Se afișează postările cu eticheta Hrebenciuc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Hrebenciuc. Afișați toate postările

10 oct. 2010

Neagu Djuvara: Iliescu si Hrebenciuc, criminali pentru Romania

Reputatul istoric Neagu Djuvara considera ca PNL nu poate "sa mearga mana in mana" cu PSD, partid  care "are in spate umbra lui Iliescu, a lui Cozmanca sau a lui Hrebenciuc", toti acesti oameni politici fiind in opinia sa "criminali".

Intr-un interviu acordat Adevarul, Neagu Djuvara a criticat decizia lui Crin Antonescu de a se alia in turul doi al prezidentialelor cu social-democratii, in vederea sustinerii lui Mircea Geoana.

"Eu i-as fi spus lui Crin Antonescu ca nu se poate ca un partid liberal sa mearga mana-n mana cu Geoana care, desi e mai occidentalizat decat ceilalti, are in spate umbra lui Iliescu, a lui Cozmanca sau a lui Hrebenciuc.(...)Criminali! Sunt cei mai nocivi pentru ca eu continuu sa cred ca ei trag diverse sfori", a afirmat istoricul.

Acesta s-a aratat indignat de "democratia originala" prezidata de Ion Iliescu, care "ne-a intarziat cu zece ani intrarea in Europa", si dezamagit de "naivitatea" lui Emil Constantinescu, presedintele caruia "i-au trebuit patru ani ca sa-si dea seama ca fosta Securitate continua sa conduca tara".

In ceea ce il priveste pe presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, Neagu Djuvara considera ca acesta este un politician "dibaci", dar, in istoria romanilor, "va fi infierat si considerat omul care a intarziat integrarea Romaniei in Europa si care a vrut sa continue pe ascuns comunismul".

"Eu nu am o problema impotriva unui om, dar el este adus de aceasta clica care se manifesta in Parlament si care a pus mana pe averi colosale...", mai apreciaza Neagu Djuvara.

E o rusine ca nu am scos la lumina ce s-a intamplat in decembrie '89 si la mineriade

Istoricul anunta ca va publica o scrisoare deschisa adresata presedintelui Basescu, in care ii va spune ca "e o rusine faptul ca, dupa 20 de ani, noi nu am scos inca la lumina ce s-a intamplat in decembrie 1989 si nici in cele trei mineriade".

"El ne-a fagaduit ca va da drumul Justitiei pentru a incepe aceste procese. Uite ca au trecut noua luni si ca n-a facut nimic... Asa ca eu o sa-i aduc aminte. Acesta este un cancer pe care noi trebuie sa-l operam acum cu bisturiul. Daca nu-l operam, sa stiti ca nu se incepe vindecarea Romaniei", a avertizat Neagu Djuvara.

Intrebat daca este de acord cu acuzatiile care i se aduc lui Traian Basescu, ca ar face parte din "sistemul ticalosit", istoricul a raspuns: "Nu-mi dau seama, dar presedintele poate iesi din 'sistemul ticalosit' daca-si tine promisiunea de care am vorbit. Romanul, in general, are fibra politica, chiar daca ne-am saracit si am scos smantana de pe tara in ultimii 20 de ani. Putem juca un rol in Europa, daca ne insanatosim mai intai in tara".

2 apr. 2010

Furculite, masina senatoriala tip VOICU, ingenuncherea INJUSTITIEI

MAGISTRATI CORUPTI
Azi RETEAUA mafiotă personificată de grobianul -elefantin Voicu a primit o palmă peste bot, INJUSTIŢIA patronată de REŢEA a fost îngenuncheată şi magistraţii au decis ca ciumpalacul Voicu să rămînă la arest.Un prim efect , senatorul Voicu a fost dotat cu o nouă maşină senatorială:

Vin vremuri interesante pentru Cătălin Voicu,obsedat de “Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură – Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacăte, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te f… ăia în c…, te omoară. Iar noaptea, din furculiţa care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gât. Pe arest preventiv sunt tot felul de borfaşi, tot felul de bandiţi. Ce să împaci, bă. Dacă are… au un contract cu moartea” .Între timp,în paralel cu schema deja verificată a îmbolnăvirii , nu se va omite din calcule  

CURTEA CONSTITUTIONALA -O CARTE DE JUCAT ?
 
......dar între timp, pacaliciul Voicu va trage de fiare, îşi va trage nişte tatuaje meseriaşe şi îşi va ascuţi propria-i furculiţă doearece, nu-i aşa fraţii,

complicii l-au abandonat ,practic l-au zvârlit ca pe o zdreanţă iar el ,victima inocentă doreşte răzbunare ,va scuipa tot ce ştie, vrea să îi vadă în zeghe iar el , el va fi omul cu furculiţa.

23 mar. 2010

„Naşii” Naşului: Cine l-a vrut pe Cătălin Voicu ministru de interne

Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie şi-au mobilizat toate efectivele din PSD pentru a-l face pe Cătălin Voicu ministru în 2008.

Dincolo de cei pe care îi controlau direct, cei doi s-au bazat pentru a-şi instala omul la şefia Internelor şi pe apropiaţii din partid, cum ar fi vicepreşedinţii Dan Nica, Ion Toma sau liderii de organizaţii din Oltenia. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din şedinţa social-democraţilor, în care Cătălin Voicu a ratat la mustaţă intrarea în guvern. Planurile au fost încurcate de Miron Mitrea, care a lucrat intens astfel încât Viorel Hrebenciuc să nu-şi adjudece victoria.

De asemenea, printre cei care nu l-au vrut pe Cătălin Voicu ministru s-au numărat Victor Ponta, Adrian Năstase şi Marian Sârbu. Gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a recâştigat terenul pierdut la începutul lui 2009, când a reuşit să-l instaleze la Interne pe Dan Nica.

„Naşii” Naşului

Cătălin Voicu mai este cunoscut şi sub numele de „Naşul”. Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie sunt cei care l-au considerat pe „Naşul” potrivit să conducă Ministerul de Interne. L-au propus în funcţie şi s-au ocupat personal să găsească sprijin printre liderii PSD, inclusiv pe lângă Mircea Geoană. De partea celalaltă, cel care a tras sfori ca Voicu să nu ajungă ministru a fost Miron Mitrea, care l-a susţinut, în schimb, pe contracandidatul acestuia, Gabriel Oprea.

În decembrie 2008, la negocierile pentru formarea guvernului PDL-PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie au insistat ca Internele să le revină social-democraţilor. „Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie au ţinut neapărat să ia Ministerul de Interne, Viorel vorbind mereu despre «Doi ş’un sfert», despre DGIPI. Argumentul era nevoia PSD de a avea un serviciu de informaţii. (...) Era vorba despre un grup care voia să controleze anumite dosare care se produc acolo. Ceea ce s-a întâmplat întotdeauna în România”, povestea Mitrea într-un interviu pentru hotnews.ro, în martie 2009.

După lupte grele în PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie s-au impus în faţa lui Mitrea, decizia conducerii PSD fiind de a prelua Internele. Dar la şedinţa Comitetului Executiv al PSD din 18 decembrie, pentru Interne au existat două propuneri: Cătălin Voicu şi Gabriel Oprea, preşedintele organizaţiei Ilfov.

Astfel, câştigătorul s-a decis prin vot secret. Pentru Oprea au votat 32 de lideri PSD, iar pentru Voicu - doar 28. „Păi, din cauza lui (Mitrea - n.r.) am pierdut votu’. El a pus pe Oprişan să nu voteze cu mine. Am zis: «Oprişane, o să te bată Dumnezeu!». «Mă jur pe fata mea c-am votat cu tine! » «Băi, nu mai, că te-a văzut cineva că n-ai votat cu mine, Mariane! La doiş’pe noaptea m-ai chemat la Hrebenciuc acasă. Am făcut nu ştiu câte drumuri la tine, la Vrancea. Ai văzut că dacă m-am retras eu, ţi-a trimis dosaru’ la Cluj? O să vezi ce iei tu la Cluj!»”, îi povesteşte Voicu lui Alexandru Mazăre, conform uneia dintre stenograme.

La acea vreme, în PSD se ştia cine este Cătălin Voicu şi cu ce se ocupă. Se ştia şi despre felul în care au fost convinşi unii lideri PSD să-i dea votul. Din acest motiv, unii dintre social-democraţi comentau că lui Voicu i-au lipsit trei dosare să ca ajungă ministru.

Din aceeaşi convorbire reiese că votul lui Radu Mazăre s-a dus la Voicu, pe aceleaşi considerente de ajutor acordat primarului Constanţei pentru rezolvarea problemelor cu justiţia.

Rolul lui Mitrea

Într-o înregistrare a unei convorbiri telefonice publicate de EVZ în decembrie 2008
, Mitrea îşi recunoaşte rolul. Tocmai fusese marginalizat în partid, „răsplată” pentru că stricase jocurile taberei Hrebenciuc.

„Nu-l mai las, bă. Mi-am băgat colţii în gâtul lui Geoană, până nu-i rup beregata nu mă las! Că ieri (joi, 18 decembrie la şedinţa CEx al PSD, unde s-au votat miniştrii socialdemocraţi - n.r.) i-am făcut. Tu ai înţeles ce s-a întâmplat. Tu eşti băiat deştept. Ieri a fost 4-0 pentru mine. I-am spart. Şi pe Vanghelie, şi pe toţi. Am rămas eu singur, dar mi-am adus trupa din ţară, ai văzut. Mi-am adus cavaleria. Au venit băieţii mei serioşi, ce dracu’!”, spunea atunci Mitrea.

Votul a fost secret, dar, conform unor surse din partid, împotriva lui Voicu au mai votat în afară de Mitrea şi Marian Sârbu, Victor Ponta, Adrian Năstase şi liderii de organizaţii apropiaţi de acesta. Conform aceloraşi surse, pentru Voicu a votat gruparea Hrebenciuc-Vanghelie.

Apropiaţi ai acestei grupări sunt vicepreşedinţii Dan Nica şi Ion Toma, liderii de organizaţii din Oltenia (Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi). Dintre cele 28 de voturi, Vanghelie controla nouă directprinorganizaţiadeBucureşti. Chiar dacă Voicu nu a ajuns la Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a preluat ulterior controlul ministerului, eliminându-l pe Oprea şi înlocuindu-l cu Dan Nica.

EXPLICAŢII

Vanghelie: „Nu mă delimitez de prieteni”


„Eu nu mă delimitez de prieteni şi eu nu cred că Cătălin Voicu este vinovat. Am o relaţie de prietenie şi eu cred că în viaţă aşa este frumos: dacă azi spui una şi mâine spui alta, te faci de râs şi faţă de oameni şi faţă de societate”, a fost versiunea lui Marian Vanghelie în privinţa relaţiei pe care o are cu Cătălin Voicu. Între argumentele pentru nevinovăţia colegului său de partid, liderul PSD Bucureşti a invocat inclusiv „dubiile foarte mari” pe care le are în privinţa stenogramelor procurorilor.

„Vă dau un exemplu, o întrebare care pur şi simplu m-a deranjat: întrebarea pusă: sunteţi cu Vanghelie? Vreau să vă spun un singur lucru: eu, la Bucureşti, sunt şef. Sunt şi şeful lui Cătălin Voicu şi la toţi deputaţii şi parlamentarii din Bucureşti. Nu Cătălin Voicu este şeful meu. Ca să nu schimbăm nuanţele, înţelegeţi? Deci nu el poate să fie cu mine, eu puteam să fiu cu el, puteam să-l sprijin pe ceea ce puteam eu în calitatea mea de lider de partid. În rest, celelalte lucruri sunt discuţii”, şi-a expus Vanghelie teoriile, insistând că el nu spune „lucrurile prin Cătălin, cu Cătălin, cu generali, fără generali”.

Dacă Vanghelie şi-a explicat relaţia cu Voicu de pe treptele partidului, acesta din urmă va prezenta în faţa senatorilor jurişti propria versiune faţă de acuzaţiile procurorilor. El va fi audiat de Comisia juridică, for care şi-a stabilit ca termen pentru raport după-amiaza zilei de astăzi, urmând ca mâine plenul Senatului să le dea un răspuns procurorilor care au cerut avizul pentru arestarea preventivă a lui Voicu. Sursa: EVZ.ro

20 mar. 2010

Nasul partea a II-a, tot la DNA: Cum a infectat reţeaua Voicu România

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne. Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia. Relateaza EVZ.ro

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.

Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.

Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.

„Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.

Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD. 

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne


Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”

Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.  

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.

BURSA ŞPĂGILOR PENTRU MAGISTRAŢI

Preţul unui aranjament: între 20 de euro şi 45.000 de euro


 
Cazurile de corupţie din rândul magistraţilor au abundat în peisajul tranziţiei româneşti. O arată rapoartele DNA, în care mai mulţi magistraţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost trimişi în judecată. Doar în 2009 au fost condamnaţi şase magistraţi, potrivit informaţiilor furnizate de DNA, incluse în raportul „CSM – Arbitru sau sindicat”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR) .

Sumele pentru care se vând aceşti magistraţi sunt cuprinse între 20 până la 45.000 de euro, se arată în document. „Ambele extreme sunt de natură să îngrijoreze. Dacă ne referim la limita minimă trebuie notat că, din punct de vedere sociologic, este puţin probabil ca o persoană aflată într-o asemenea funcţie să solicite sau să accepte o singură dată în cariera sa 20 de euro”, explică specialiştii.

DESPRE JUDECĂTORII COSTINIU ŞI JIPA

„Ar trebui suspendaţi sau să facă singuri pasul înapoi”

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, a faceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi ce rut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşi na senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de com plicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşa ma li za dosarul în care era acuzat de înşelăciune. Scandalos. Aşa cataloghează reprezentanţii societăţii civile stenogramele discuţiilor aflate în referatul DNA.

În plus, aceştia solicită CSM să înceapă o anchetă disciplinară în ceea ce-i priveşte pe cei doi judecători. „Este revoltător. Până la finalizarea anchetei DNA, CSM-ul trebuie să demareze imediat o anchetă disciplinară pentru că acestea sunt clar abateri disciplinare. Cu cât trece mai mult timp, impresia că se încearcă o muşamalizare va lua amploare şi nu e cazul să se întâmple asta. Erau discuţii încă de anul trecut că există judecători asupra cărora planau suspiciuni de corupţie. Nu s-a făcut nimic”, consideră vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

„Politicile anticorupţie de până acum, instrumente de bătălie politică”


Şi reprezentanţii Transparency International cataloghează drept foarte grave suspiciunile de corupţie asupra celor doi judecători. „Situaţia generală arată cât de scăzut este standardul de integritate publică la nivelul tuturor autorităţilor statului şi cât de vulnerabil este sistemul românesc la corupţie. (...) Dacă aceste suspiciuni se vor valida, aceasta este dovada clară că politicile anticorupţie au fost mai degrabă instrumente de bătălie politică şi nicidecum dovada vreunui angajament politic de a repara problemele grave de corupţie din administraţie, justiţie, partide politice şi reprezentanţi ai puterilor statului”, precizează Iulia Coşpănaru, deputy director la Transparency International.

„Un judecător şef de secţie care are discuţii neconforme cu cel anchetat ar trebui să fie suspendat din sistem sau să facă singur un pas înapoi pentru a nu păta imaginea magistraţilor”, au afirmat judecătorii care au participat la dezbatere organizată de Societatea Academică Română (SAR) cu tema „CSM - Arbitru sau sindicat”. „Până acum, principalul mijloc de rezolvare a problemelor de integritate este întoarcerea privirii”, este de părere şi judecătoarea Lavinia Lefterache, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât „doar 6%-7% din sesizările primite de comisia de disciplină s-au soldat cu sancţiuni”, după cum a completat preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. Ana Lăbuş, membru CSM, a admis că magistraţii care sunt investigaţi de DNA şi sunt găsiţi vinovaţi ar trebui să-şi dea demisia, însă a precizat că CSM trebuie să respecte legea. „CSM nu poate acţiona doar pentru că există o suspiciune. Nu ne dă voie legislaţia europeană”, a explicat aceasta.

Lăbuş a adăugat că numărul plângerilor şi al acţiunilor disciplinare aplicate a crescut anul trecut. „Majoritatea vizează soluţia, dar şi modalitatea în care judecătorul a condus. Eu nu consider că rolul CSM este cel de instanţă disciplinară”, a arătat Lăbuş.

ULTIMUL PSD-IST PE ROL

Năstase rămâne la Curtea Supremă cu „Mătuşa”


Adrian Năstase este singurul PSD-ist care mai are un dosar la Curtea Supremă - e vorba despre celebra „Mătuşă Tamara”. Pentru moment nu prea are însă de ce să se simtă ameninţat: completul de judecată, format din judecătorii Gheorghe Florea, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, tocmai a suspendat procesul şi a trimis dosarul la Curtea Con stituţională (CC), sub pretextul unei „excepţii de neconstituţionalitate”.

Iniţial, oficialii Curţii Supreme au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs. Ulterior, s-au răzgândit şi au precizat că, în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite ale Curţii, soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, între anii 2001-2004 (acuzat, la rândul lui de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii), şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004 (acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită). 

REACŢIA PSD

Sprijinul politic, în aer
Clarice Dinu, EVZ.Ro

Retragerea sprijinului politic sau chiar excluderea din PSD sunt variantele luate în calcul de conducerea socialdemocraţilor, în cazul lui Cătălin Voicu, susţin surse din partid. La nivel oficial însă, noua gardă a PSD a fost destul de rezervată în privinţa strategiei de urmat, după publicarea în presă a stenogramelor în care Cătălin Voicu îşi prezintă planurile de acţiune.

Şeful social-democraţilor, Victor Ponta, s-a rezumat doar la a face o promisiune: va prezenta cât mai curând o poziţie a partidului în cazul „Voicu”. Cât priveşte demersurile din parlament, senatorul Dan Şova a fost singurul dintre PSD-işti care a declarat, după apariţia stenogramelor, că va vota pentru avizarea cererii de arestare a colegului său de partid.

Dosarul se află, deocamdată, la Comisia juridică a Senatului, care are programată audierea lui Cătălin Voicu săptămâna viitoare, marţi.
Sursa: EVZ.ro

15 dec. 2009

Hrebenciuc: Care voci contestatare? Au venit cumva din Tirol sa ne dea sfaturi?

Liderul deputatilor PSD, Viorel Hrebenciuc, a dezavuat marti vocile contestatare din partid fata de actuala conducere, intrebandu-se retoric care sunt acele voci si daca au venit cumva din Tirol pentru a da sfaturi.

Hrebenciuc a fost intrebat despre vocile din PSD care sustin ca este necesar ca actuala conducere a partidului sa-si depuna mandatul dupa esecul de la prezidentiale.

"Care voci? Au venit cumva din Tirol ca sa ne dea sfaturi?", a intrebat la randul sau, retoric, Hrebenciuc.

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat marti ca momentul unei analize "serioase" si "asezate" in partid va avea loc la inceputul lui 2010, iar vocile contestatare ale unor social-democrati nu fac acum decat sa "subrezeasca" pozitia PSD, el pledand pentru unitate.

Geoana a fost intrebat despre pozitiile unor membri ai PSD care i-au solicitat sa-si depuna mandatul de presedintele al PSD, iar el a spus ca in acest moment problema asupra careia trebuie sa se concentreze partidul este tipul de majoritate si de Guvern care se pot forma.

"Vom face o analiza serioasa la nivelul partidului nostru, suntem un partid serios si responsabil. Sunt liderul acestui partid si intotdeauna am facut din democratia interna, din evaluarile critice, autocritice, un mod de lucru obisnuit. Un singur lucru spun: in acest moment trebuie sa ne concentram pentru a putea sa raspundem problemei cele mai importante: ce fel de majoritate si ce fel de Guvern avem nevoie", a raspuns Geoana.
Sursa: NewsIn