3 apr. 2010

Anticomunismul, faza pe lustraţie. De ce e posibil să fie România incurabilă

După douăzeci de ani de amnezii şi tergiversări, Legea lustraţiei 
se află faţă în faţă cu prima oportunitate reală de adoptare: Camera 
Deputaţilor a acceptat să introducă proiectul pe ordinea de zi şi să-l 
voteze cu prioritate. 
După douăzeci de ani de amnezii şi tergiversări, Legea lustraţiei se află faţă în faţă cu prima oportunitate reală de adoptare: Camera Deputaţilor a acceptat să introducă proiectul pe ordinea de zi şi să-l voteze cu prioritate. Lustraţia promite zece ani de funcţii publice eliberate de activiştii şi călăii dictaturii comuniste reconvertiţi în promotori şi reprezentanţi ai democraţiei postdecembriste. Cele două decenii puse între 1990 şi 2010, plus o serie de argumente juridice, ridică însă o întrebare: nu cumva e prea târziu?
La mijlocul săptămânii, vestea s-a rostogolit neaşteptat: preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi-a asumat data de 20 mai 2010 ca termen limită pentru votarea în legislativ a proiectului lustraţiei. Primul efect: a 78-a zi de greva foamei a fost şi ultima pentru Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie şi omul decisiv din spatele procesului de convingere a autorităţilor române de oportunitatea iniţiativei. 

 Povestea e mai veche şi aţi mai citit-o în presa centrală: revoluţionarul Mărieş se afla de unsprezece săptămâni în greva foamei, pentru că doar această ultimă formă de protest mai rămăsese la îndemână pentru a forţa autorităţile să elibereze copii după cele mai sensibile dosare ale României postdecembriste: ale Revoluţiei şi ale mineriadei din iunie ‘90.  La capătul celor 78 de zile de greva foamei, sute de mii de file conţinând rechizitorii, declaraţii şi rezoluţii juridice au poposit deja în sediul Asociaţiei 21 Decembrie. La începutul lui martie, Teodor Mărieş declara că va renunţa la protest doar în momentul în care ultimele file desecretizate din dosarele cerute vor intra pe poarta ONG-ului.

O promisiune l-a convins însă pe să renunţe la greva foamei. Visul de două decenii al revoluţionarilor rămaşi departe de structurile puterii poate deveni curând realitate. Celebrul punct 8 de la Timişoara, îmbrăcat acum în hainele unui proiect legislativ, e destinat votului parlamentar până pe 20 mai. Ar putea fi reparaţia istorică fundamentală: la două decenii de la “Duminica Orbului”, foştii purtători de vorbe, interese şi funcţii ai Partidului Comunist eliminaţi din viaţa publică. Continuare>>

Un comentariu:

  1. Documentul fie nu va trece de camere fie va trece atat de modificat incat va avea efecte minime de curatare a politicii romanesti.
    Chiar si daca ar trece in forma propusa tot nu ar avea mare impact pentru ca acum copii lor sunt mari si impreuna cu tot felul de marionete deja au infiltrat politica. Un alt neajuns este ca nu sunt mentionati niciunde fostii securisti. Acestia detin mare parte din economie si blocheaza multe reforme in Romania.

    RăspundețiȘtergere