Precizam ca, in luna noiembrie 2009, primarul general se afla in concediu de odihna, iar atributiile erau delegate viceprimarului", au declarat reprezentantii primariei.

..... s-a ajuns ca pana si spaga sa o incaseze degeaba, ca la noi la nimeni.

21 ian. 2010

Achizitii publice, adica din banii poporului....


Achizitii publice: Regiile autonome si clientela


Noile carduri RATB, realizate de un donator fidel al PSD

Contractul pentru introducerea cardurilor multiple de unica folosinta RATB a fost castigat la licitatie de o firma abonata de ani de zile la contractele Regiei, administrata de un donator fidel al PSD.

Directorul RATB, Aron Gheorghe, sustine ca RATB nu a favorizat nicio firma si ca toate licitatiile castigate de Denis Technology SRL sunt perfect legale, informeaza in exclusivitate Realitatea.net.

Astfel, firma Denis Technology Srl va livra carduri multiple in baza unui contract de 135.000 de euro castigat printr-o licitatie deschisa din data 13 noiembrie 2009, ea fiind si unicul participant la licitatie.

Firma este administrata de Sorin Gangler, un donator fidel al Partidului Social Democrat, si pare a fi abonata la mai toate contractele RATB inca din 2005.

Cel mai prolific an al firmei a fost 2007, cand a participat la licitatii publice aproape lunar si a rulat 1,76 de milioane de lei, conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor preluate de Realitatea.net. In acel an, profitul firmei cu 20 de angajati a fost de 7,1 milioane de lei, iar banii au fost platiti pentru rulmenti, mixturi asfaltice, frane sau piese de schimb pentru tramvaie si troleibuze.

In 2008, Gangler a donat aproape doua miliarde de lei vechi in calitate de persoana fizica pentru partidul lui Mircea Geoana, conform informatiilor publicate in Monitorul Oficial.

In 2009, firma lui Gangler a castigat 37 de contracte cu RATB, in valoare totala de peste 1 milion de euro, potrivit site-ului de licitatii publice SEAP. Acesta a castigat chiar si cate doua contracte pe luna in anumite perioade ale anului trecut, fie ca era vorba de rulmenti, mixturi asfaltice sau piese de schimb pentru autocarele Mercedes.

In prezent, firma are datorii in valoare de 29.620 RON, conform ANAF.

Daca aveti informatii despre situatii similare in domeniul achizitiilor publice, va rog sa le publicati la comentarii si am se le aduc pe prima pagina.


Sursa:  Ziare.com

18 ian. 2010

Achizitii de criza la stat - masini, televizoare, mobila si prosoape

Potrivit Gandul, care citeaza Mediafax, cei mai multi bani au mers pe cumpararea de mobilier, electronice, IT&C si electrocasnice.

S-au cumparat aparate de aer conditionat, mobila, computere, sisteme de supraveghere video si servere de 121,6 milioane de euro. Numai pe telefoane mobile, pixuri si agrafe s-au dus in jur de 10.000 de euro.

Cat despre masini, acestea au costat 140 de milioane de euro. Campioana la achizitii de mijloace de transport este compania Romgaz, care a investit peste 3,6 milioane de euro in tractoare, autocare, vehicule speciale si autoturisme.

In schimb, la achizitia de echipamente de comunicatii, televizoare, servere si mobilier, pe primul loc se afla Ministerul de Interne, cu peste 11,7 milioane de euro, urmat de Aeroportul Henri Coanda, cu aproximativ 6,4 milioane de euro.

Ca o curiozitate, in 2009, RATB a cumparat 14.260 de prosoape flausate in valoare de peste 13.000 euro, iar la Directia Generala a Finantelor Bucuresti s-au dat peste 9.200 de euro pe pixuri, dosare si agrafe de birou.

DACA MAI AVETI ASTFEL DE INFORMATII VA ROG SA LE POSTATI LA COMENTARII.