Se afișează postările cu eticheta Mafia din justitie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mafia din justitie. Afișați toate postările

5 sept. 2010

Politistii, sfatuiti de liderii sindicali sa foloseasca arma din dotare pentru a se apara

Sindicatul politistilor "ProLex" recomanda membrilor sa foloseasca arma din dotare pentru a se apara, dupa incidentul de la Targoviste, in care un politist a ajuns in coma la spital, agresat de un interlop.

Sindicatul National al Politistilor si Vamesilor "Pro Lex" anunta ca regreta starea in care se afla Oprea Codrut, politistul agresat de un membru al gruparii Ghenosu din Targoviste, si arata ca acesta era "unul dintre cei mai buni politisti din cadrul Serviciului Investigatii Criminale din Inspectoratului Politiei Judetului Dambovita", dupa cum se arata intr-un comunicat al ProLEX, remis Ziare.com.

Potrivit sindicalistilor, la momentul incidentului, politistul verifica informatiile potrivit carora, dupa o anumita ora, in acel local se consuma droguri.

"Chiar daca nu era in timpul serviciului, agresiunea a fost in legatura cu serviciul politistului, agresorul fiind cercetat in mai multe dosare penale de catre colegul nostru. Intrucat avem de-a face cu un 'agresor de oameni ai legii', recomandam membrilor de sindicat sa-si apere viata si integritatea corporala a lor si a colegilor, utilizand, fara ezitare, chiar si armele din dotare, in conditiile legii"
 
Ce parere aveti, ar trebui sa foloseasca politistii arma din dotare?

2 apr. 2010

Furculite, masina senatoriala tip VOICU, ingenuncherea INJUSTITIEI

MAGISTRATI CORUPTI
Azi RETEAUA mafiotă personificată de grobianul -elefantin Voicu a primit o palmă peste bot, INJUSTIŢIA patronată de REŢEA a fost îngenuncheată şi magistraţii au decis ca ciumpalacul Voicu să rămînă la arest.Un prim efect , senatorul Voicu a fost dotat cu o nouă maşină senatorială:

Vin vremuri interesante pentru Cătălin Voicu,obsedat de “Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură – Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacăte, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te f… ăia în c…, te omoară. Iar noaptea, din furculiţa care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gât. Pe arest preventiv sunt tot felul de borfaşi, tot felul de bandiţi. Ce să împaci, bă. Dacă are… au un contract cu moartea” .Între timp,în paralel cu schema deja verificată a îmbolnăvirii , nu se va omite din calcule  

CURTEA CONSTITUTIONALA -O CARTE DE JUCAT ?
 
......dar între timp, pacaliciul Voicu va trage de fiare, îşi va trage nişte tatuaje meseriaşe şi îşi va ascuţi propria-i furculiţă doearece, nu-i aşa fraţii,

complicii l-au abandonat ,practic l-au zvârlit ca pe o zdreanţă iar el ,victima inocentă doreşte răzbunare ,va scuipa tot ce ştie, vrea să îi vadă în zeghe iar el , el va fi omul cu furculiţa.

LA DNA, birjar! La DNA! Zbor deasupra unui cuib de cuci

Geoana si Hrebenciuc-chemati la DNA sapatamana viitoare
Arestarea lui Catalin Voicu pentru 30 de zile reprezinta doar primul pas al anchetei procurorilor anticoruptie care instumenteaza acest dosar. Surse oficiale ne-au declarat ca saptamana viitoare vor fi invitati la audieri la DNA doi lideri marcanti ai PSD care apar in acest dosar. Este vorba de expresedintele partidului, Mircea Geoana si de principalul sau sfatuitor , Viorel Hrebenciuc, alintat duios de colegi „Javra”.

De altfel, procurorii DNA i-au interzis lui Voicu sa ia legatura cu Viorel Hrebenciuc imediat dupa inceperea anchetei, semn ca „guzganul rozaliu” ocupa un loc important in dosarul colegului sau de partid. In ceea ce-l priveste pe Mircea Geoana, presa a relatat zilele trecum cum acesta a intermediat in 2006 o intalnire intre vicepresedintele PSD Dolj, Maria Schutz, pe atunci cercetata penal, si senatorul PSD, Catalin Voicu.

Potrivit cererii de arestarea lui Catalin Voicu , trimisa la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in 2006 ar fi avut loc un schimb de SMS-uri intre liderul PSD de atunci, Mircea Geoana, si vicepresedinta PSD Dolj, Maria Schutz. Aceasta se plangea ca e cercetata penal alaturi de alti pesedisti iar Geoana ii raspundea, chemand-o la Bucuresti.

Ulterior, intre cei doi are loc si o discutie telefonica, in care Mircea Geoana ii spune sa vorbeasca cu senatorul Catalin Voicu, ii da numarul de telefon sugerand ca senatorul PSD ii va rezolva problema. Informatiile rezulta din stenograma unor inregistrari atasate dosarului Schutz, trimisa in judecata in decembrie 2007 sub acuzatia de inselaciune de serviciul teritorial al DNA din Oradea.

Intrebat in legatura cu aceasta intermediere, Geoana a declarat ca nu a intervenit in nici un fel pentru Maria Schutz. “Haide, domnule. Nu am intermediat niciodata o chestiune care sa fie nelegala. Invoca niste minciuni ca de fiecare data, nu niste sms-uri. Nu stiu de unde au plecat astfel de informatii”, a incercat Geoana sa se eschiveze.

Interventiile lui Geoana pe langa Voicu pentru rezolvarea problemelor unor pesedisti sunt scoase la iveala chiar de senatorul care se odihneste zilele acestea in spitalul inchisorii Jilava, in discutiile purtate cu Alexandru Mazare :

„Voicu Catalin: Baga-mi-as p…. in Geoana si cu toti americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Suprema, ca multi au dosare. Si cu toate golancile, cu seful organizatiei PSD de la Dolj. Suta aia cu serele, cu tot…Pai, sefa doamna Cristea de la Dambovita, la fel si nu-ti mai dau nume, ca nu-i frumos. Multi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toti, dom’ne, ca unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puscarie, altii le-a dat 10 ani, unul dintre avocati zice: “Dom’ne, nu-i e rusine, dom’ne?” “Dom’ne, zic, asta a fost!” (…)
Voicu Catalin: …asta, sa ne ajute Dumnezeu, vine turul doi, s-atunci …..se duce la negociere, vreau Internele. „

Hrebe a pus serios umarul la ascensiunea lui Voicu

Desi Hrebenciuc nu apare in stenogramele facute publice pana in prezent, rolul sau in acest dosar nu pare deloc minor in conditiile in care procurorii anticoruptie i-au interzis lui Voicu sa ia legatura cu mentorul sau de la Bacau. De altfel, primul telefon dat de Voicu imediat dupa ce a fost chemat la DNA in decembrie 2009, n-a fost la avocat sau la nevasta ci lui Hrebenciuc. Acest fapt a fost dezvaluit chiar de” guzganul rozaliu” pe 11 decembrie 2009: “Mi-a spus că a fost săltat de pe stradă ca un infractor. Or, el este senator al României şi nu putea fi reţinut decât dacă era un flagrant sau o chestiune de acest gen. Altceva nu ştiu”, a spus Hrebenciuc.

Sustinerea acordata de Hrebe lui Voicu nu este de ieri de azi. Trebuie precizat ca Voicu a ajuns deputat in perioada 2004-2008 gratie lui Hrebenciuc care l-a pus pe listele de la Bacau , in detrimentul altor pesedisti care meritau sa ajunga in Parlament. Recent, Rodica Stanoiu a rememorat momentul anterior alegerilor din 2004, cand a constatat ca doi oameni din PSD au ramas in afara listelor. Unul dintre ei era Gheorghe Prisacaru si, la interventia Rodicai Stanoiu, a fost inclus pe liste la Bacau. Ulterior, povesteste Stanoiu, a constatat cu regret ca a fost inlaturat de Viorel Hrebenciuc, pentru a-i face loc lui Catalin Voicu. Cat de important este Voicu pentru Hrebenciuc reiese si din declaratia celui din urma facuta in momentul anuntarii arestarii prietenului sau de la Senat.

“Acţiune pur politică”, a răspuns in doi peri Hrebenciuc la o întrebare a jurnaliştilor referitoare la cazul senatorului PSD. Cu siguranta , Hrebenciuc va fi mult mai vorbaret cu procurorii anticoruptie in fata carora va trebui sa explice cum s-a constituit, tentacula cu tentacula, caracatita Voicu.

29 mar. 2010

DNA sustine ca Voicu s-a intalnit cu magistratii si a intervenit pentru dosare

Catalin Voicu s-a intalnit frecvent cu magistrati de la Inalta Curte, Tribunalul Bucuresti sau Consiliul Superior al Magistraturii si a intervenit pentru solutionarea favorabila a dosarelor lui Marian Oprisan, Manuelei Mitrea si Mariei Schutz, sustin procurorii DNA in referatul de arestare.

Astfel, conform documentului citat, procurorii au constatat ca senatorul Catalin Voicu, "in schimbul unor foloase patrimoniale si nepatrimoniale, a uzat de influenta sa pe langa magistrati nu numai in dosarele in care Costel Casuneanu, Alexandru Mazare si Marius Locic erau interesati, ci si in alte cauze".

Conform probelor stranse de anchetatori, senatorul Catalin Voicu si-a folosit influenta si pentru rezolvarea dosarului lui Marian Oprisan, aflat pe rolul Judecatoriei Focsani, dosarului Mariei Schutz, de la Tribunalul Bihor, dar si pentru dosarul Manuelei Mitrea de la instanta suprema.

Totodata, Voicu s-ar fi intalnit frecvent cu mai multi magistrati, in afara de Florin Costiniu si Cristian Jipa, invinuiti in dosarul in care DNA cere arestarea senatorului. Locurile de intalnire cu magistrati de la Tribunalul Bucuresti, Inalta Curte si Consiliul Superior al Magistraturii erau stabilite dinainte de senatorul Catalin Voicu, "in conditii de maxima confidentialitate".

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) judeca marti propunerea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie de arestare preventiva a senatorului Catalin Voicu, cerere care a fost inaintata instantei vineri, 26 martie.

Pe de alta parte, senatorul Catalin Voicu a cerut sa fie audiat in plen, sustinand ca hotararea adoptata miercuri, 24 martie, pentru avizarea arestarii sale, la cererea procurorilor, "este lovita de nulitate absoluta", deoarece a fost incalcat Regulamentul Senatului si Constitutia, care precizeaza ca parlamentarii "nu pot fi perchizitionati, retinuti, ori arestati fara incuviintarea camerei din care fac parte si numai dupa ascultarea lor".

23 mar. 2010

CSM: Judecatorii vizati in cazul Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a spus marti, in cadrul unei declaratii de presa, ca judecatorii vizati in cazul senatorului Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si participa in continuare la sedinte de judecata, chiar daca Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul lor.

Bejinaru a aratat ca, asa cum CSM a comunicat anterior, Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul judecatorilor Cristian Jipa si Flroin Costiniu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, vizati in dosarul de trafic de influenta al senatorului Catalin Voicu.

Bejinaru a subliniat ca CSM s-a sesizat, in cazul lui Costiniu, inca din 5 ianuarie, iar in cazul juprodecatorului Jipa, din momentul in care Consiliul a avut informatia ca s-a inceput urmarirea penala pe numele acestuia.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat ca cei doi judecatori participa, in continuare, la sedinte de judecata, deoarece legea nu prevede altfel, chiar daca Inspectia Judiciara face vertificari in cazul lor, cei doi beneficiind de prezumtia de nevinovatie, care este un principiu al statului de drept.

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a declarat marti ca institutia isi propune sa continue cele trei proiecte apreciate in raportul interimar pe justitie al Comisiei Europene, respectiv cele referitoare la lipsa de personal, la volumul optim de activitate si cel privind managerii de instante.

CSM isi propune sa continue proiectele apreciate in raportul interimar al Comisiei Europene

Florica Bejinaru a mai spus, in cadrul unei declaratii de presa pe tema Raportului interimar pe justitie al Comisiei Europene, ca documentul apreciaza unele masuri luate de Consiliu in ceea ce priveste politica de personal, care vizeaza implementarea proiectului managerului de instanta, transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri, masuri pe care CSM va continua sa le implementeze.

Astfel, Bejinaru a aratat ca in Raportul CE este mentionat proiectul pilot privind volumul optim de munca la nivelul instantelor, care vizeaza, in cursul anului 2010, asigurarea unei alocari cat mai corecte a volumului de munca la nivelul instantelor. Florica Bejinaru a adaugat ca la sfarsitul lunii martie va avea loc prima evaluare a acestui proiect pilot.

Pe de alta parte, presedintele CSM a adaugat ca Raportul interimar pe justitie apreciaza si proiectul referitor la managerul de instanta, care vizeaza degrevarea magistratilor de atributiile care nu tin de activitatile judiciare.

"Al treilea proiect apreciat in raportul CE este cel privind transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri", a declarat Bejinaru, care a adaugat ca, in prezent, sunt elaborate masurile legislative pentru implementarea proiectului, care urmeaza sa fie inaintat Ministerului Justitiei.

Florica Bejinaru a vorbit si despre mentiunile din Raportul CE pe marginea progreselor realizate in privinta Inspectiei Judiciare, vorbind si despre asigurarea transparentei activitatii inspectorilor, prin publicarea deciziilor pronuntate de sectiile Consiliului in materie disciplinara, dar si a unei carti de practica in materie disciplinara.

In ceea ce priveste unificarea practicii judiciare, Bejinaru a spus ca, in prezent, proiectul JURINDEX, care vizeaza publicarea integrala a hotararilor pronuntate de instante, este in impas, din cauza unor neintelegeri cu Tribunalul Vrancea. Intrebata care ar fi aceste neintelegeri, Florica Bejinaru a sustinut ca va avea o discutie cu reprezentanti ai conducerii acestei instante, pentur deblocarea proiectului, iar in cazul in care nu se va ajunge la o intelegere, CSM ar putea continua proiectul pe cont propriu.

Bejinaru a declarat, in finalul conferintei de marti, ca CSM va continua proiectele apreciate de Comisia Europeana si va face, in continuare, eforturi pentru a asigura recrutarea transparenta a inspectorilor judiciari.

VEZI AICI Caracatita VOICU

OPINIA MAGISTRAŢILOR

Politicul, parte integrantă a justiţiei

Articol de: Raluca Dan, EVZ.ro

Politicul a devenit parte integrantă a justiţiei. O spun, la unison, reprezentanţi ai societăţii civile şi magistraţi.

Astfel, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), consideră că politizarea justiţiei este evidentă. „Dacă citim ce spunea el (n.r. - Cătălin Voicu) că vrea să facă dacă ajungea ministru de interne, atunci e clar că asta e în capul tuturor. Dacă luăm în considerare faptul că cererile funcţionarilor publici se izbesc de refuzul ministrului muncii, Mihai Şeitan, de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, atunci iarăşi e clar. Noi, magistraţii, putem foarte bine fără politic, se pare că cei din politică nu pot fără noi. Dacă nu se dă o lege clară, prin care hotărârile judecătoreşti să fie aplicate, atunci noi degeaba judecăm”, este opinia vehementă a acesteia.

Viorica Costiniu - preşedintele onorific al AMR şi soţia judecătorului Florin Costiniu - este însă rezervată în a se pronunţa în acest caz. „Nu e corect să fac comentarii, atâta timp cât, cum este firesc, sunt alături de soţul meu”, a explicat aceasta.

„Este clar că în cazul în care se reuşeşte cumpărarea unor hotărâri judecătoreşti, aceşti magis traţi devin subordonaţi economic celor cărora le fac aceste favoruri. Membrii CSM au responsabilităţi mari, printre care şi numirea în funcţii, iar suspiciunile care planează asupra acestor magistraţi creează o reţea care dezvăluie o justiţie aservită unor interese politice”, susţine, la rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, reprezentant al Sojust.

Rugăciune pe site-ul AMR


Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România le cere magistraţilor acuzaţi în dosarul „Voicu” să-şi clarifice public poziţia. Iar, dacă nu-şi vor primi pedeapsa în lumea aceasta „aservită politic”, probabil că „se va întâmpla asta măcar la Judecata de Apoi”, trag nădejde judecătorii oneşti.

„Şi, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar în Augusta ta faţă, pentru ultima judecată. Priveşte cu milă spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta! Judecă-mă ca Dumnezeu. Eu am judecat ca om”, se încheie apoteotic „Rugăciunea magistraţilor”, postată la Secţiunea „Deontologie”, pe site-ul AMR.

Cazul „Voicu” a zguduit din temelii Curtea Supremă


Cert este faptul că, până la Judecata de Apoi, dosarul „Voicu” şi punerea sub acuzare a magistraţilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa reprezintă de departe cel mai răsunător scandal care „a lovit” până acum Curtea Supremă.

Suspiciunile de corupţie care planează asupra celor doi magistraţi au pus în umbră chiar şi unele decizii ale Curţii, care au scandalizat la vremea lor opinia publică: hotărârea definitivă care a propulsat-o pe Florica Bejinaru (acuzată că ar fi colaborat cu Securitatea) la şefia CSM; decizia privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, de 50% din venituri, sau cea privind atribuirea de locuinţe de serviciu unor judecători. (A contribuit Andreea Archip)

AFACERI CONTROVERSATE

Căşuneanu are lipici la banul public


„Regele asfaltului” - Costel Căşuneanu a intrat în afaceri încă din primul an după Revoluţie. A început cu transportul de marfă, prin firma PA&CO (de la Paulina, soţia acestuia, şi Costel). În numai câţiva ani s-a orientat spre construcţia de drumuri, ceea ce l-a şi propulsat în topul celor mai bogaţi români.

Cu o avere estimată anul trecut între 250 şi 280 de milioane de euro, omul de afaceri deţine poziţia 23 în Topul 300 Capital. Notorietatea lui Căşuneanu a crescut considerabil în ultimii cinci-şase ani.

Afaceri cu şeful statului


Nu doar contractele de construcţii sau întreţinere de drumuri primite pe bandă rulantă, mai ales după 2005, l-au făcut pe Căşuneanu să ajungă pe prima pagină a ziarelor, ci dezvăluirile referitoare la diverse tranzacţii sau sponsorizări cu oameni din sfera politică, inclusiv actualul preşedinte Traian Băsescu.

De altfel, şeful statului a cerut imediat ce s-a instalat pentru prima dată la Cotroceni să fie mai relaxate criteriile de licitaţie, aşa încât să poată participa şi constructorii români.

La puţin timp după, firma lui Căşuneanu împreună cu ceilalţi „regi ai asfaltului” - Umbrărescu şi patronii de la Golden Blitz - au pus mâna pe contractul de construire a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. În urmă cu aproape doi ani, interesele proprii i-au făcut pe „regii asfaltului” să se certe între ei. (Ciprian Mailat)

Caracatiţa lui Voicu s-a extins pe toate palierele


Oameni de afaceri, poliţişti, judecători şi politicieni, toţi se regăsesc în portofoliul „clienţilor” lui Cătălin Voicu. Pe unii i-a „servit”, pe alţii i-a ameninţat, totul după o reţetă clasică în care a funcţionat principiul „şi pe tine te am la mână cu ceva”.

Ludovic Orban


Potrivit interceptărilor, Cătălin Voicu l-a ajutat să muşamalizeze accidentul din 2007, în care a lovit o tânără cu maşina.

Voicu i-ar fi avertizat pe liberal şi pe Costel Căşuneanu despre existenţa unei „capcane” într-un apartament de pe Moşilor.




Marius Locic


Omul de afaceri Marius Locic este, potrivit stenogramelor, unul dintre clienţii lui Cătălin Voicu.

În timpul discuţiilor, senatorul PSD îşi pune la dispoziţie relaţiile, sugerându-i lui Locic că e anchetat şi din cauză că s-au dat bani poliţiştilor.





Costel Căşuneanu


Este omul de afaceri de la care, potrivit procurorilor, Voicu a primit peste 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii Înaltei Curţi în vederea unei soluţii favorabile societăţii la care era asociat.





Dumitru Iliescu


Este cel care l-a promovat pe Cătălin Voicu, imediat după Revoluţie, facilitându-i intrarea la cel mai înalt nivel al puterii.

Potrivit informaţiilor EVZ, Iliescu şi Voicu au fost prezentaţi, în 2006, PSDiştilor de Geoană drept oamenii care pot rezolva orice problemă.



Mircea Geoană


Potrivit informaţiilor EVZ, în 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi pe Cătălin Voicu drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot contacta pentru a le rezolva eventualele probleme cu justiţia.





Marian Vanghelie


Despre Marian Vanghelie, vicepreşedinte al PSD, Cătălin Voicu spune că este „un tip orientat”, căruia prezenţa sa în fruntea Ministerului de Interne „îi conferă linişte”, motiv pentru care l-a susţinut în PSD pentru a obţine funcţia.





Viorel Hrebenciuc


Este unul dintre cei care l-au susţinut puternic pe Cătălin Voicu, în două rânduri, pentru a fi nominalizat de PSD ministru de interne în guvernul PDL-PSD.

Eforturile sale, dublate de ale lui Marian Vanghelie, nu au avut succes.



Miron Mitrea


Despre Miron Mitrea, Cătălin Voicu spune că este unul din liderii PSD pentru care a intervenit în justiţie.

El susţine că a ajutat-o pe soţia sa, Manuela Mitrea, să devină notar public, printr-o sentinţă a Curţii Supreme de Justiţie. Mitrea neagă episodul.


Marian Oprişan


Potrivit lui Cătălin Voicu, unul dintre dosarele preşedintelui CJ Vrancea ar fi fost strămutat la Cluj graţie relaţiilor din justiţie ale acestuia.

Voicu susţine că Oprişan nu l-a susţinut la şefia MAI şi, de aceea, l-a ameninţat cu o sentinţă nefavorabilă.




Florin Costiniu


Şeful Secţiei Civile a Curţii Supreme, sau „domnul ministru” în discuţiile cu Cătălin Voicu, e acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi încercat să obţină o soluţie favorabilă afaceristului Costel Căşuneanu într-un proces cu Compania de Drumuri.





Cristian Jipa



„Domn profesor (...) un prieten de nădejde”, aşa cum îi spune Cătălin Voicu, magistratul de la Secţia Penală a Curţii Supreme este acuzat că ar fi încercat să intervină într-un dosar în favoarea primarului Constanţei, Radu Mazăre.







Dan Bucur


Numele şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor a Poliţiei Române - audiat şi el de procurori - apare în contextul intervenţiilor pe care senatorul PSD le-ar fi făcut pentru muşamalizarea unui dosar penal al afaceristului Marius Locic.







Mihai Călinescu


Propulsat la şefia Poliţiei de trioul Voicu-Hrebenciuc-Vanghelie, adjunctul şefului Poliţiei Române „îndeplinea întocmai şi fără nicio opoziţie solicitările inculpatului Cătălin Voicu”, după cum notează procurorii anticorupţie.



Evz.ro

22 mar. 2010

Voicu, bunul samaritean: Nu mi-am codificat discutiile, Casuneanu e bolnav

Reactia lui Catalin Voicu la noile fragmente din stenogramele DNA aparute in presa nu a intarziat sa apara, luni dimineata, cand senatorul PSD proaspat suspendat a explicat ca incerca doar sa-si ajute apropiatii, asa cum face de fiecare data.
Catalin Voicu a declarat, luni dimineata, la Antena 3, ca obisnuieste sa se implice si sa rezolve problemele oamenilor, in limita posibilitatilor, fie ca este vorba despre probleme de natura medicala sau sociala ale celor care ii cer ajutorul.

Senatorul suspendat din PSD spune ca nu a folosit un limbaj codat - "spital" in loc de instanta de judecata, "doctor" in loc de magistrat sau avocat sau "medicamente" - si ca l-a trimis la spital pe Casuneanu, in sensul obisnuit al cuvantului, pentru a-si rezolva niste probleme de sanatate.

"Nu mi-am codificat discutiile. L-am trimis pe Casuneanu de multe ori la spital, a apelat la mine de multe ori", a declarat Catalin Voicu, care sustine ca omul de afaceri are probleme de sanatate, iar el a incercat doar sa il ajute.

Tot de ajutorarea unui semen aflat la ananghie ar fi vorba si in cazul celor 260.000 de euro luati de la Casuneanu, cu titlul de "simplu imprumut", explica Voicu, preciznad ca era vorba despre "o situatie disperata".

21 mar. 2010

Adevaratii mafioti ai Romaniei

Cine sunt mafiotii pe care nu ii putem niciodata deovedi, dar a caror prezenta o simtim mereu in preajma, a caror putere o simtim zi de zi, a caror bogatie si aroganta ne sfideaza la fiecare pas si ne urca frustrarile la cote insuportabile?
Explozia dosarului Voicu in presa a dovedit, daca mai era nevoie, inca o data, cum functioneaza statul roman. Care si ce este autoritatea lui, cine face jocurile, ce inseamna justitia, cum se fac arestarile, dosarele si cine decide si imparte dreptatea si adevarul.

Cazul Voicu este doar inca unul nefericit. Senatorul Catalin Voicu ajunsese sa fie cunoscut. Nu cu mult inainte ca in presa sa apara stenogramele "retelei sale". Numele sau a devenit public abia la inceputul anului trecut, cand, tot in presa, au aparut informatii cum ca Marian Vanghelie incearca sa isi puna un apropiat la Ministerul de Interne. Pentru a vedea ironia si mai mare a acestui caz sa privim adevarul asa cum reise el din inregistrarile lui Voicu. Ori de aici se intelege destul de limpede ca el este cel care detine adevarata putere, iar Vanghelie este doar interfata sa politica.

Cine poate "citi" atent si dincolo de litere in stenograme isi da seama ca, in realitate, Catalin Voicu este omul din spatele lui Vanghelie, este "seful" sau si cel care ii dicteaza traseul. Un om care are deja aproape pusa la punct "reteaua" care face legatura intre politie si justitie, inca inainte de a ajunge ministru la Interne, oricata laudarosenie ar fi in vorbele sale, te convinge ca si in prezent detine controlul si o mare putere in stat. Insa daca un om care abia era cunoscut marelui public detine atata putere si exercita atat de multa influenta intre puterile statului, ce ne mai ramane sa credem despre cei care stim ca detin o mare putere prin natura functiilor lor?

Coruptia este transpartinica si apolitical, ea se intinde de la simplii functionari de la ghiseul de taxe si impozite pana la ultimul angajat al statului. Catalin Voicu nu este nici macar varful acestei retele, el este doar o simpla piesa dintr-un puzzle ce se intinde peste toate structurile. El sperie doar pe cei naivi care isi imagineaza ca Voicu este singular si o exceptie. In fapt, el este regula, el este doar o rotita care face "sistemul" sa functioneze. In spatele lui se ascund altii si altii, unii mai mari si mai cunoscuti decat el, altii poate si mai puternici, dar mai putin cunoscuti, poate chiar total necunscuti opiniei publice.

Ei pot fi doar intuiti si fara a face cunostinta vreodata cu ei. Pe unii ii putem intalni in topul celor mai bogati romani, pe altii, si mai bogati si mai puternici decat acestia din urma, nu ii vom cunoaste niciodata. Ei sunt cei care rezolva tot, aranjeaza adevarul si impart justitia, controleaza din umbra politicieni si politicieni deopotriva.

Adevaratii mafioti ai Romaniei sunt cei care au transformat statul, cu toate institutiile sale, intr-o jucarie pe care o manevreaza de cele mai multe ori dupa propriile interese si dorinte. Cel mai probabil tot ei nu il vor lasa pe Catalin Voicu sa cada prada justitiei, asa cum o intelegem noi toti cei naivi si candizi. Sau poate il ofera drept jertfa unei justitii oricum ineficiente si mult prea ingaduitoare care, printr-o decizie de compromis, sa ne ofere iluzia ca totusi nu traim doar in lumea LOR, ci ca avem si noi un loc al nostru - cu dreptate si toate celelalte valori care ne tin in viata.

In cazul in care Catalin Voicu va fi gasit cumva vinovat, cea mai improbabila dintre posibilitati, el va plati astfel doar prostia, aroganta si laudarosenia cu care a luat in ras "reteaua mafiota" in care intrase si pe care crezuse ca o poate controla in totalitate. Ziare.com

20 mar. 2010

Nasul partea a II-a, tot la DNA: Cum a infectat reţeaua Voicu România

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne. Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia. Relateaza EVZ.ro

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.

Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.

Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.

„Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.

Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD. 

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne


Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”

Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.  

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.

BURSA ŞPĂGILOR PENTRU MAGISTRAŢI

Preţul unui aranjament: între 20 de euro şi 45.000 de euro


 
Cazurile de corupţie din rândul magistraţilor au abundat în peisajul tranziţiei româneşti. O arată rapoartele DNA, în care mai mulţi magistraţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost trimişi în judecată. Doar în 2009 au fost condamnaţi şase magistraţi, potrivit informaţiilor furnizate de DNA, incluse în raportul „CSM – Arbitru sau sindicat”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR) .

Sumele pentru care se vând aceşti magistraţi sunt cuprinse între 20 până la 45.000 de euro, se arată în document. „Ambele extreme sunt de natură să îngrijoreze. Dacă ne referim la limita minimă trebuie notat că, din punct de vedere sociologic, este puţin probabil ca o persoană aflată într-o asemenea funcţie să solicite sau să accepte o singură dată în cariera sa 20 de euro”, explică specialiştii.

DESPRE JUDECĂTORII COSTINIU ŞI JIPA

„Ar trebui suspendaţi sau să facă singuri pasul înapoi”

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, a faceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi ce rut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşi na senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de com plicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşa ma li za dosarul în care era acuzat de înşelăciune. Scandalos. Aşa cataloghează reprezentanţii societăţii civile stenogramele discuţiilor aflate în referatul DNA.

În plus, aceştia solicită CSM să înceapă o anchetă disciplinară în ceea ce-i priveşte pe cei doi judecători. „Este revoltător. Până la finalizarea anchetei DNA, CSM-ul trebuie să demareze imediat o anchetă disciplinară pentru că acestea sunt clar abateri disciplinare. Cu cât trece mai mult timp, impresia că se încearcă o muşamalizare va lua amploare şi nu e cazul să se întâmple asta. Erau discuţii încă de anul trecut că există judecători asupra cărora planau suspiciuni de corupţie. Nu s-a făcut nimic”, consideră vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

„Politicile anticorupţie de până acum, instrumente de bătălie politică”


Şi reprezentanţii Transparency International cataloghează drept foarte grave suspiciunile de corupţie asupra celor doi judecători. „Situaţia generală arată cât de scăzut este standardul de integritate publică la nivelul tuturor autorităţilor statului şi cât de vulnerabil este sistemul românesc la corupţie. (...) Dacă aceste suspiciuni se vor valida, aceasta este dovada clară că politicile anticorupţie au fost mai degrabă instrumente de bătălie politică şi nicidecum dovada vreunui angajament politic de a repara problemele grave de corupţie din administraţie, justiţie, partide politice şi reprezentanţi ai puterilor statului”, precizează Iulia Coşpănaru, deputy director la Transparency International.

„Un judecător şef de secţie care are discuţii neconforme cu cel anchetat ar trebui să fie suspendat din sistem sau să facă singur un pas înapoi pentru a nu păta imaginea magistraţilor”, au afirmat judecătorii care au participat la dezbatere organizată de Societatea Academică Română (SAR) cu tema „CSM - Arbitru sau sindicat”. „Până acum, principalul mijloc de rezolvare a problemelor de integritate este întoarcerea privirii”, este de părere şi judecătoarea Lavinia Lefterache, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât „doar 6%-7% din sesizările primite de comisia de disciplină s-au soldat cu sancţiuni”, după cum a completat preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. Ana Lăbuş, membru CSM, a admis că magistraţii care sunt investigaţi de DNA şi sunt găsiţi vinovaţi ar trebui să-şi dea demisia, însă a precizat că CSM trebuie să respecte legea. „CSM nu poate acţiona doar pentru că există o suspiciune. Nu ne dă voie legislaţia europeană”, a explicat aceasta.

Lăbuş a adăugat că numărul plângerilor şi al acţiunilor disciplinare aplicate a crescut anul trecut. „Majoritatea vizează soluţia, dar şi modalitatea în care judecătorul a condus. Eu nu consider că rolul CSM este cel de instanţă disciplinară”, a arătat Lăbuş.

ULTIMUL PSD-IST PE ROL

Năstase rămâne la Curtea Supremă cu „Mătuşa”


Adrian Năstase este singurul PSD-ist care mai are un dosar la Curtea Supremă - e vorba despre celebra „Mătuşă Tamara”. Pentru moment nu prea are însă de ce să se simtă ameninţat: completul de judecată, format din judecătorii Gheorghe Florea, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, tocmai a suspendat procesul şi a trimis dosarul la Curtea Con stituţională (CC), sub pretextul unei „excepţii de neconstituţionalitate”.

Iniţial, oficialii Curţii Supreme au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs. Ulterior, s-au răzgândit şi au precizat că, în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite ale Curţii, soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, între anii 2001-2004 (acuzat, la rândul lui de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii), şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004 (acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită). 

REACŢIA PSD

Sprijinul politic, în aer
Clarice Dinu, EVZ.Ro

Retragerea sprijinului politic sau chiar excluderea din PSD sunt variantele luate în calcul de conducerea socialdemocraţilor, în cazul lui Cătălin Voicu, susţin surse din partid. La nivel oficial însă, noua gardă a PSD a fost destul de rezervată în privinţa strategiei de urmat, după publicarea în presă a stenogramelor în care Cătălin Voicu îşi prezintă planurile de acţiune.

Şeful social-democraţilor, Victor Ponta, s-a rezumat doar la a face o promisiune: va prezenta cât mai curând o poziţie a partidului în cazul „Voicu”. Cât priveşte demersurile din parlament, senatorul Dan Şova a fost singurul dintre PSD-işti care a declarat, după apariţia stenogramelor, că va vota pentru avizarea cererii de arestare a colegului său de partid.

Dosarul se află, deocamdată, la Comisia juridică a Senatului, care are programată audierea lui Cătălin Voicu săptămâna viitoare, marţi.
Sursa: EVZ.ro

19 mar. 2010

NAŞUL rulează la DNA : "Incriminaţii" din stenogramele lui Voicu încearcă să se apere

Dupa aparitia unor stenograme ale DNA, prin care se cerea arestarea senatorului PSD Catalin Voicu, politicienii si oficialii s-au inghesuit sa se disculpe.

Vicepreședintele PSD Marian Oprișan, unul dintre cei menționați în stenograme, a declarat ca el "nu are nicio legătura" cu aceasta situație.

"Nu este de competenta mea sa comentez vinovatia sau nevinovatia unui cetatean al Romaniei, fie el si politician. Dar uitandu-ma la institutiile care sunt atacate, in speta Inalta Curte de Casatie si Justitie, Procuratura, Politia, anumite personaje din politica, inclin sa cred ca in realitate e o noua perdea de fum menita sa distraga atentia opiniei publice de la situatia sociala exploziva de care se apropie Romania", a declarat Marian Oprisan, pentru Mediafax.

la randul sau, primarul Constantei, Radu Mazare a declarat la Realitatea TV ca inregistrarile cu Alexandru Mazare si Catalin Voicu au fost facute "la carciuma". Mazare nu a stiu sa spuna si cine a facut inregistrarile. "Stiu ca au fost inregistrate la carciuma. Nu stiu de cine. Probabil de serviciile speciale, ca altcineva nu avea cine si sa le si foloseasca".

De asemenea, Radu Mazare, primarul Constantei, si-a aparat fratele, pe Alexandru Mazare, spunand ca inregistrarile ar fi fost facute "la carciuma".

"Ma intriga faptul ca in perioada asta in care romanii mor de foame si grevele sunt aproape sa se iste in toata tara si riscam sa luam urma grecilor, statul roman si Basescu dau un miliard de euro pe servicii speciale. Statul da bani ca sa inregistreze conversatii de cafenea ale unor senatori. Unul care se lauda, altul care aproba. (...) Un miliard de euro se duc la serviciile speciale ca sa ne inregistreze pe noi, toti inamicii politici ai lui Basescu in diverse locuri", a spus Mazare, relateaza Realitatea TV.

Primarul Constantei sustine ca toti politicenii din Romania se lauda in fata nevestelor, in fata colegilor. Ce vina sa-i gasesc eu, dom'le? Ca statea de vorba la o carciuma? Mare lucru, au stat de vorba intr-un restaurant. Altele sunt problemele Romaniei", a mai spus el.

Comisarul-sef se disculpa

Dan Bucur, seful Directiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, a spus ca numele "Dan", care apare in stenograme nu este al sau. De altfel, vineri, comisaru-sef s-a dus la DNA, pentru a clarifica aceasta problema.

"Citarea mea in acest caz este o eroare. In cursul zilei de vineri m-am prezentat la DNA si in cinci minute am clarificat situatia. Nu am nici macar calitatea de martor in acest dosar si, mai mult decat atat, nu cunosc nici persoanele si nici faptele la care se face referire in dosar", a declarat comisarul-sef Dan Bucur, pentru NewsIn.

In schimb, un alt oficial de politie, Dan Calin, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din Politia Capitalei, a fost audiat de procurorii anticoruptie vineri, in legatura cu dosarul senatorului Voicu.

"Dosarul despre care am fost intrebat la DNA s-a solutionat legal din punct de vedere procedural. Nu a intervenit nimeni pentru solutionarea lui", a declarat Dan Calin.

Totusi, procurorii au scris, intr-o nota, ca persoana cu numele Dan din stenograme se refera la Dan Bucur, in subordinea caruia se afla lucratorul de politie ce instrumenta dosarul penal despre Marius Locic.

Din stenograme reiese faptul ca Voicu ar fi intervenit pentru omul de afaceri Marius Locic, pentru a-l scapa pe acesta de unele probleme cu legea.