Blaga confirma ca Geoana a vrut sa il impuna pe Voicu in diverse functii

Ministrul de Interne, Vasile Blaga, dezvaluie ca a dat afara din minister, la preluarea mandatului, mai multe cadre de conducere carora li s-a retras certificatul ORNISS si confirma faptul ca senatorul PSD Catalin Voicu ar fi fost propus de Mircea Geoana pentru a ocupa functia de secretar in MI si pe cea de prefect de Giurgiu dar premierul s-a opus, in baza informatiilor primite de la SRI.

Intr-un interviu acordat pentru Gandul, Vasile Blaga spune ca a procedat la o restructurare a ministerului fiind dati afara "in primul rand cei care aveau probleme clare", dar nu a luat in considerare "cine a pus omul" adica daca acestia ar fi fost "oamenii lui Voicu", asa cum afirma senatorul PSD intr-una din stenogramele date publicitatii.

"Au plecat o serie de oameni, in primul rand cei care aveau probleme clare. Pentru modul in care nu si-au indeplinit activitatea, li se ridicase la 7 cadre ORNISS-ul, adica nu mai aveau acces la documente secrete, motivul principal fiind ca facusera cόpii dupa documente care aveau un caracter secret si strict secret, or este interzisa prin lege copierea acestora. Dosarele sunt trimise de mine de atunci la Parchetul General. Lucrurile sunt in continuare in evolutie, ca mai sunt inca probleme, dar nu m-am uitat in mod deosebit cine a pus omul", a declarat Vasile Blaga, referindu-se la afirmatia "Blaga mi-a dat afara 30 de oameni de la DGIPI", facuta de Catalin Voicu in dialog cu Alexandru Mazare.

CSM: Judecatorii vizati in cazul Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a spus marti, in cadrul unei declaratii de presa, ca judecatorii vizati in cazul senatorului Voicu beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si participa in continuare la sedinte de judecata, chiar daca Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul lor.

Bejinaru a aratat ca, asa cum CSM a comunicat anterior, Inspectia Judiciara a inceput verificari in cazul judecatorilor Cristian Jipa si Flroin Costiniu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, vizati in dosarul de trafic de influenta al senatorului Catalin Voicu.

Bejinaru a subliniat ca CSM s-a sesizat, in cazul lui Costiniu, inca din 5 ianuarie, iar in cazul juprodecatorului Jipa, din momentul in care Consiliul a avut informatia ca s-a inceput urmarirea penala pe numele acestuia.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat ca cei doi judecatori participa, in continuare, la sedinte de judecata, deoarece legea nu prevede altfel, chiar daca Inspectia Judiciara face vertificari in cazul lor, cei doi beneficiind de prezumtia de nevinovatie, care este un principiu al statului de drept.

Presedintele CSM, Florica Bejinaru, a declarat marti ca institutia isi propune sa continue cele trei proiecte apreciate in raportul interimar pe justitie al Comisiei Europene, respectiv cele referitoare la lipsa de personal, la volumul optim de activitate si cel privind managerii de instante.

CSM isi propune sa continue proiectele apreciate in raportul interimar al Comisiei Europene

Florica Bejinaru a mai spus, in cadrul unei declaratii de presa pe tema Raportului interimar pe justitie al Comisiei Europene, ca documentul apreciaza unele masuri luate de Consiliu in ceea ce priveste politica de personal, care vizeaza implementarea proiectului managerului de instanta, transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri, masuri pe care CSM va continua sa le implementeze.

Astfel, Bejinaru a aratat ca in Raportul CE este mentionat proiectul pilot privind volumul optim de munca la nivelul instantelor, care vizeaza, in cursul anului 2010, asigurarea unei alocari cat mai corecte a volumului de munca la nivelul instantelor. Florica Bejinaru a adaugat ca la sfarsitul lunii martie va avea loc prima evaluare a acestui proiect pilot.

Pe de alta parte, presedintele CSM a adaugat ca Raportul interimar pe justitie apreciaza si proiectul referitor la managerul de instanta, care vizeaza degrevarea magistratilor de atributiile care nu tin de activitatile judiciare.

"Al treilea proiect apreciat in raportul CE este cel privind transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri", a declarat Bejinaru, care a adaugat ca, in prezent, sunt elaborate masurile legislative pentru implementarea proiectului, care urmeaza sa fie inaintat Ministerului Justitiei.

Florica Bejinaru a vorbit si despre mentiunile din Raportul CE pe marginea progreselor realizate in privinta Inspectiei Judiciare, vorbind si despre asigurarea transparentei activitatii inspectorilor, prin publicarea deciziilor pronuntate de sectiile Consiliului in materie disciplinara, dar si a unei carti de practica in materie disciplinara.

In ceea ce priveste unificarea practicii judiciare, Bejinaru a spus ca, in prezent, proiectul JURINDEX, care vizeaza publicarea integrala a hotararilor pronuntate de instante, este in impas, din cauza unor neintelegeri cu Tribunalul Vrancea. Intrebata care ar fi aceste neintelegeri, Florica Bejinaru a sustinut ca va avea o discutie cu reprezentanti ai conducerii acestei instante, pentur deblocarea proiectului, iar in cazul in care nu se va ajunge la o intelegere, CSM ar putea continua proiectul pe cont propriu.

Bejinaru a declarat, in finalul conferintei de marti, ca CSM va continua proiectele apreciate de Comisia Europeana si va face, in continuare, eforturi pentru a asigura recrutarea transparenta a inspectorilor judiciari.

VEZI AICI Caracatita VOICU

OPINIA MAGISTRAŢILOR

Politicul, parte integrantă a justiţiei

Articol de: Raluca Dan, EVZ.ro

Politicul a devenit parte integrantă a justiţiei. O spun, la unison, reprezentanţi ai societăţii civile şi magistraţi.

Astfel, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), consideră că politizarea justiţiei este evidentă. „Dacă citim ce spunea el (n.r. - Cătălin Voicu) că vrea să facă dacă ajungea ministru de interne, atunci e clar că asta e în capul tuturor. Dacă luăm în considerare faptul că cererile funcţionarilor publici se izbesc de refuzul ministrului muncii, Mihai Şeitan, de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, atunci iarăşi e clar. Noi, magistraţii, putem foarte bine fără politic, se pare că cei din politică nu pot fără noi. Dacă nu se dă o lege clară, prin care hotărârile judecătoreşti să fie aplicate, atunci noi degeaba judecăm”, este opinia vehementă a acesteia.

Viorica Costiniu - preşedintele onorific al AMR şi soţia judecătorului Florin Costiniu - este însă rezervată în a se pronunţa în acest caz. „Nu e corect să fac comentarii, atâta timp cât, cum este firesc, sunt alături de soţul meu”, a explicat aceasta.

„Este clar că în cazul în care se reuşeşte cumpărarea unor hotărâri judecătoreşti, aceşti magis traţi devin subordonaţi economic celor cărora le fac aceste favoruri. Membrii CSM au responsabilităţi mari, printre care şi numirea în funcţii, iar suspiciunile care planează asupra acestor magistraţi creează o reţea care dezvăluie o justiţie aservită unor interese politice”, susţine, la rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, reprezentant al Sojust.

Rugăciune pe site-ul AMR

Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România le cere magistraţilor acuzaţi în dosarul „Voicu” să-şi clarifice public poziţia. Iar, dacă nu-şi vor primi pedeapsa în lumea aceasta „aservită politic”, probabil că „se va întâmpla asta măcar la Judecata de Apoi”, trag nădejde judecătorii oneşti.

„Şi, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar în Augusta ta faţă, pentru ultima judecată. Priveşte cu milă spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta! Judecă-mă ca Dumnezeu. Eu am judecat ca om”, se încheie apoteotic „Rugăciunea magistraţilor”, postată la Secţiunea „Deontologie”, pe site-ul AMR.

Cazul „Voicu” a zguduit din temelii Curtea Supremă

Cert este faptul că, până la Judecata de Apoi, dosarul „Voicu” şi punerea sub acuzare a magistraţilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa reprezintă de departe cel mai răsunător scandal care „a lovit” până acum Curtea Supremă.

Suspiciunile de corupţie care planează asupra celor doi magistraţi au pus în umbră chiar şi unele decizii ale Curţii, care au scandalizat la vremea lor opinia publică: hotărârea definitivă care a propulsat-o pe Florica Bejinaru (acuzată că ar fi colaborat cu Securitatea) la şefia CSM; decizia privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, de 50% din venituri, sau cea privind atribuirea de locuinţe de serviciu unor judecători. (A contribuit Andreea Archip)

AFACERI CONTROVERSATE

Căşuneanu are lipici la banul public

„Regele asfaltului” - Costel Căşuneanu a intrat în afaceri încă din primul an după Revoluţie. A început cu transportul de marfă, prin firma PA&CO (de la Paulina, soţia acestuia, şi Costel). În numai câţiva ani s-a orientat spre construcţia de drumuri, ceea ce l-a şi propulsat în topul celor mai bogaţi români.

Cu o avere estimată anul trecut între 250 şi 280 de milioane de euro, omul de afaceri deţine poziţia 23 în Topul 300 Capital. Notorietatea lui Căşuneanu a crescut considerabil în ultimii cinci-şase ani.

Afaceri cu şeful statului

Nu doar contractele de construcţii sau întreţinere de drumuri primite pe bandă rulantă, mai ales după 2005, l-au făcut pe Căşuneanu să ajungă pe prima pagină a ziarelor, ci dezvăluirile referitoare la diverse tranzacţii sau sponsorizări cu oameni din sfera politică, inclusiv actualul preşedinte Traian Băsescu.

De altfel, şeful statului a cerut imediat ce s-a instalat pentru prima dată la Cotroceni să fie mai relaxate criteriile de licitaţie, aşa încât să poată participa şi constructorii români.

La puţin timp după, firma lui Căşuneanu împreună cu ceilalţi „regi ai asfaltului” - Umbrărescu şi patronii de la Golden Blitz - au pus mâna pe contractul de construire a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. În urmă cu aproape doi ani, interesele proprii i-au făcut pe „regii asfaltului” să se certe între ei. (Ciprian Mailat)

Caracatiţa lui Voicu s-a extins pe toate palierele

Oameni de afaceri, poliţişti, judecători şi politicieni, toţi se regăsesc în portofoliul „clienţilor” lui Cătălin Voicu. Pe unii i-a „servit”, pe alţii i-a ameninţat, totul după o reţetă clasică în care a funcţionat principiul „şi pe tine te am la mână cu ceva”.

Ludovic Orban

Potrivit interceptărilor, Cătălin Voicu l-a ajutat să muşamalizeze accidentul din 2007, în care a lovit o tânără cu maşina.

Voicu i-ar fi avertizat pe liberal şi pe Costel Căşuneanu despre existenţa unei „capcane” într-un apartament de pe Moşilor.

Marius Locic

Omul de afaceri Marius Locic este, potrivit stenogramelor, unul dintre clienţii lui Cătălin Voicu.

În timpul discuţiilor, senatorul PSD îşi pune la dispoziţie relaţiile, sugerându-i lui Locic că e anchetat şi din cauză că s-au dat bani poliţiştilor.

Costel Căşuneanu

Este omul de afaceri de la care, potrivit procurorilor, Voicu a primit peste 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii Înaltei Curţi în vederea unei soluţii favorabile societăţii la care era asociat.

Dumitru Iliescu

Este cel care l-a promovat pe Cătălin Voicu, imediat după Revoluţie, facilitându-i intrarea la cel mai înalt nivel al puterii.

Potrivit informaţiilor EVZ, Iliescu şi Voicu au fost prezentaţi, în 2006, PSDiştilor de Geoană drept oamenii care pot rezolva orice problemă.

Mircea Geoană

Potrivit informaţiilor EVZ, în 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi pe Cătălin Voicu drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot contacta pentru a le rezolva eventualele probleme cu justiţia.

Marian Vanghelie

Despre Marian Vanghelie, vicepreşedinte al PSD, Cătălin Voicu spune că este „un tip orientat”, căruia prezenţa sa în fruntea Ministerului de Interne „îi conferă linişte”, motiv pentru care l-a susţinut în PSD pentru a obţine funcţia.

Viorel Hrebenciuc

Este unul dintre cei care l-au susţinut puternic pe Cătălin Voicu, în două rânduri, pentru a fi nominalizat de PSD ministru de interne în guvernul PDL-PSD.

Eforturile sale, dublate de ale lui Marian Vanghelie, nu au avut succes.

Miron Mitrea

Despre Miron Mitrea, Cătălin Voicu spune că este unul din liderii PSD pentru care a intervenit în justiţie.

El susţine că a ajutat-o pe soţia sa, Manuela Mitrea, să devină notar public, printr-o sentinţă a Curţii Supreme de Justiţie. Mitrea neagă episodul.

Marian Oprişan

Potrivit lui Cătălin Voicu, unul dintre dosarele preşedintelui CJ Vrancea ar fi fost strămutat la Cluj graţie relaţiilor din justiţie ale acestuia.

Voicu susţine că Oprişan nu l-a susţinut la şefia MAI şi, de aceea, l-a ameninţat cu o sentinţă nefavorabilă.

Florin Costiniu

Şeful Secţiei Civile a Curţii Supreme, sau „domnul ministru” în discuţiile cu Cătălin Voicu, e acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi încercat să obţină o soluţie favorabilă afaceristului Costel Căşuneanu într-un proces cu Compania de Drumuri.

Cristian Jipa

„Domn profesor (...) un prieten de nădejde”, aşa cum îi spune Cătălin Voicu, magistratul de la Secţia Penală a Curţii Supreme este acuzat că ar fi încercat să intervină într-un dosar în favoarea primarului Constanţei, Radu Mazăre.

Dan Bucur

Numele şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor a Poliţiei Române - audiat şi el de procurori - apare în contextul intervenţiilor pe care senatorul PSD le-ar fi făcut pentru muşamalizarea unui dosar penal al afaceristului Marius Locic.

Mihai Călinescu

Propulsat la şefia Poliţiei de trioul Voicu-Hrebenciuc-Vanghelie, adjunctul şefului Poliţiei Române „îndeplinea întocmai şi fără nicio opoziţie solicitările inculpatului Cătălin Voicu”, după cum notează procurorii anticorupţie.

Evz.ro

Nasul partea a II-a, tot la DNA: Cum a infectat reţeaua Voicu România

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne. Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia. Relateaza EVZ.ro

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.

Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.

Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.

„Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.

Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD. 

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne

Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”

Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.  

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.

BURSA ŞPĂGILOR PENTRU MAGISTRAŢI

Preţul unui aranjament: între 20 de euro şi 45.000 de euro

 

Cazurile de corupţie din rândul magistraţilor au abundat în peisajul tranziţiei româneşti. O arată rapoartele DNA, în care mai mulţi magistraţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost trimişi în judecată. Doar în 2009 au fost condamnaţi şase magistraţi, potrivit informaţiilor furnizate de DNA, incluse în raportul „CSM – Arbitru sau sindicat”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR) .

Sumele pentru care se vând aceşti magistraţi sunt cuprinse între 20 până la 45.000 de euro, se arată în document. „Ambele extreme sunt de natură să îngrijoreze. Dacă ne referim la limita minimă trebuie notat că, din punct de vedere sociologic, este puţin probabil ca o persoană aflată într-o asemenea funcţie să solicite sau să accepte o singură dată în cariera sa 20 de euro”, explică specialiştii.

DESPRE JUDECĂTORII COSTINIU ŞI JIPA

„Ar trebui suspendaţi sau să facă singuri pasul înapoi”

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, a faceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi ce rut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşi na senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de com plicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşa ma li za dosarul în care era acuzat de înşelăciune. Scandalos. Aşa cataloghează reprezentanţii societăţii civile stenogramele discuţiilor aflate în referatul DNA.

În plus, aceştia solicită CSM să înceapă o anchetă disciplinară în ceea ce-i priveşte pe cei doi judecători. „Este revoltător. Până la finalizarea anchetei DNA, CSM-ul trebuie să demareze imediat o anchetă disciplinară pentru că acestea sunt clar abateri disciplinare. Cu cât trece mai mult timp, impresia că se încearcă o muşamalizare va lua amploare şi nu e cazul să se întâmple asta. Erau discuţii încă de anul trecut că există judecători asupra cărora planau suspiciuni de corupţie. Nu s-a făcut nimic”, consideră vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

„Politicile anticorupţie de până acum, instrumente de bătălie politică”

Şi reprezentanţii Transparency International cataloghează drept foarte grave suspiciunile de corupţie asupra celor doi judecători. „Situaţia generală arată cât de scăzut este standardul de integritate publică la nivelul tuturor autorităţilor statului şi cât de vulnerabil este sistemul românesc la corupţie. (...) Dacă aceste suspiciuni se vor valida, aceasta este dovada clară că politicile anticorupţie au fost mai degrabă instrumente de bătălie politică şi nicidecum dovada vreunui angajament politic de a repara problemele grave de corupţie din administraţie, justiţie, partide politice şi reprezentanţi ai puterilor statului”, precizează Iulia Coşpănaru, deputy director la Transparency International.

„Un judecător şef de secţie care are discuţii neconforme cu cel anchetat ar trebui să fie suspendat din sistem sau să facă singur un pas înapoi pentru a nu păta imaginea magistraţilor”, au afirmat judecătorii care au participat la dezbatere organizată de Societatea Academică Română (SAR) cu tema „CSM - Arbitru sau sindicat”. „Până acum, principalul mijloc de rezolvare a problemelor de integritate este întoarcerea privirii”, este de părere şi judecătoarea Lavinia Lefterache, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât „doar 6%-7% din sesizările primite de comisia de disciplină s-au soldat cu sancţiuni”, după cum a completat preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. Ana Lăbuş, membru CSM, a admis că magistraţii care sunt investigaţi de DNA şi sunt găsiţi vinovaţi ar trebui să-şi dea demisia, însă a precizat că CSM trebuie să respecte legea. „CSM nu poate acţiona doar pentru că există o suspiciune. Nu ne dă voie legislaţia europeană”, a explicat aceasta.

Lăbuş a adăugat că numărul plângerilor şi al acţiunilor disciplinare aplicate a crescut anul trecut. „Majoritatea vizează soluţia, dar şi modalitatea în care judecătorul a condus. Eu nu consider că rolul CSM este cel de instanţă disciplinară”, a arătat Lăbuş.

ULTIMUL PSD-IST PE ROL

Năstase rămâne la Curtea Supremă cu „Mătuşa”

Adrian Năstase este singurul PSD-ist care mai are un dosar la Curtea Supremă - e vorba despre celebra „Mătuşă Tamara”. Pentru moment nu prea are însă de ce să se simtă ameninţat: completul de judecată, format din judecătorii Gheorghe Florea, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, tocmai a suspendat procesul şi a trimis dosarul la Curtea Con stituţională (CC), sub pretextul unei „excepţii de neconstituţionalitate”.

Iniţial, oficialii Curţii Supreme au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs. Ulterior, s-au răzgândit şi au precizat că, în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite ale Curţii, soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, între anii 2001-2004 (acuzat, la rândul lui de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii), şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004 (acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită). 

REACŢIA PSD

Sprijinul politic, în aer
Clarice Dinu, EVZ.Ro

Retragerea sprijinului politic sau chiar excluderea din PSD sunt variantele luate în calcul de conducerea socialdemocraţilor, în cazul lui Cătălin Voicu, susţin surse din partid. La nivel oficial însă, noua gardă a PSD a fost destul de rezervată în privinţa strategiei de urmat, după publicarea în presă a stenogramelor în care Cătălin Voicu îşi prezintă planurile de acţiune.

Şeful social-democraţilor, Victor Ponta, s-a rezumat doar la a face o promisiune: va prezenta cât mai curând o poziţie a partidului în cazul „Voicu”. Cât priveşte demersurile din parlament, senatorul Dan Şova a fost singurul dintre PSD-işti care a declarat, după apariţia stenogramelor, că va vota pentru avizarea cererii de arestare a colegului său de partid.

Dosarul se află, deocamdată, la Comisia juridică a Senatului, care are programată audierea lui Cătălin Voicu săptămâna viitoare, marţi.
Sursa: EVZ.ro

Timoşenko cere închisoare pe viaţă pentru oficialii corupţi

Premierul ucrainean Iulia Timoşenko, candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale, a declarat că pedeapsa pentru oficialii corupţi ar trebui să fie mai dură şi a cerut închisoare cu viaţă pentru cei mai lacomi dintre cei cei iau mită.

O astfel de initiativa ar prinde bine si in Romania.