Statul i-a abandonat pe romanii din Harghita si Covasna?

Situatia romanilor din Covasna si Harghita a fost tema dezbatuta, sambata, la Universitatea de Vara "Izvorul Muresului". Una din ideile conturate a fost lipsa de interes a statului roman fata de situatia romanilor minoritari in aceste judete, in paralel cu politica de enclavizare dusa de UDMR.

"Statul roman i-a uitat pe romanii din zona Covasna-Harghita si manifesta o timorare de neinteles fata de incalcarea legii, printr-o adevarata politica de apartheid, dusa in zona de UDMR, care vizeaza excluderea din administratia publica locala a romanilor, pe motiv ca nu cunosc limba maghiara" a fost concluzia dezbaterilor, prezentata de Radio Romania Actualitati.

Inalt Preasfintitul Ioan Selejean, Arhiepiscopul Covasnei si Harghitei, a declarat citat de RRA: "Comunicarea este una din marile probleme. Relatiile interumane de comunicare genereaza punti si detensioneaza probleme foarte, foarte grele".

Directorul Centrului European de Studii in Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Romane, Radu Baltasiu, a prezentat o analiza a situatiei din Harghita si Covasna. In opinia cercetatorului, in judetele Harghita si Covasna se inregistreaza un abandon al cetatenilor romani de catre propriul stat, dar in acelasi timp tinerii maghiari "sunt indoctrinati, pe ideea superioritatii natiunii maghiare".

In opina lui Baltasiu, solutia acestor probleme este respectarea legilor. "Noi sustinem respectarea legii, retransformarea spatiului local intr-unul civilizat, de incredere reciproca, nu intr-un apartheid care tinde sa devina", a conchis cercetatorul Radu Baltasiu, citat de RRA.

Vorbitorii de la Universitatea de Vara "Izvorul Muresului" au cerut autoritatilor o strategie la nivel national, o mai mare implicare, nu doar in campaniile electorale, in rezolvarea problemelor din zona, elaborarea de legi care sa-i protejeze pe romanii minoritari numeric in Covasna-Harghita, precum si finantarea proportionala a unor proiecte culturale, a invatamantului in limba romana si a asociatiilor romanesti.

Mii de maghiari, la manifestarile de la fosta granita a Ungariei Mari

Mii de persoane au participat duminica, la Ghimes Faget, judetul Bacau, la o slujba oficiata in aer liber, in locul care marca fosta granita a Imperiului Austro-Ungar.

Zona garii Ghimes Faget rasuna, duminica, inainte de pranz, de muzica si voie buna. Sute de ceangai, imbracati in porturi populare asteptau, cantand si dansand, sosirea trenurilor speciale care au venit din Ungaria. Pelerinii maghiari, care au venit la Ghimes cu trenurile "Szekely gyors" si "Csiksomlyo expressz", au fost primiti cu caldura de ceangai. Cei prezenti au vizionat oratoriul de rock "Cred, pe ruine", au participat la slujba oficiata in aer liber, care s-a incheiat cu intonarea imnului maghiar. La chemarea unui instrument de suflat special maghiar, care a rasunat pe ruinele cetatii Rakoczi, s-au indreptat spre canton, pentru a vedea sosirea locomotivelor maghiare la granita de o mie de ani.

Spre entuziasmul celor prezenti, locomotiva trenului "Csiksomlyo expressz", acoperita cu imaginea baronului Szechenyi Istvan, considerat a fi cel mai mare maghiar, iar pe fundal, imaginea podului "Szechenyi Lanchid" si cea a castelul Szechenyi, inscriptionat cu Mottoul: "Merjunk nagyok lenni!" (Sa avem curajul sa fim mari!), precum si locomotiva trenului "Szekely gyors", legendarul Nohab 017, s-au apropiat de canton fluierand.

Primarul comunei, Girbea Vilmos, a multumit celor prezenti ca au venit la Ghimes Faget, asemanand ceangaii cu un brad singuratic, care se tine cu radacinile lui puternice de stanci, in timp ce varful lui atinge norii. Primarul a vorbit despre sentimentul de incurajare pe care au primit ceangaii prin venirea pelerinilor la Ghimes.

"Simtim ca apartinem undeva si acest sentiment de apartenenta ne da putere sa infaptuim minuni, sa construim o lume noua. De aceea ne rugam cu cuvintele lui Vass Albert: Doamne, da pace intre Carpati! Nicaieri pamantul nu a fost udat de atatea lacrimi si sange. Pe langa paine, da-mi Doamne si o floare, sa pot vedea cum esti preaslavit de o lume noua!"

La fostul cantonul nr. 30 al Ungariei Mari a luat cuvantul si deputatul FIDESZ, Varga Istvan. "In mod cert, in afara de mine inca sunt multi maghiari care pornesc de zeci de ani din Ungaria ciuntita sa cutreiere pe rand cele mai frumoase locuri ale Transilvaniei. Se duc in Baia Mare, orasul pictorilor, in Oradea, orasul Sfantului Ladislau si al lui Ady Endre, in Brasovul lui Aprily Lajos, in Salonta Mare a lui Arany Janos, in Sibiul lui Borsos Miklos, in Fagarasul lui Apafi si Babits Mihaly, in Zalaul lui Wesselenyi, (...) si dupa multi ani incep sa inteleaga ce cauta si ce gasesc aici.

In Transilvania au gasit inima maghiarimii, loialitatea si dragostea de tara. Cum spunea Kos Karoly: poporul care a pierdut Transilvania, acel popor si cultura sa a cazut in trecut si va cadea si in viitor. Niciodata nu au fost mai actuale cuvintele polihistrului Transilvaniei, scrise in 1921: Ungaria veche nu mai exista pentru noi, dar sa i se spuna Ardeal, Siebenburgen, sau in orice limba l-ar numi lumea, Transilvania a reinviat si exista. Strig cuvantul: trebuie sa construim, sa ne pregatim de lucru. Strig scopul: autonomia nationala a maghiarilor. in ciuda dictaturii si a modificarii fortate a granitei, secuii si maghiarii si-au pastrat limba lui Arany Janos si deja de 1100 de ani pastreaza cararile Carpatilor".

Evenimentul a fost incheiat cu intonarii imnului secuiesc si intoarcerea locomotivelor ungare in gara Ghimes Faget, de unde urmeaza sa plece catre Siculeni. Trenurile "Szekely gyors" si "Csiksomlyo expressz" vor porni spre Ungaria luni dimineata. Sursa: NewsIn / Ziare.com

Transilvania, stapanita de dinozauri pitici, cu nume unguresc

Transilvania era patria dinozaurilor pitici din specia Magyarosaurus dacus, ce au trait acum 75 de milioane de ani, pe teritoriul de astazi al Romaniei.

Desi fac parte din familia titanozaurilor, cele mai mari animale de pe suprafata Pamantului, Magyarosaurus dacus era un dinozaur pitic, de marimea unui cal din ziua de astazi, potrivit unor studii recente, citate de LiveScience.

Ramasitele micilor dinozauri au fost descoperite in Transilvania, in 1895, de catre sora paleontologului maghiar Franz Baron Nopcsa, care a numit noua specie Magyarosaurus dacus, dupa tara sa natala, Ungaria, dar si dupa zona in care i-a descoperit, ce apartinea fostei Dacii antice.

Nopcsa a descoperit ulterior si alte fosile de mari dimensiuni ale unor dinozauri din aceeasi specie, motiv pentru care a considerat ca dinozaurii pitici erau de fapt doar puii acestora.

Magyarosaurus dacus a ramas o specie controversata pana in zilele noastre, insa o noua teorie a cercetatorilor germani de la Universitatea din Bonn, condusi de profesorul Koen Stein, pare sa fi rezolvat misterul dinozaurilor pitici.

Stein sustine ca Transilvania era doar o insula din oceanul Tethys, in Cretacic, acum 65-144 de milioane de ani, iar dinozaurii ce traiau aici nu aveau niciun pradator natural, deci nu au fost nevoiti sa ia proportii pentru a supravietui si au ramas pitici.

Mai mult, cercetatorii germani au analizat oasele dinozaurilor descoperiti in Transilvania si au descoperit ca acestea au apartinut unor exemplare adulte. Sursa: Ziare.com

Vecinului meu maghiar ,SECUIUL ARPAD (Árpád Székelyudvarhely )

Vecinului meu maghiar, SECUIUL ARPAD (Árpád Székelyudvarhely )
STIMATE DOMNULE ARPAD,
Am avut plăcerea unui început de dialog cu domnia voastră la:
http://anonymusgerula.wordpress.com

Am considerat necesar cu nişte precizări suplimentare legate de subiectul relaţiilor interetnice româno-maghiare dar din motive independente de voinţa mea nu a fost posibil imediat acest lucru. Imi cer scuze pentru întîrziere. Acum, o iau metodic si voi încerca să fiu succinct.

ROMÂNI, MAGHIARI, SECUI

E un lucru atestat istoric, fără tagadă, dintre cele trei etnii de mai sus, românii au fost cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei .După primele incursiuni maghiare împotriva Transilvaniei, ulterior regii maghiari au adus în sprijinul ofensivei maghiare triburile de secui, războinici viteji şi în acelaşi timp experţi în construirea de fortificaţii. Secuii erau folosiţi ca avangardă în timpul campaniilor militare iar între campanii aveau rolul de securizare a frontierei. În prima fază, pentru o vreme secuii s-au stabilit în zona Bihorului ( etnonimul Secuieni, Săcuieni) iar după ce regaliatea maghiară a definitivat cucerirea Transilvaniei s-au stabilit în zona numită azi Ţinutul Secuiesc, asta înainte de 1241 când secuii deşi au luptat vitejeşte nu au reuşit să oprească coloanele tătreşti în drum spre Ungaria şi Europa Centrală.O vreme secuii au avut statut privilegiat ( Unio Trium Nationum, organizarea scaunală , etc.) dar ulterior au fost supuşi şerbirii şi maghiaritării forţate .

SECUII, AZI

Conform ultimului recensămînt s-au declarat secui circa 5000 de cetăţeni români. Avem noi însă o minoritate etnică numită secui ? CATEGORIC NU, deoarece o etnie se diferenţiază de altele prin limbă ori nu avem azi o limbă secuiască, secuii vorbesc maghiara.

AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC PE CRITERII ETNICE ?

Dacă înţeleg bine, fruntaşi politici din HARKOV cer autonomie teritorială pentru secui ( reiterez : Conform ultimului recensămînt s-au declarat secui circa 5000 de cetăţeni români…..) .Autonomie pentru 5000 persoane? Să fim serioşi. Nu contest faptul că Ţinutul Secuiesc are particularităţi legate de tradiţii, cum , de altfel au Maramureşul, Banatul, Oltenia, etc. Asta nu înseamnă că celelalte regiuni istorice îşi cer autonomia, ar fi şi rizibil să o facă. Preşedintele Băsescu a spus cu subiect şi predicat că cei din Ţinutul Secuiesc vor avea atîta autonomie ca şi cetăţenii români din Calafat sau Constanţa şi că autonomia pe criterii entice nu va fi acceptată.

POATE FI MODIFICATĂ CONSTITUTIA ?

Categoric da, prevederea potrivit căreia România este republică ( interzis revizurea) a fost introdusă de FSN ca măsură asiguratorie pe vremea când MS Mihai I, recte revenirea la monarhie parlamentară erau receptate de populaţie ca o alternativă. Prevederea că România este stat naţional, unitar şi indivizibil teoretic ar putea face obiectul unei amendări dar, ipotetic vorbind, dacă s-ar organiza un referendum ( obligatoriu în condiţiile schimbării-revizuirii constituţiei ) cum credeţi că va vota populaţia majoritară ?

POLITICIENII SPUN : “ ORI NOI, ORI EI !!!”

Politicienii, lipsiţi de scrupule îşi fac din mesajul naţionalist un magnet pentru voturile populaţiei insuficient informate .UDMR ( acest ONG neînregistrat ca partid ) şi PRM îşi justifică existenţa strict prin discurs naţionalist si nu pot exista unul fără altul. De altfel atunci când interesele le-au cerut la nivel de găşti de vârf aumers alături umăr la umăr.

SOLUŢIA VIITORULUI : “ SI EU , ŞI TU ! ŞI NOI, ŞI VOI !”

Suntem sortiţi să trăim îmtpreună iar dacă excludem pe baze raţionale conflicte interetnice, atunci trebuie să conştientizăm noi, oamenii de rând că POLITICIENII trebuie să renunţe la păgubosul: “ ORI NOI, ORI EI !!!” şi să accepte că SOLUŢIA VIITORULUI : “ SI EU , ŞI TU ! ŞI NOI, ŞI VOI !”.

P.S. Cât despre drepturile pentru minorităţi mi-aş dori ca în condiţii de reciprocitate românii din Ungaria să beneficieze de drepturile minorităţii maghiare din România.

P.P.S. Cât despre des invocata discriminare, să fim realişti, în România există DISCRIMINARE POZITIVĂ în favoarea minorităţilor ( maghiarii, ţiganii, etc) iar cei cu adevărat discriminaţi sunt românii majoritari.

Cu respect , vă salut şi vă mai aştept. Dacă nu o să am altădată posibilitatea, vă doresc acum SĂRBĂTORI PASCALE în pace, cu multe bucurii.

Gagauzia, modelul maghiarilor din Romania?

De curand, presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com, in cursul caruia si-a exprimat dorinta ca maghiarii din Romania sa beneficieze de aceleasi drepturi de care se bucura si alte minoritati in Europa, folosindu-se de exemplul Gagauziei, regiune autonoma din R. Moldova.
"Sa nu uitam de un exemplu despre care se vorbeste foarte putin, cu toate ca este apropiat Romaniei: Republica Moldova, unde Gagauzia poseda o larga autonomie in cadrul statului", spunea Balazs in interviul acordat Ziare.com.

Cat de similara este insa situatia Gagauziei cu chestiunea maghiara? Si mai ales, cat este de dezirabil statutul acestei regiuni? E drept, majoritatea comunitatii internationale considera Gagauzia a fi un exemplu remarcabil de tensiuni etnice rezolvate in mod pasnic si rezonabil. Asta nu schimba insa faptul ca, potrivit statisticilor, Gagauzia este o regiune saraca si corupta.

Istoric vorbind, Gagauzia sau Gagauz Yeri este o regiune autonoma din sudul Republicii Moldova, locuita preponderent de gagauzi, un popor de etnie turca, vorbitor al unei limbi turcice si apropiat cultural de turci, insa de confesiune crestin ortodoxa. "Gagauz" este o derivatie a numelui Gok-oguz folosit pentru a descrie descendentii triburilor turcesti Oguz. "Gok" are sensul de "cer" sau "cer albastru", astfel incat "Gok-Oguz" literalmente inseamna "cer albastru-Oguz".

Gagauzii sunt urmasii turcilor selgiucizi stabiliti in Dobrogea, impreuna cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) si cumanii (Kipchak), conform Wikipedia. Un clan de turci Oghuz a migrat catre Balcani in timpul conflictele inter-tribale cu alti turci si s-a convertit de la islam la crestinismul ortodox dupa ce s-a stabilit in Balcanii de Est (pe teritoriul Bulgariei). Un grup mare de gagauzi a parasit mai tarziu Bulgaria si s-a stabilit in sudul Basarabiei impreuna cu un grup de etnici bulgari.

De-a lungul secolelor, gagauzii au fost integrati in teritoriile altor state: Imperiul Rus (1812-1917), Romania (1918 - 1940 si 1941 - 1944), Uniunea Sovietica (1940 -1941 si 1944 - 1991) si Republica Moldova (1917 - 1918 si 1991 pana in prezent).

Autonomia gagauza a fost consfintita in Constitutia Republicii Moldova din iulie 1994 in articolul 111, care prevede si autonomia Transnistriei. Practic, miscarea de capatare a independentei/autonomiei a fost alimentata de Rusia, care incerca, la fel ca si in Transnistria, sa-si pastreze sfera de influenta.

Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege si mai larga, care confera un statut special autonom Gagauziei la 23 decembrie 1994 - zi devenita sarbatoare in Gagauzia.

Conform art. 111, Gagauzia solutioneaza de sine statator, in limitele competentei sale, in interesul intregii populatii, problemele cu caracter politic, economic si cultural. Are o suprafata de 1832 de kilometri patrati, aproximativ 171.000 de locuitori, trei orase si 27 de sate, politie proprie, guvernator (bascan) si trei limbi oficiale: romana, gagauza si rusa.

Mai degraba inclinati spre Rusia

Aici intervine si problema: fiind o regiune autonoma constituita in baza principiului apartenentei la o etnie, cea turca - gagauza in acest caz, este de asteptat ca gagauzii sa foloseasca intensiv limba gagauza, sa aiba universitate in limba gagauza, sa se uite spre Turcia pentru inspiratie si mostenire culturala. Ei bine, gagauzii sunt mai degraba inclinati spre Rusia.

Spre exemplu, in capitala regiunii, Comrat, este un sacrilegiu sa critici Rusia, semnala Le Figaro. Aici nu se vorbeste decat limba rusa, iar adresarea in romana este aproape similara cu agresiunea. Etnia a fost lasata mult in urma de procesul agresiv de rusificare. Universitatea are cursuri aproape exclusiv in rusa, Rusia ofera burse de studiu gagauzilor si investeste aici in infrastructura. Majoritatea inscrisurilor stradale sunt in rusa.

Este evident pentru toata lumea ca problema legata de limba romana, mai ales in Gagauzia, a fost alimentata din exterior (Rusia).

Dincolo de chestiunea limbii, gagauzii mai au o problema, reclamata si de maghiarii din Romania: autonomia financiara - cu ceva subventii de la bugetul de stat. Nici in acest caz insa, Gagauzia nu este un exemplu de urmat.

Regiunea nu are un potential economic suficient pentru a se sustine din punct de vedere financiar si bugetar, asa ca ramane dependenta de subventiile de la Chisinau. Asta, in conditiile in care Gagauzia are dreptul de legiferare in domenii sensibile precum chestiunile bugetare si de taxare, dezvoltarea locala, securitatea sociala si administratia teritoriala.

Ce ne facem cu maghiarii... nu mai vor sa traiasca in Romania?

Vor sa aiba propria lor țară, oare de ce nu se duc acolo de unde au venit.. în țara lor, dreptate pentru Ungaria.

.........................

Nu avem nicio problema cu maghiarii, dar se pare ca ceva nu este in regula nici asa. Trebuie sa existe una, cel putina una.
Mai bine spus nu aveam nicio problema cu ei, pana cand doua stiri au explodat din Secuime. Prima - Adunarea Alesilor Locali din Secuime a votat oficializarea limbii maghiare in Tinutul Secuiesc. A doua - Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din tara sa dobandeasca autonomie teritoriala, alaturi de Tinutul Secuiesc.

Pana sa vedem ce probleme am putea avea noi cu maghiarii, sa vedem cum vad ei posibila rezolvarea acestei deja amorsate situatii. S-ar parea ca dinspre maghiari, tema autonomiei poate fi privita detasat, calm si, aparent, fara prea mult patos nationalist.

Presedintele Consiliului National Secuiesc a afirmat ca statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc trebuie, mai intai, sa fie acceptat de opinia publica si lumea sa inteleaga despre ce e vorba. Altfel spus, pana sa meditam asupra problemei in sine, maghiarii deja ne-au aruncat bomba in brate. 

Subtil, revenind in actualitate, fara a parea ca se mai afla in centrul atentiei, problema autonomiei Tinutului Secuiesc pare a fi acoperita de posibilitatea ca toate regiunile istorice din tara sa dobandeasca autonomie teritoriale...

Pentru a distrage si mai mult atentia de la concentrarea pe problema cea mai dureroasa, respectiv asupra autonomiei tinutului Secuiesc, maghiarii au introdus in joc agumentul rational, fata de care esti aproape obligat sa fii decent in exprimare: "daca reusim sa convingem opinia publica ca niciunul din obiectivele statutului nu e ostil fata de nimeni, se poate duce o viata normala, chiar mai mult de atat, democratia si egalitatea deplina de drepturi numai asa se poate realiza, atunci vom fi mai aproape de adoptarea lui".

Indiferent cat de suspiciosi am fi la adresa maghiarilor, trebuie sa recunoastem ca in fata acestor exprimari ale dorintei lor, aparent decente si candide, vocea romanilor nu se poate isteriza. In fond, maghiarii si-au aruncat atat de elegant tema in dezbatere publica, incat oricine ar apela la forta sau la atitudini extreme, ar fi privit ca un ciudat si un extremist.

Asa cum (era de asteptat, nu?) a reusit sa se faca auzit Corneliu Vadim Tudor, care a dat glas unei initiative prin care ne anunta ca secuii practica terorismul de stat, ca UDRM trebuie scos de la guvernare.

Am putea deci reactiona ca Vadim sau am avea sansa sa ne trezim in sfarsit din somnul popularitatii ieftine si sa analizam ce am pierde cu adevarat, daca am pierde?, in cazul in care Tinutul Secuiesc isi castiga autonomia teritoriala. 

Adica, pana la urma, am ajunge la propunerea maghiarilor: sa purtam o dezbatere publica pe tema autonomiei Tinutului Secuiesc, din care, cu inteligenta si luciditate, sa incercam sa obtinem o concluzie realista si practica pentru viata noastra alaturi de comunitatea maghiarilor.

Este greu sa recunoastem ca destramarea si faramitarea lumii moderne va ajunge intr-un final si asupra tarii noastre. Ar fi intelept daca am avea puterea sa ii lasam pe maghiarii din centrul Romaniei sa se organizeze dupa cum cred de cuviinta, dupa cum stiu si conform resurselor proprii.

Pana la urma ce avem de pierdut? Orgoliul nostru de reprezentanti ai statului national unitar, suveran si independent? Poate acelasi orgoliu istoric este vizat si de ei, in sensul de recuperare insa in fata unui prezent nedrept fata de identitatea lor.

Problema maghiarilor inca nu exista in Romania. Sper ca ea nici sa nu existe vreodata, cu atat mai mult cu cat, oricare ar fi costurile pastrarii unei situatii non-conflictuale, pentru linistea si pacea cotidiana merita platit un pret destul de scump. 

Sursa: Ziare.com