Cu cine a votat D-l Iliescu ?

Intrebat de un reporter cu cine a votat, d-l Iliescu a spus "pentru Bases... pentru Geoana"

Pana la urma si d-l Iliescu a votat cu Basescu!

O singură Germanie şi trei Românii

Pe 9 noiembrie, Europa şi toată lumea nouă consemnau, alături de
Germania, 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului -- eveniment
crucial prin care, acum două decenii, se punea capăt războiului rece
dintre Est şi Vest. În consecinţă, cele două Germanii deveneau una,
iar nemţii încetau să mai fie <<două popoare>>.

Circa o sută de mii de persoane au participat la ceremoniile de la
Berlin, organizate cu prilejul evenimentului, dacă ar fi să credem
datelor oficiale. Fastul a fost unul de excepţie. Şefi de state şi de
guverne, secretari de stat din Europa, dar şi de peste Ocean, şi-au
dat mâna la Berlin, adunaţi în ideea de a reconfirma legitimitatea
actului politic de acum două decenii, care viza nu doar destinele
Germaniei, ci şi ale întregii Europe. Şi chiar mai mult.

Ceea ce surpinde cel mai mult din tot programul ceremonial de la
Berlin este, totuşi, comportamentul ruşilor, care s-au arătat, cel
puţin în discursul lor public, împăcaţi cu ceea ce se întâmpla acum
două decenii în relaţia dintre cele două Germanii. Dacă pe 8 mai 1945
Kremlinul saluta căderea Berlinului, pe 9 noiembrie 2009 vocile
oficiale ale aceluiaşi Kremlin salutau căderea Zidului Berlinului.
Retorica Moscovei este astăzi alta chiar în raport cu cea de acum 8--9
ani. Să ne amintim că, în debutul intrării sale în politica mare, V.
Putin califica căderea Zidului de la Berlin, alături de dispariţia
URSS, drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului douăzeci.
La doar câţiva ani, actualul preşedinte rus, D. Medvedev, îi
reproşează predecesorului său că a exagerat în aprecieri. <<Da, zice
Medevedev, a fost o catastrofă care a afectat Rusia, dar nu este una
mai mare decât cel de-al doilea război mondial>>. Dar chiar şi Putin nu
mai este atât de categoric. Deşi are <<nostalgii pentru Germania de
Est>>, de care-l leagă <<mai multe amintiri>> din perioada spionajului
sovietic la Berlin, acesta declara, acum câteva zile, că este
<<bucuros>> de felul <<cum se dezvoltă astăzi Republica Federală>> şi de
<<relaţiile bune, pe o bază nouă>> dintre Germania şi Rusia.

Şi mai intrigante, în acest sens, par a fi declaraţiile ex-liderului
sovietic, M. Gorbaciov, care la momentul căderii <<zidului>> avea
mandatul de preşedinte (întâiul şi ultimul) al URSS şi consimţise
<<căderea>>. În pragul solemnităţilor de la Berlin, Gorbaciov anunţa de
la ecran, absolut relaxat, că nu regretă căderea Zidului Berlinului şi
că prin ceea ce a făcut el le-a dat nemţilor, precum a făcut-o
ulterior şi cu polonezii, cehii şi slovacii, <<ceea ce le lipsea>>.
Adică, libertatea de a fi. Şi de a dispune de această libertate a lor.
Până aici, <<bravo>> pentru Gorbaciov. Şi pentru succesorii săi. Numai
că divizarea Germaniei şi unificarea, arbitrară, a Cehiei şi Slovaciei
nu sunt singurele <<răni geopolitice>> lăsate Europei de ruşi. De ce
ruşii nu au procedat la fel şi în raport cu România? De ce <<problema
Basarabiei>> mai rămâne şi după douăzeci de ani de la căderea Zidului
Berlinului o cicatrice pe harta Europei? De ce consecinţele Pactului
Ribbentrop-Molotov rămân neanulate? De ce Prutul continuă să rămână un
<<zid berlinez>>, chiar dacă mai transparent, dar, totuşi, zid între
lumea aceluiaşi neam şi pământurile aceleiaşi ţări, separate în două
după cel de-al doilea război mondial şi, în trei, după dezmembrarea
URSS? De ce trupele sovietice, retrase din Germania, nu au ajuns pe
Volga, ci la Nistru? De ce Moscova refuză să dea popoarelor
ex-sovietice <<ceea ce le lipseşte>>, aşa precum le-a dat nemţilor,
polonezilor etc? De ce? Nu vrea Moscova aceleaşi <<bune relaţii>> şi cu
alte capitale, mai în vecinătate? Nu a venit timpul? Am ratat noi
şansa <<podurilor>>, crezând în <<flori>>? Nu suntem noi nemţii, cu care
să se socoată ruşii? Ori nu sunt ruşii gata să renunţe la nişte teorii
geoimperiale mai vechi? Îmi dau seama, prea multe întrebări pentru un
singur răspuns. Şi, totuşi. Ar fi de remarcat, în acest sens, mesajul
de la Berlin al Laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad
Yunus (Bangladesh) cu referire la <<politica zidurilor>>. <<Toate
zidurile aflate în picioare astăzi pot să aparţină într-o zi unui
muzeu>>, zicea el. Dar când? Câţi preşedinţi trebuie să se mai schimbe
la Kremlin, Bucureşti sau Chişinău, până când <<zidul Berlinului>> de pe
Prut ar deveni istorie, iar la solemnităţile ocazionate de acest
eveniment ruşii, alături de alţi şefi de state şi de guverne, s-ar
simţi la fel de confortabil, precum arătau la Berlin?

Petru Grozavu
http://www.zdg.md

Basescu: Majoritatea a dorit un premier care sa anuleze referendumul

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri la Braila ca majoritatea parlamentara care il sustine pe Klaus Johannis a vrut sa-l faca pe seful statului sa accepte un prim-ministru caruia partidele sa-i ceara sa anuleze referendumul.

Seful statului a apreciat ca majoritatea pusa la cale de Dan Voiculescu, Ion Iliescu si Viorel Hrebenciuc au facut un joc daramand Guvernul Boc si refuzand instalarea unui nou Guvern, dorind ca, pe fondul presiunii publice, sa-l determine pe presedinte sa accepte un premier controlat de aceasta majoritate caruia sa-i ceara sa anuleze referendumul pentru parlament unicameral, cu mai putini alesi.

"Iaca n-a mers", a spus Basescu, aclamat de publicul adunat la mitingul electoral de la Braila.

Basescu a aratat ca el a venit totusi in intampinarea acestei majoritati, propunand in prima instanta un premier independent, pe care majoritatea l-a refuzat, deoarece isi dorea un singur nume, pe Klaus Johannis.

"Nu au vrut sa faca cealalta jumatate de drum, ei aveau un interes anume in persoana lui Johannis. Nu doreau un independent", a spus Basescu, aratand ca la votul pentru Guvernul Croitoru majoritatea a invocat ca doreste un premier care sa fie un gospodar.

"Acum asteptam sa vedem daca accepta un bun gospodar. As vrea, ar trebui sa-l accepte, pentru ca Romania are nevoie de un Guvern, dar ma tem ca vor ramane agatati tot de ceea ce si-au dorit. Ne trebuie un prim ministru in spatele caruia sa poata ori sa emita un act normativ urgent de suspendare a referendumului sau de anulare a lui, ori sa poata sa-si continue privatizarile", le-a explicat Basescu celor peste 1000 de simpatizanti PD-L.

Nimic nu justifica in perioada de criza sa trantesti doua Guverne

Seful statului a aratat ca el crede ca aceasta majoritate va deconta la alegerile din 22 noiembrie acele trei Guverne pe care le-au doborat. "Nimic nu justifica in perioada de criza sa trantesti doua Guverne si sa refuzi sa instalezi pe cel de-al treilea. Asta ne arata cat de puternice sunt interesele oamenilor care s-au constituit in acest grup", a apreciat Basescu.

Seful statului a asigurat ca niciodata in mandatul sau de presedinte nu va desemna un premier asupra caruia s-au inteles Voiculescu, Iliescu, Hrebenciuc, Vanghelie si Geoana si care este sustinut de Patriciu si de Vantu.

Basescu a avertizat ca "foamea" acestor oameni de a controla actiunile guvernului nu vine din dorinta de a face bine tarii, ci pentru a relua privatizarile strategice, Sorin Ovidiu Vantu dorindu-si Posta Romana, Dan Voiculescu exploatarile de sare, iar Dinu Patriciu vrea sa scape de dosarul penal pentru care Tariceanu a intervenit prin deja faimosul biletel.

Basescu a subliniat ca aceasta majoritate si-a facut o socoteala gresita crezand ca va putea pune presiune pe presedinte pentru a impune un premier, exprimandu-si convingerea ca toate aceste demersuri vor fi decontate la prezidentiale.

Seful statului a participat miercuri alaturi de sotia sa la un miting electoral organizat in Sala Tineretului din Braila, alaturi de seful statului fiind prezent ministrul interimar al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, si mai multi lideri locali. In sala in care s-a desfasurat mitingul electoral, peretii erau tapitati cu noi afise electorale ale presedintelui. In loc de sloganul "Basescu pentru Romania" fiind tiparit simplu mesajul "Presedintele".

Sursa: Ziare.com

Traian Basescu nu poate dizolva Parlamentul imediat dupa alegeri

Presedintele Traian Basescu nu poate dizolva Parlamentul nici inainte
nici dupa alegerile prezidentiale, sustine judecatorul Curtii
Constitutionale, Ion Predescu.

Dupa alegeri, in cazul in care castiga un nou mandat la Cotroceni,
Traian Basescu are de-a face cu o noua relatie, un nou mandat, ceea ce
inseamna ca nu se inscrie in situatia in care Parlamentul respinge, de
doua ori la rand, un Guvern propus, iar inainte de alegeri nu poate
dizolva Parlamentul in ultimele sase luni ale mandatului sau.

"Este vorba de un nou mandat si nu este obligatorie dizolvarea
Parlamentului. Este un alt mandat, o alta persoana, o alta relatie.
Faptele prezente reprezinta analiza dintre Parlament si presedinte in
acest mandat al presedintelui. Odata cu alegerile prezidentiale, se
schimba un termen.

Un presedinte nu poate dizolva Parlamentul decat daca aceasta
institutie respinge de doua ori, in termen de 60 de zile, formarea
unui nou guvern. De asemenea, Constitutia mai spune ca presedintele nu
poate dizolva Parlamentul in ultimele sase luni ale mandatului sau", a
declarat Ion Predescu pentru Gandul.

Dupa alegeri, in cazul in care va fi reales, Traian Basescu nu mai are
de-a face cu acelasi mandat in care Parlamentul a respins Guvernul
Croitoru, drept care dispare termenul de 60 de zile prevazut in
Constitutie.

Daca Guvernul Negoita va intra in dezbatere dupa alegerile
prezidentiale si nu va fi aprobat de parlamentari, Traian Basescu va
trebui sa inainteze o noua propunere de premier, si aceasta respinsa,
pentru a putea dizolva Parlamentul.
Sursa: Ziare.com

Sondaj Evenimentul Zilei

Sondajele evz.ro

Dacă duminica viitoare ar fi alegeri prezidenţiale, dumneavoastră cu cine aţi vota?

Traian Băsescu
48%
Mircea Geoană
11%
Crin Antonescu
25%
Sorin Oprescu
4%
Kelemen Hunor
2%
Vadim Tudor
4%
Gigi Becali
2%
Altul
4%
astazi 08.11.09 Nr. total voturi 54421							Sursa: EVZ.ro

Gabriel Oprea: Asteptam sa vedem echipa lui Negoita

La iesirea de la intrevederea cu premierul desemnat de presedintele Basescu, Liviu Negoita, independentii au declarat ca asteapta sa vada echipa, pe care o vor "vota sau nu, in functie de competenta".

Gabriel Oprea, a declarat, din nou, ca grupul independentilor din Parlament "va vota o echipa formata doar din oameni competenti", indiferent cine vor fi membrii acesteia.

Minoritatile nu il sustin pe Liviu Negoita

"Presedintele a venit cu o oferta greu de refuzat, domnul Negoita este o personalitate solida a vietii politice, a fost colegul nostru in Parlament si este un primar de foarte mare succes, dar noi avem o propunere a noastra in persoana domnului Klaus Johannis, care este reprezentantul grupului nostru", a declarat Varujan Pambuccian.