Dan Voiculescu strange semnaturi pentru demiterea Guvernului

Senatorul PC Dan Voiculescu afirma ca doreste sa intoarca, prin Ofensiva civica "Stop Boc!", decizia Guvernului privind reducerea pensiilor si salariilor. Voiculescu a inceput o campanie de strangere de semnaturi pentru demiterea actualului Executiv.

"Aceste masuri sunt ilegale - nu se poate elimina arbitrar un drept deja castigat, inaplicabile - vor genera milioane de actiuni in justitie, si nocive economic - vor reduce consumul, implicit productia si incasarile la buget din TVA.

Domnii Boc si Basescu au pornit pe un drum sinucigas. Am convingerea ca delegatia FMI se va intoarce foarte curand in Romania." a declarat Dan Voiculescu, potrivit unui comunicat remis Ziare.com.

In plus, Voiculescu se angajeaza sa asigure asistenta juridica gratuita pentru toti pensionarii carora li se va deminua pensia. 

Dan Voiculescu cere demiterea Cabinetului Boc

Cum a facut Videanu de ras Romania la Bruxelles

Scrisoarea inaintata de ministrul Economiei, Adriean Videanu, comisarului european pentru dezvoltare, Johannes Hahn, prin care a intrebat daca poate accesa fonduri europene prin intermediul Marmosim, companie la care este actionar majoritar, a starnit rasete in randul oficialilor europeni.

Johannes Hahn l-a ironizat pe Videanu in scrisoarea de raspuns, sugerandu-i acestuia din urma sa renunte la portofoliul de ministru al Economiei daca vrea sa acceseze fonduri europene, sustin surse din apropierea oficialului european.

Potrivit acestora, solicitarea ministrului roman a transmis un puternic mesaj negativ la Bruxelles, Videanu fiind criticat pentru faptul ca a vrut sa acceseze fonduri europene printr-o firma la care detine pachetul de control, desi in calitate de ministru al Economiei nu ar fi avut dreptul sa detina nici nici macar o actiune.

"Este pentru prima data cand un ministru dintr-o tara UE adreseaza o astfel de intrebare unui comisar European. Raspunsul lui Hahn a fost extrem de dur.

In final, dupa ce a subliniat conflictul de interese in care se afla ministrul roman, Johannes Hahn i-a sugerat ironic lui Videanu sa schimbe portofoliul actual de ministru cu un altul daca vrea sa ramana in continuare actionar (nr. la Marmosim)", ne-au declarat sursele citate.

Adrian Videanu i-a transmis la sfarsitul lunii trecute lui Hahn o scrisoare prin care ii cere opinia privind accesarea de fonduri europene de catre firma Marmosim, pe care o detine.

Ministerul Economiei este autoritatea de management a unui program european de investitii productive in companii mari si la care firma ministrului voia sa participe. Sursa: Ziare.com

 

Daca este adevarat, consider ca ar trebui sa-si dea demisia... mai mult de rusine, nu din cauza conflictului de interese... Cum sa nu stii tu MINISTRU, care sunt cerintele pentru accesarea fondurilor UE. 

Ce spuneți dragi cititori?

Ramona Manescu: Nu putem sa sanctionam cetatenii pentru ca Guvernul este incompetent

Romania nu trebuie sanctionata pentru ca Guvernul este incompetent, sustine europarlamentarul Ramona Manescu, adaugand ca va incerca, la Bruxelles, sa lupte impotriva propunerii de taiere a fondurilor europene in cazul statelor care au deficite bugetari mari.
Comisarul european Olli Rehn a propus suspendarea fondurilor structurale pentru tarile care incalca in mod repetat regulamentele privind deficitele bugetare. Potrivit europarlamentarului roman, daca propunerea va fi acceptata, Romania s-ar afla in situatia de a pierde finantarea Uniunii Europene.

"Nu cred ca este corect si nu cred ca este benefic pentru Romania. Fondurile structurale sunt de fapt fonduri care se intorc din contributiile romanilor, romanii contribuie cu o anumita suma la bugetul UE si din aceasta suma, o parte se introc sub forma de fonduri structurale.

Aceste fonduri structurale merg in zona beneficiarilor locali, regionali, la firme private, la ONG-uri, merg exact la cetateni. Cum ar fi sa sanctionezi cetatenii pentru o proasta guvernare economica, cum e in Grecia si in Romania? Atunci pierdem din vedere obiectivul principal, si anume de a elimina diferentele majore care exista intre diferitele zone majore din Europa. Nu putem sa sanctionam Romania pentru ca guvernul este incompetent, ar fi o crunta nedreptate fata de cetateni", a declarat europarlamentarul roman, la TV Ziare.com.

Europarlamentarul adauga ca alte propuneri care ar putea afecta Romania sunt cele care privesc drepturile in tarilor cu probleme economice din UE.

"Sunt colegi care au venit cu propuneri de a se retrage dreptul de vot statelor care depasesc deficitul bugetar acceptat, sunt niste aberatii la care nici nu ar trebui sa ne raportam, niste lucruri care vin in special din zona Germaniei (...). Ceea ce nu spun germanii este ca, desi sunt cei mai mari contributori, sunt si cei mai mari beneficiari: avand in vedere acest argument ar trebui sa incerce sa fie putin rezonabili", a declarat Ramona Manescu.

Ramona Manescu precizeaza ca banii europeni sunt esentiali pentru redresarea economica a Romaniei, iar problema reala este ca informatiile despre accesarea de fonduri nu ajung la cetateni, adica la beneficiari.

"De vina nu sunt romanii, ci birocratia si autoritatile de manegement, acelea care sunt de fapt gestionate si coordonate de la nivelul ministerelor. Modul in care sunt gestionate afecteaza in mod direct cetatenii, beneficiarii acestor fonduri, care nu ajung la cetatean", sustine Ramona Manescu, adaugand ca este necesar un mecanism de monitorizare si evaluare, pentru eliminarea situatiilor in care banii sunt distribuiti gresit sau exista fraude.

"Comisia constata ca din anumite state membre raportarile nu au fost cele reale, exact acest lucru s-a intamplat cu Grecia. Ei au facut raportari, insa nicio raportare nu a fost reala, au raportat exact ca Ceasuescu, aici este problema Comisiei", a declarat Ramona Manescu. Ziare.com

Opinii: Opriti jaful, domnilor guvernanti

Dupa "vanzarea" de catre guvernele de dupa 1990 a unor active si bogatii ale Romaniei (SIDEX, ROMTELECOM, PETROM, BCR, BRD, cimentul, petrolul din Marea Neagra, flota etc.) care, pastrate in patrimoniul Statului roman si administrate de acesta ar fi adus beneficii majore pentru tara, domnii guvernanti de azi mai pregatesc una: "vanzarea" aurului si argintului de la Rosia Montana.

La fiecare din instrainarile (nu "vanzarile", caci intr-o vanzare se presupune ca se achita valoarea reala a obiectului tranzactionat) enumerate mai sus m-am intrebat de ce Statul roman nu putea administra aceste societati si bogatii in beneficiul sau si al tarii.

De fiecare data mi-am raspuns ca putea, asa cum Statul francez poate administra Renault, asa cum Statul grec poate administra Romtelecom (pe care l-a cumparat de la Statul roman) si exemplele ar putea continua. Putea, dar nu a vrut. Iar daca nu a vrut, singurul raspuns pe care il gasesc este ca a fost condus fie de incompetenti, fie de corupti al caror singur interes a fost comisionul rezultat din aceste tranzactii oneroase.

Astfel, s-au instrainat, pentru preturi derizorii, bogatii pe care nicio tara din Europa nu le-ar fi instrainat.

In situatii mult mai grele Romania si-a pastrat pentru sine exploatarea resurselor aducatoare de beneficii ca si sectoarele strategice si profitabile ale economiei. Antonescu a negociat la sange cu Hitler pentru petrolul pe care Romania il dadea Germaniei in timpul razboiului, in conditiile in care erau aliati de razboi. Nu a acceptat decat plata in aur pentru petrolul vandut, drept urmare, la sfarsitul razboiului, Romania avea balanta de plati excedentara.

Nimic nu justifica dupa 1990 instrainarile amintite, in conditiile in care Ceausescu ne-a lasat cu o balanta de plati pe plus iar fiecare politician perindat dupa 1990 pe la conducerea acestei tari are partea sa de vina, fie ca a beneficiat direct sau nu, fie ca a semnat ceva sau nu, pentru ca putea sa ia atitudine si sa impiedice ceea ce s-a petrecut.

Pentru fiecare dintre acesti politicieni, conducatori, vina aceasta este atat de mare incat a-i scoate definitiv din viata publica ar fi cel mai mic lucru care ar trebui sa li se intample. Dar pentru ca media romaneasca a fost in mod programat corupta, iar justitia nu exista decat cu numele, nimanui nu i se va intampla nimic, iar cei care au tranzactionat vor proceda in continuare la fel.

Ultima, dar desigur nu cea din urma lovitura pe care o pregatesc guvernantii, este instrainarea exploatarii resurselor de aur si argint de la Rosia Montana.

Pe langa problemele ecologice si de patrimoniu cultural pe care le-au subliniat specialistii si organizatiile societatii civile, ma intreb iar: de ce nu poate Statul roman sa exploateze resursele de aici spre beneficiul sau si al tarii, mai ales ca, dupa ultimele informatii, zacamintele de aici sunt cu mult mai bogate decat s-a crezut.

Raspunsul este acelasi: poate, dar nu vrea. Si nu vrea pentru ca... (vedeti ce am scris mai sus).

Si ne mai intrebam de ce intarzie iesirea Romaniei din criza ...

"Muntii nostri aur poarta,
Noi cersim din poarta-n poarta"
Octavian Goga

Ion Constantinescu,
colaborator Ziare.com

Vremea lui Lucian Croitoru?

Cine asculta conversatiile de pe strada, din autobuze sau interventiile oamenilor prin emisunile radio sau TV, se poate convinge usor ca mai mult decat chiar masurile de austeritate enerveaza faptul ca ele ar trebui puse in practica de chiar guvernul a carui incompetenta si responsabilitate a contribuit decisiv la situatia de acum.
Aceasta nemultumire cu potential exploziv este imparasita si in mediul privat, de unde am trebui sa auzim un oftat de usurare la vestea ca obezul carat in spate mai slabeste nitel, ca sa pastram metafora prezidentiala. Si asta pentru ca nimeni nu crede in capacitatea guvernului Boc de a folosi eficient acest sacrificiu si toata lumea este convinsa ca banii tot la clientela politica se vor duce, iar apoi tot la cresterea fiscalitatii si, in final, la falimentul national se va ajunge.

Din cauza acestui guvern oamenii nu pot percepe acest sacrifiu drept un gest de solidaritate nationala pentru iesirea din criza, ci drept o destabila si fortata solidaritate pentru imbogatirea lui alde Videanu, Berceanu si Udrea. Pentru cine are urechi sa asculte, este clar ca o explozie sociala nu poate fi evitata decat prin racorirea poporului care sa primeasca pe tava cele mai importante capete din cabinetul Boc. Acest sacrificiu politic este vital pentru acceptarea sacrificiului bugetar. continuare ...

Antonescu se duce la intalnirea cu Basescu si sindicatele, Ponta nu vrea

Liderii Opozitiei au pareri impartite in ceea ce priveste prezenta la consultarile de marti cu presedintele Traian Basescu si sefii sindicatelor.

Astfel, daca Antonescu merge de dragul patronatelor si al sindicatelor, si nu al lui Basescu, Victor Ponta sustine ca nu are ce cauta la consultari pentru ca sunt "inutile si neserioase".

"Da, (vom participa la consultari, n.red.), pentru ca este vorba de prezenta patronatelor si sindicatelor, care doresc aceasta discutie, sigur ca vom merge acolo si ne vom spune punctul de vedere", a spus Crin Antonescu.

Ponta, insa, tine PSD-ul cat mai departe de aceste discutii.

"Nu vom participa maine la intalnirea la care am fost invitati de presedintele Traian Basescu, este o invitatie inutila si neserioasa din moment ce toate deciziile adoptate, au fost comunicate joi de presedintele Traian Basescu. Astazi (luni, n.red.) delegatia FMI deja pleaca din Romania cu acele angajamente de taieri de pensii, salarii si ajutoare sociale.

Ne declaram total impotriva acestor masuri, nu are rost sa participam la o intalnire deja aranjata, in care eventual sa fim pusi sa garantam sau sa giram niste masuri cu care care nu numai ca nu suntem de acord, dar pe care le consideram impotriva populatiei si total ineficiente", a declarat si Ponta.

Sindicatele si presedintele au convenit, la negocierile de duminica, infiintarea unei structuri de criza la care vor participa Presedintia, Guvernul, sindicatele si patronatele, fiind invitati si reprezentanti ai partidelor politice parlamentare. continuare...

Demnitarii dorm liniştiţi, ANI e în moarte clinică

Efectele abramburelii din jurul legii ANI: 800 de aleşi, între care 160 de parlamentari şi 6 miniştri, au scăpat, de cinci zile, de investigaţiile asupra averilor.

Sursa: Vlad Stănescu

Aproape 4.000 de demnitari, magistraţi şi funcţionari ale căror averi erau în verificare la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) răsuflă uşuraţi.

Publicarea, pe 5 mai, în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale înainte ca noua lege să treacă prin parlament face ca, în prezent, toate verificările să devină nule, iar dosarele din instanţă să fie la un pas de clasare.

800 de aleşi, scăpaţi de ANI

Urgentarea publicării deciziei Curţii s-a făcut la presiunea senatorilor care au condiţionat astfel dezbaterea noii legi. 160 de parlamentari plus 6 foşti şi actuali miniştri aflaţi în verificări se numără, de altfel, printre beneficiarii intrării ANI în moarte clinică pe termen nedeterminat.

În aceeaşi situaţie sunt şapte dintre cei nouă judecători ai Curţii, care au prevăzut în motivarea deciziei in terdicţia „resuscitării” ANI prin ordonanţă de urgenţă. La pachet, scapă 74 de primari, 460 consilieri locali şi 110 consilieri judeţeni. În total, 800 de aleşi.

De la Frunda la Hoară

„Toate verificările sunt stopate în acest moment. Probabilitatea foarte mare ar fi că va trebui să luăm de la zero cele 4.000 de verificări în curs. Cei vizaţi provin din toate partidele. Asta e marea lor problemă”, a declarat pentru EVZ şeful ANI, Cătălin Macovei.

Gyorgy Frunda (UDMR), Olguţa Vasilescu (PSD) sau Marcel Hoară (PDL) sunt doar câţiva dintre cei în cauză. Incertă e şi situaţia dosarelor trimise în instanţă, ca al fostului senator PSD Şerban Brădişteanu ori al actualului senator PDL Dumitru Oprea, dar şi a sesizărilor la Parchet, cum e cea a lui Marian Vanghelie.

„E foarte grav că s-a publicat decizia înainte ca legea să iasă din parlament. În România, practica judiciară e profund neunitară. Unele instanţe vor păstra dosarele, altele le vor amâna şi altele le vor anula. Va fi un haos”, estimează Laura Ştefan, expert anticorupţie al SAR.

Mutilarea din Senat

Oficial, Senatul plănuieşte să voteze legea mâine. Nu înainte de a o cosmetiza, azi. La propunerea PDL-is tu lui Dumitru Staicu, se discută înlocuirea diferen ţei de 10.000 de euro între venit şi avere acumulată de la care inspectorii se pot sesiza, cu termenul mai vag „discrepanţă semnificativă”.

După o idee a lui Paul Ichim (PNL), şi el verificat de ANI, se urmăreşte descurajarea sesizărilor prin amendarea cu 5.000 de lei dacă acestea nu se confirmă. Laura Ştefan crede că „senatorii încearcă să introducă arbitrariul, pentru a restricţiona cât mai mult activitatea ANI”

„Va trebui să luăm toate cele 4.000 de verificări de la zero.“
CĂTĂLIN MACOVEI, preşedintele ANI EVZ.ro