3 iul. 2012

Victor Ponta: My name is Paste. Copy Paste.

The Economist, despre Victor Ponta: My name is Paste. Copy Paste.


Scandalul de plagiat ce inconjoara lucrarea de doctorat a premierului roman, Victor Ponta, nu da semne ca s-ar stinge. Un nou articol aparut marti in presa straina pe aceasta tema are titlul "My name is Paste. Copy Paste.". 
Publicat de sectiunea de blog a publicatiei The Economist, articolul da sentinta chiar din titlu. "Numele meu este lipit. Copiat si lipit", s-ar traduce in romana, desi varianta in limba engleza este larg utilizata. Potrivit loialistilor de partid, premierul Victor Ponta este intr-o companie selecta, incepe articolul. Ministrul de Interne, Ioan Rus, a sustinut, vineri, ca "inca de la Platon si Aristotel, toti cei care au scris un doctorat in filozofie, stiinte sociale, a plagiat".
Dincolo de amuzamentul pe care l-ar putea starni declaratia lui Rus, continua sursa citata, este un indiciu al faptului ca in pofida incercarilor energice - stangace spun rivalii - de a reduce la tacere scandalul de plagiat, premierul de 39 de ani s-ar putea indrepta spe acelasi cimitir politic care contine cadavrele ministrului german al Apararii, Theodor zu Guttenberg, si al presedintelui Ungariei invecinate, Pal Schmitt.

29 mai 2012

Schimbarea proiectului Autostrăzii spre Sibiu are la bază dorinţa premierului Victor Ponta şi a lui Adrian Năstase ca autostrada să treacă prin localitatea Cornu


Deputatul Cornel Ştirbeţ, candi­datul PDL la preşe dinţia Consiliului Judeţean Sibiu, a declarat, într-o conferinţă de presă că schimbarea proiectului Autostrăzii spre Sibiu are la bază dorinţa premierului Victor Ponta şi a lui Adrian Năstase ca autostrada să treacă prin localitatea Cornu, conform publicației tribuna.ro.

„Vreau să vă spun că în 2003, Miron Mitrea, ministrul PSD al Transporturilor a vrut ca autostrada culoarului IV Pan­european până la Sibiu să meargă mai bine pe Braşov, decât pe Piteşti. Toate argumentele erau de ordin tehnic, de ordin financiar, dar argu­mentul real şi foarte aplicat, era fap­tul că plecând din Braşov, autostrada ajungea şi la Cornu, Cornu fiind o localitate foarte importantă din zona de sud a României. Acolo, sunt nişte domenii care aparţin domnului Năstase şi domnului Victor Ponta. De fapt socrului său, soa­crei domnului Ponta, colegei mele de liceu. Proiectul, după cum ştiţi, nu s-a făcut pe Braşov, s-a discutat mai bine de 10 ani, a intervenit la data respectivă în discuţii UDMR şi cei interesaţi din zona de nord-vest a ţării şi aşa s-au schimbat priori­tăţile prin lege, iar în loc de Culoarul IV Paneuropean, care era finanţat de Uniunea Europeană, s-a ajuns la autostrada Bechtel, care aceasta oricum ajungea prin Braşov, către Bucureşti. Cu toate dificultăţile pe care le cunoaşteţi, cu toate proble­mele care au avut loc la Bechtel, repet, după 10 ani, în 2009 s-a reuşit datorită insistenţei ministrului Anca Boagiu să se reia Culoarul IV, să revină culoarul IV Paneuropean ca primă prioritate. S-au licitat toate tron­soanele, s-au purtat discuţii cu privire la Sibiu - Piteşti, iar aici tre­buie să vă spun că erau variante de finanţare, pentru că varianta de finanţare era până în acest an, până în 2012, doar până la Sibiu - finan­ţare europeană”, a spus Cornel Ştirbeţ.

28 mai 2012

Ponta: Leul nu trebuie salvat, s-a devalorizat mai putin decat alte monede

"Leul nu trebuie salvat, leul s-a devalorizat cu 1,8%, de exemplu, zlotul într-o economie mai puternica decât a României, in cea a Poloniei, s-a devalorizat cu 5%, forintul chiar mai mult decât leul", a declarat premierul.

"In ceea ce privește strict cursul de schimb, este atribuția Băncii Naționale și am spus tot timpul ca am încredere în capacitatea Băncii Naționale, împreună cu Ministrul de Finanțe sigur ca da, care provine tot de la Banca Națională, de a lua toate masurile necesare", a mai spus Ponta.

DA, cu alte cuvinte, domnul Ponta nu are nicio soluție... asa că, .. dragi romani cu rate la bănci.. dormiți liniștiți, Guvernul are "grijă" de voi. Toată stabilitatea clădită s-a dus pe apa sâmbetei.

27 mai 2012

Atacul celui mai cinstit guvern


Victor Ponta se mișcă fulgerător din postura de prim-ministru. Schimba totul îngrijorător de repede, asta chiar în timp ce clamează faptul ca el conduce cel mai cinstit guvern din cate s-au văzut.
Cu toate astea, șeful Guvernului se poate lauda ca, în timpul scurt de când a ajuns la conducerea Executivului, a reușit sa facă niște numiri care par făcute nu pentru consolidarea statului de drept, ci pentru atacarea a tot ce înseamnă corectitudine. 

De la cei doi farsori-plagiatori despre care a scris presa - Corina Dumitrescu și Ioan Mang - trecând pana la Constantin Grajdan, cel care, pur întâmplator, a jucat pentru binele lui Adrian Năstase în "Trofeul Calității", și ajungând la apropiatul și avocatul sinistrului personaj Cătălin Voicu, adică Șerban Nicolae, numit secretar de stat "pentru relația cu Parlamentul" la mult-doritul Minister de Interne, Ponta "a reușit-o".


I-a numit pe "cei mai buni dintre cei buni". Doar daca ne gandim ca Grajdan l-ar putea "face scapat" pe Adrian Nastase prin renuntarea de catre ISC la prejudiciu, realizam importanta lui, realizam ce bagaj si-a pus in spate, cu buna stiinta, noul premier. Nu scandalul Grajdan e cel care ma ingrijoreaza cel mai mult, insa. Serban Nicolae ar putea fi cel mai periculos, prin apropierea sa de un personaj mai apropiat in comportamente de vreun mafiot sicilian.

In sfarsit, Catalin Voicu are om la interne

Asta daca nu credem ca 1. N-are alta legatura cu senatorul manuitor de judecatori Catalin Voicu decat aceea ca sunt amandoi avocati si 2. Catalin Voicu e un nevinovat caruia i s-au inscenat cel mai mare atac la adresa statului de drept prins pe banda in Romania ultimilor ani. Sa urmarim ce se intampla la Ministerul de Interne in perioada urmatoare. Am putea avea mari surprize.

Ponta, depasit de situatia sau complice?

La ce s-a gandit Ponta cand i-a numit? A mizat pe cinstea lor? I-a iesit o colectie de oameni dubiosi, patati sau pur si simplu incompetenti.

Sau sa ne gandim altfel. Controleaza Ponta ce se intampla? Poate impune doar oamenii care ii convin? Daca da, iese prost din situatia asta.

Ce m-a stupefiat la Ponta referitor la controlul asupra institutiilor si oamenilor din Guvern? Nu faptul ca, in opinia lui, cei care il acuza in scandalul Grajdan nu ar avea bun simt, ci raspunsul pe care l-a dat unui jurnalist care l-a intrebat daca va cere ca ISC sa retraga hartia prin care institutia a renuntat sa se mai considere prejudiciata in dosarul "Trofeul Calitatii".

"Nu sunt șeful ISC", a spus. Adică? Nu putea spune ca retrage hârtia? Ca va cere asta noului șef ISC, altfel îl demite? Cum poate sa spună ca nu intra în atribuțiile lui? Ce conduce el, dacă e asa?

Cuza, vinovat pentru disparitia prejudiciului in dosarul "Trofeul Calitatii"

Cel mai cinstit ce?

Știam ca PSD si PNL nu sunt cele mai cinstite partide, cum nici PDL sau altele nu sunt. Știam ca vor apărea surprize, ca vor fi oameni dubioși, slabi sau de-a dreptul corupți. In orice guvernare vom avea.

Dar... asa repede? N-a trecut nici măcar o luna și deja guvernul Ponta a fost implicat în mai multe scandaluri decât am fi putut crede. Un start prost, pe care încă îl acoperă amintirea unei guvernări PDL care s-a dovedit proasta în multe situații, multe masuri de imagine și eterna luna de miere pe care o primesc toți, la început. 

Mi-e teama de ce se va întâmpla mai apoi. Nu pentru USL, care are toate șansele sa câștige alegerile chiar și cu poveștile astea necinstite, ci pentru noi, cei care "tragem" efectele guvernării.
 
Sursa: Ziare.com

29 apr. 2012

Regele oratorilor. Asa ceva nu s-a mai vazut de cand e Lumea si Pamantul, ...doar la Antena 3 puteti admira!


Emisiunea „Panorama” de la Antena 3 i-a oferit, ieri, premiul special pentru „discursul excepțional din Parlament” președintelui PNL Crin Antonescu. Laudele exagerate și alăturarea stranie cu promo-ul de la emisiunea „Secvențial” a lui Adrian Ursu ridică mari semne de întrebare.


Emisiunea Panorama, Antena 3. Sâmbătă 28 aprilie. Val Vâlcu și Norica Nicolai se ceartă pe viitorul sumbru al lui Boc. Prin cască, realizatoarea Oana Stăciulescu e informată că în direct e însuși Crin Antonescu.

Ridică spre regie brațele a neputință. Nu-i vine să-i întrerupă pe invitați. „Avem în această emisiune un premiu special, n-am ajuns încă acolo, dar vă spun de-acuma că vă este adresat premiul special pentru discursul excepțional din Parlament. Considerat de noi, realizatorii acestei emisiuni, cel mai bun discurs pe care l-am auzit în ultimii 20 de ani. Dar o să vedeți în partea a doua a emisiunii...”


Crin Antonescu, prin telefon: „Mulțumesc foarte mult pentru premiu, sunt flatat. Trebuie să vă spun, însă, fără falsă modestie, că au mai fost discursuri mai bune decât acesta, câteva am ținut eu...” Emisiunea continuă. Pauză de publicitate spre final.

Ultimul promo este la emisiunea „Secvențial” a lui Adrian Ursu. O secvență din „Scrisoarea pierdută”: celebrul discurs al lui Nae Cațavencu: „Voi progresul și nimic alt decât progresul. Pe calea politică (Bravo!)... Socială (Bravo!)... Economică (Bravo!)... Administrativă (Bravo!)... Și (Bravo!)...etc”. Apare Adrian Ursu, în costum de secol XIX, à la Caragiale: „Vi se pare că s-a schimbat ceva în 150 de ani? Decupăm secvențele, le punem față în față și căutăm împreună asemănările și deosebirile”.

„Panorama” reîncepe abrupt, cu un fragment din discursul premiat al lui Crin Antonescu: „Există în mod evident domnule prim ministru, școli pe care nu le-ați făcut sau pe care le-ați făcut prost.” (Aplauze) etc. Tonul, gesticulația, seamănă frapant cu ale lui Cațavencu. Realizatoarea se scuză că nu a putut prezenta discursul integral, „o lecție de oratorie”, merită căutat și ascultat pe internet. Bogdan Chirieac intervine: „Nu e doar o lecție de oratorie. Este un om care vorbește. („Așa e”, confirmă realizatoarea). Dincolo de orice, Crin Antonescu nu e un lider politic, nu e un politician, e un om care vorbește.... În PNL niciodată nu a fost un căpcăun care să taie capete. Nu. A fost mereu un om înțelept care a mers pe calea dialogului.”

Oana Stăciulescu încheie apoteotic: „Și eu mărturisesc că, de 20 de ani fiind jurnalist, l-am urmărit pe domnul Crin Antonescu și nu mă îndoiesc niciodată că, dacă spune ceva, așa se va întâmpla. E un om de cuvânt și de onoare. Și, într-adevăr, e un om.” (Cortina)
Sursa: EVZ.ro
Cel mai mare Absent din Parlament este pregătit pentru funcția de Preşedinte al României. Bineînțeles, cu ajutorul Antenelor....

1 apr. 2012

Ar putea castiga Prigoana in fata lui Oprescu?

Cred pur si simplu ca Prigoana are sanse impotriva lui Oprescu. Chiar bune, daca e sa ne gandim de unde pleaca la lupta. Cel mai mare handicap al lui Silviu Prigoana nu este piciorul sau (lipsa), ci partidul din partea caruia candideaza.
Daca o mai punem si pe madam Udrea la socoteala, cea care l-a ales si l-a aruncat in lupta, in detrimentul 'telectualului Cristian Preda, scorul de la care pleaca Silviu Prigoana in confruntarea cu doctorul Oprescu ajunge sub cel al PDL (atat cat o mai fi).

Nu imi plac oamenii care-i lovesc pe cei cazuti. Si nu am o apetenta deosebita pentru a lovi in cel mai slab. Dimpotriva. Acum, cand in doamna Elena Udrea aproape toata lumea vede una dintre principalele cauze ale prabusirii PDL, cand fosta ministreasa este identificata drept cel mai sinistru personaj politic din ultimii 23 de ani, cand deopotriva comentatori, membri de partid si reprezentanti ai Opozitie o stigmatizeaza si o numesc responsabila de cel mai rasunator esec la Capitala, distrugand practic toate sansele partidului inca din momentul in care preluat sefia filialei - acum, cand a fost la mustata sa intre in campania alegerilor locale fara candidat - tocmai acum tin sa nu ma prefac a nu vedea sansele reale ale lui Prigoana.

24 mar. 2012

Ziare.com: Cum se fura banul public

Clientelism, corupție, jaf. Studiul IPP privind folosirea banilor publici oferă o adevărata secțiune prin acest amestec mizerabil care mulge România de mare parte, poate cea mai mare parte a resurselor sale.
IPP a pus lupa pe sistemul electronic de achiziții publice (SEAP), cel menit, pasămite, sa transparentizeze folosirea banului public și sa asigure o libera și onesta concurenta intre furnizori. Studiul, realizat cu sprijinul ambasadei SUA, are concluzii dramatice: în anii 2009 și 2010 au fost cheltuiți pe achiziții prin SEAP cate 10 miliarde de euro.

Partea aceasta, cat de cat transparenta, a cheltuielilor reprezinta insa mai putin de jumatate, adica 40%, din sumele cheltuite in total de diverse instituții ale statului. 60% din bani, adica vreo 15 miliarde anual, scapa chiar si acestei proceduri, pentru ca sumele sunt sunt contracte cu valori sub limita legala impusa de lege pentru licitatie.

Aceste, in total, in cei doi ani analizați, 30 de miliarde de lei au depins exclusiv in pixul directorilor instituțiilor de stat si nu exista niciun motiv sa credem ca selecțiile făcute de ei s-au bazat pe altceva decât clientelism sau coruptie.

Cu alte cuvinte, nu avem niciun motiv sa credem ca firmele au fost alese pe criterii de calitate sau preț si nu in funcție de comisionul vărsat in buzunarul funcționarului cu pricina si al partidului patron. Suma care scapă SEAP este atat de mare pentru ca multe dintre contractele mici încredințate direct au fost rezultate din împărțirea strategica a unor contracte consistente care in mod normal ar fi trebuit trecute prin sistemul de achiziții publice.

Dar sa ne întoarcem la contractele trecute prin SEAP. In 2009 si 2010, au existat 50 de fericiți câștigători ai parții leului. Ei au încheiat aproape 20.000 de contracte mari, in valoare totala de peste 6 miliarde de EURO anual. Adică mai bine de jumătate din banii rulați prin SEAP s-au dus către câteva firme, in primul rand din domeniul construcțiilor si al asfaltărilor. Tehnologica Radion, Spedition Umb, Strabag, Vega, TelDrum Alexandria din Teleorman sunt nume care va spun ceva? Regăsim clientela transpartinica, ce tine de ani de zile primele pagini ale ziarelor.

Daca pe primul loc in clasamentul cheltuielilor realizate prin SEAP se afla firmele de constructii, pe locul al doilea troneaza achizitiile din domeniul sanatatii, adica o imensa gaura neagra. Sa existe vreo legatura intre asta si faptul ca Lucian Duta, seful CNAS, institutie care deruleaza cea mai mare parte a acestor contracte pe bani publici, este practic inamovibil, indiferent de disfunctionalitatile din sistem? Circulatia banului in directia corecta nu are, se pare, sincope.

Dar sa vedem nu numai la cine, ci si pe ce au fost cheltuiti banii publici prin SEAP. Raportul IPP ne arata ca aproape un sfert din ei, adica 4,5 miliarde de euro in doi ani, au fost, practic, pradati. Suma acopera un sfert din bugetul anual de pensii, al carui deficit il plangem in fiecare an.

Pentru exemplificare, studiul prezinta un esantion de preturi de achizitie la o serie de produse si servicii - de exemplu: hartie, pe care Primaria Galati o cumpara la un pret aproape dublu (13 lei/top fara TVA) fata de Ministerul Administratiei si Internelor (7,58 lei/top) sau mobilierul stradal - banci, care sunt de 3 ori mari scumpe la Calarasi (983 lei/buc) fata de Resita (290 lei/buc). Sunt diferente de pret uriase, care nu pot avea nicio explicatie legala si onesta, indiferent cum am lua-o.

Adica, in concluzie, prin sistemul electronic de achizitii publice trec doar 40% la suta din banii cheltuiti de institutiile statului, pentru 60% nu se aplica practic nici aceasta minima garantie de legalitate. Iar din acesti 40%, un sfert sunt jefuiti. O concluzie dezarmanta.

Studiul IPP propune o serie de solutii pentru remedierea acestei situatii. Nici macar nu cred ca are rost sa fie enumerate pentru ca niciun partid, niciodata, nu le va pune in practica. Pentru ca toate partidele, fara exceptie, atunci cand sunt la Putere, folosesc achizitiile publice pentru drenarea salbatica a banului public. Nu cred ca legea achizitiilor publice trebuie schimbata in primul rand, ci legea de finantare a partidelor politice. Acolo e beleaua belelelor, nenorocirea nenorocirilor, acolo e sursa tuturor relelelor.

Dar cat timp partidele vor beneficia in continuare de generozitatea clientilor politici pe care ii vor rasplati in primul rand prin contracte generoase pe bani publici putem sa avem legea legilor achizitiilor publice si cifrele din raportul IPP tot nu se vor schimba. Sursa: Ziare.com