„Naşii” Naşului: Cine l-a vrut pe Cătălin Voicu ministru de interne

Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie şi-au mobilizat toate efectivele din PSD pentru a-l face pe Cătălin Voicu ministru în 2008.

Dincolo de cei pe care îi controlau direct, cei doi s-au bazat pentru a-şi instala omul la şefia Internelor şi pe apropiaţii din partid, cum ar fi vicepreşedinţii Dan Nica, Ion Toma sau liderii de organizaţii din Oltenia. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din şedinţa social-democraţilor, în care Cătălin Voicu a ratat la mustaţă intrarea în guvern. Planurile au fost încurcate de Miron Mitrea, care a lucrat intens astfel încât Viorel Hrebenciuc să nu-şi adjudece victoria.

De asemenea, printre cei care nu l-au vrut pe Cătălin Voicu ministru s-au numărat Victor Ponta, Adrian Năstase şi Marian Sârbu. Gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a recâştigat terenul pierdut la începutul lui 2009, când a reuşit să-l instaleze la Interne pe Dan Nica.

„Naşii” Naşului

Cătălin Voicu mai este cunoscut şi sub numele de „Naşul”. Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie sunt cei care l-au considerat pe „Naşul” potrivit să conducă Ministerul de Interne. L-au propus în funcţie şi s-au ocupat personal să găsească sprijin printre liderii PSD, inclusiv pe lângă Mircea Geoană. De partea celalaltă, cel care a tras sfori ca Voicu să nu ajungă ministru a fost Miron Mitrea, care l-a susţinut, în schimb, pe contracandidatul acestuia, Gabriel Oprea.

În decembrie 2008, la negocierile pentru formarea guvernului PDL-PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie au insistat ca Internele să le revină social-democraţilor. „Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie au ţinut neapărat să ia Ministerul de Interne, Viorel vorbind mereu despre «Doi ş’un sfert», despre DGIPI. Argumentul era nevoia PSD de a avea un serviciu de informaţii. (...) Era vorba despre un grup care voia să controleze anumite dosare care se produc acolo. Ceea ce s-a întâmplat întotdeauna în România”, povestea Mitrea într-un interviu pentru hotnews.ro, în martie 2009.

După lupte grele în PSD, Hrebenciuc şi Vanghelie s-au impus în faţa lui Mitrea, decizia conducerii PSD fiind de a prelua Internele. Dar la şedinţa Comitetului Executiv al PSD din 18 decembrie, pentru Interne au existat două propuneri: Cătălin Voicu şi Gabriel Oprea, preşedintele organizaţiei Ilfov.

Astfel, câştigătorul s-a decis prin vot secret. Pentru Oprea au votat 32 de lideri PSD, iar pentru Voicu - doar 28. „Păi, din cauza lui (Mitrea - n.r.) am pierdut votu’. El a pus pe Oprişan să nu voteze cu mine. Am zis: «Oprişane, o să te bată Dumnezeu!». «Mă jur pe fata mea c-am votat cu tine! » «Băi, nu mai, că te-a văzut cineva că n-ai votat cu mine, Mariane! La doiş’pe noaptea m-ai chemat la Hrebenciuc acasă. Am făcut nu ştiu câte drumuri la tine, la Vrancea. Ai văzut că dacă m-am retras eu, ţi-a trimis dosaru’ la Cluj? O să vezi ce iei tu la Cluj!»”, îi povesteşte Voicu lui Alexandru Mazăre, conform uneia dintre stenograme.

La acea vreme, în PSD se ştia cine este Cătălin Voicu şi cu ce se ocupă. Se ştia şi despre felul în care au fost convinşi unii lideri PSD să-i dea votul. Din acest motiv, unii dintre social-democraţi comentau că lui Voicu i-au lipsit trei dosare să ca ajungă ministru.

Din aceeaşi convorbire reiese că votul lui Radu Mazăre s-a dus la Voicu, pe aceleaşi considerente de ajutor acordat primarului Constanţei pentru rezolvarea problemelor cu justiţia.

Rolul lui Mitrea

Într-o înregistrare a unei convorbiri telefonice publicate de EVZ în decembrie 2008, Mitrea îşi recunoaşte rolul. Tocmai fusese marginalizat în partid, „răsplată” pentru că stricase jocurile taberei Hrebenciuc.

„Nu-l mai las, bă. Mi-am băgat colţii în gâtul lui Geoană, până nu-i rup beregata nu mă las! Că ieri (joi, 18 decembrie la şedinţa CEx al PSD, unde s-au votat miniştrii socialdemocraţi - n.r.) i-am făcut. Tu ai înţeles ce s-a întâmplat. Tu eşti băiat deştept. Ieri a fost 4-0 pentru mine. I-am spart. Şi pe Vanghelie, şi pe toţi. Am rămas eu singur, dar mi-am adus trupa din ţară, ai văzut. Mi-am adus cavaleria. Au venit băieţii mei serioşi, ce dracu’!”, spunea atunci Mitrea.

Votul a fost secret, dar, conform unor surse din partid, împotriva lui Voicu au mai votat în afară de Mitrea şi Marian Sârbu, Victor Ponta, Adrian Năstase şi liderii de organizaţii apropiaţi de acesta. Conform aceloraşi surse, pentru Voicu a votat gruparea Hrebenciuc-Vanghelie.

Apropiaţi ai acestei grupări sunt vicepreşedinţii Dan Nica şi Ion Toma, liderii de organizaţii din Oltenia (Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi). Dintre cele 28 de voturi, Vanghelie controla nouă directprinorganizaţiadeBucureşti. Chiar dacă Voicu nu a ajuns la Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie a preluat ulterior controlul ministerului, eliminându-l pe Oprea şi înlocuindu-l cu Dan Nica.

EXPLICAŢII

Vanghelie: „Nu mă delimitez de prieteni”

„Eu nu mă delimitez de prieteni şi eu nu cred că Cătălin Voicu este vinovat. Am o relaţie de prietenie şi eu cred că în viaţă aşa este frumos: dacă azi spui una şi mâine spui alta, te faci de râs şi faţă de oameni şi faţă de societate”, a fost versiunea lui Marian Vanghelie în privinţa relaţiei pe care o are cu Cătălin Voicu. Între argumentele pentru nevinovăţia colegului său de partid, liderul PSD Bucureşti a invocat inclusiv „dubiile foarte mari” pe care le are în privinţa stenogramelor procurorilor.

„Vă dau un exemplu, o întrebare care pur şi simplu m-a deranjat: întrebarea pusă: sunteţi cu Vanghelie? Vreau să vă spun un singur lucru: eu, la Bucureşti, sunt şef. Sunt şi şeful lui Cătălin Voicu şi la toţi deputaţii şi parlamentarii din Bucureşti. Nu Cătălin Voicu este şeful meu. Ca să nu schimbăm nuanţele, înţelegeţi? Deci nu el poate să fie cu mine, eu puteam să fiu cu el, puteam să-l sprijin pe ceea ce puteam eu în calitatea mea de lider de partid. În rest, celelalte lucruri sunt discuţii”, şi-a expus Vanghelie teoriile, insistând că el nu spune „lucrurile prin Cătălin, cu Cătălin, cu generali, fără generali”.

Dacă Vanghelie şi-a explicat relaţia cu Voicu de pe treptele partidului, acesta din urmă va prezenta în faţa senatorilor jurişti propria versiune faţă de acuzaţiile procurorilor. El va fi audiat de Comisia juridică, for care şi-a stabilit ca termen pentru raport după-amiaza zilei de astăzi, urmând ca mâine plenul Senatului să le dea un răspuns procurorilor care au cerut avizul pentru arestarea preventivă a lui Voicu. Sursa: EVZ.ro

Voicu, bunul samaritean: Nu mi-am codificat discutiile, Casuneanu e bolnav

Reactia lui Catalin Voicu la noile fragmente din stenogramele DNA aparute in presa nu a intarziat sa apara, luni dimineata, cand senatorul PSD proaspat suspendat a explicat ca incerca doar sa-si ajute apropiatii, asa cum face de fiecare data.
Catalin Voicu a declarat, luni dimineata, la Antena 3, ca obisnuieste sa se implice si sa rezolve problemele oamenilor, in limita posibilitatilor, fie ca este vorba despre probleme de natura medicala sau sociala ale celor care ii cer ajutorul.

Senatorul suspendat din PSD spune ca nu a folosit un limbaj codat - "spital" in loc de instanta de judecata, "doctor" in loc de magistrat sau avocat sau "medicamente" - si ca l-a trimis la spital pe Casuneanu, in sensul obisnuit al cuvantului, pentru a-si rezolva niste probleme de sanatate.

"Nu mi-am codificat discutiile. L-am trimis pe Casuneanu de multe ori la spital, a apelat la mine de multe ori", a declarat Catalin Voicu, care sustine ca omul de afaceri are probleme de sanatate, iar el a incercat doar sa il ajute.

Tot de ajutorarea unui semen aflat la ananghie ar fi vorba si in cazul celor 260.000 de euro luati de la Casuneanu, cu titlul de "simplu imprumut", explica Voicu, preciznad ca era vorba despre "o situatie disperata".

EVZ.Ro Geoană: Mitică Iliescu şi Voicu pot să vă rezolve

În 2006, Mircea Geoană i-a prezentat liderilor PSD pe generalul Mitică Iliescu şi executantul său, Cătălin Voicu, drept oamenii la care pot apela şi pe care îi pot consulta în chestiuni juridice. „Misiunea” lui Cătălin Voicu în PSD era cunoscută la vârful partidului. Potrivit unor surse din PSD, în 2006, Mircea Geoană le prezentase „reţeaua”, ce poate, ce face şi cu ce poate ajuta aceasta. Cătălin Voicu fusese înfăţişat drept un executant direct al generalului Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Acesta a participat în 2006 la o întâlnire de taină a liderilor PSD, desfăşurată în Ardeal. Potrivit unor participanţi, Geoană l-a introdus pe Mitică Iliescu drept omul care le poate rezolva orice probleme deoarece va conduce Departamentul Protecţie Internă al PSD.

Din această poziţie poate fi consultat şi poate rezolva „chestiuni juridice” prin intermediul lui Cătălin Voicu. La întoarcerea în Bucureşti, generalul Iliescu a avut un accident de maşină şi a stat o vreme în spital. Dar departamentul său a funcţionat, cei doi primind chiar şi un birou în sediul PSD din Kiseleff. 

Voicu nu se băga în politică

Despre „misiunea” sa în partid, care nu este una de natură politică, vorbeşte şi Cătălin Voicu. Într-o înregistrare a unei discuţii cu omul de afaceri Marius Locic, în favoarea căruia este acuzat că a intervenit în justiţie, Voicu îi spune să discute problemele politice cu Vanghelie.

„Am înţeles. Numai cu el (Vanghelie - n.r.) vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul asta e alta, aşa că, la politică, las politicienii să se ocupe”, îi spune Voicu lui Locic.

Iată fragmentul din stenograma publicată de Hotnews.ro:

Locic Marius: Domnu’ Mihai, domnu’ Cătălin, eu i-am zis lui Marian, lui Vanghelie... că el, la un moment dat, mi-a zis la un moment dat: „Mariuse”, acum vreo doi ani în urmă, „nu vrei să vii lângă mine aicea şi cu ajutor să ajung eu preşed....” de la atacuri. Acum vreo doi ani în urmă şi atunci nu, că l-am refuzat. I-am zis că nu sunt pregătit. Dacă e nevoie şi are nevoie de, şi aveţi nevoie de...(neinteligibil) ...

Voicu Cătălin: Vorbiţi cu el treburile, nu mă bag în astfel de...

L. M.: Nu, nu, eu vorbesc de politică acum.

V. C.: Am înţeles. Numai cu el vorbiţi în politică. Eu nu mă bag în politică. Misiunea mea în partidul ăsta e alta, aşa că la politică las politicienii să se ocupe.

L.M.: Pe mine, dacă mă întrebaţi, eu nu aş vrea să intru. Dar, dacă e cazul, intru.

V. C.: Aici, cel mai bine apreciază domnul Locic. L.M.: Eu cred că pot ajuta mai bine partidul de pe margine.

DELIMITARE

Ion Iliescu: „N-am avut de-a face niciodată cu domnul Voicu”

Ion Iliescu susţine că nu l-a cunoscut pe Cătălin Voicu cât a lucrat la Cotroceni şi se declară „absolut surprins” de „înregistrările” apărute din dosarul DNA.

„Eu, personal, n-am avut nicio relaţie directă cu domnul Voicu cât a lucrat la Cotroceni. Nu-l cunoşteam, n-am avut niciodată de-a face cu el. Practic l-am văzut prima dată când a apărut candidat al PSD la Bacău şi m-a şi mirat acest lucru pentru că n-am înţeles ce legătură are cu partidul”, a declarat pentru EVZ preşedintele de onoare al PSD.

Fostul şef al statului spune că Voicu, deşi lucra la Cotroceni, nu era salariat al Administraţiei Prezidenţiale. „Niciodată nu a avut domnul Voicu o asemenea calitate de consilier prezidenţial la Cotroceni. E o informaţie falsă. Nu era, practic, salariat al Administraţiei Prezidenţiale, ci făcea parte din grupul de experţi detaşaţi de la alte instituţii care colaborau cu secretariatul CSAT, deci coordonaţi de domnul Talpeş”, precizează Ion Iliescu.

Fostul preşedinte al României se delimitează şi de avansarea acestuia în grad de general şi de decoraţiile acordate. „Ştiţi cum se făceau avansările? Propunerile de avansările se fac de către instituţiile respective de care aparţin. Preşedintele n-o să-i cheme pe fiecare la el şi să le vadă dosarul la fiecare. Asta e răspunderea instituţiilor care fac aceste promovări pe baza unor criterii”, spune Iliescu.

DISTANŢARE. Ion Iliescu şi Ioan Talpeş susţin că nu au avut nicio legătură cu angajarea lui Cătălin Voicu la Cotroceni FOTO: MEDIAFAX

La Palatul Cotroceni, Voicu se ocupa tot de Interne

Fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş, şeful Departamentului de securitate naţională unde era angajat şi Cătălin Voicu, îl contrazice parţial pe Ion Iliescu.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cunoştea, el l-a recomandat, el a insistat şi era subordonatul său direct. Pe Mitică Iliescu l-a recomandat chiar domnul preşedinte Iliescu. A fost director la SPP, se cunoşteau. Ei doi se ocupau de relaţia cu Ministerul de Interne”, a declarat pentru EVZ Ioan Talpeş.

Acesta spune că, deşi oficial el coordona şi relaţia cu Ministerul de Interne, de la un anumit moment, s-au ocupat doar Voicu şi Mitică Iliescu, care îi raporta direct şefului statului. „În răspunderea mea, la Departamentul de securitate naţională, se afla şi relaţia cu Ministerul de Interne. La acea vreme, eu am avut o altercaţie cu minstrul de interne şi cu Adrian Năstase, despre ce se întâmplă la minister, şi am cerut să nu mă mai ocup. Chestiunile legate de acest minister erau discutate de Mitică Iliescu şi domnul preşedinte”, relatează fostul consilier prezidenţial.

Ioan Talpeş precizează că nu are nicio legătură nici cu avansările în grad primite de Cătălin Voicu, nici cu decoraţiile. „Nu ştiu când a fost avansat. Probabil în 2004, după ce am plecat de la Cotroceni. Eu nu-mi amitesc să fi avizat vreo avansare. Propunerea de avansare era făcută de şeful său direct, Mitică Iliescu”, explică fostul consilier prezidenţial.

Despre cele două distincţii acordate lui Cătălin Voicu - „Virtutea militară în grad de comandor” şi „Virtutea militară în grad de cavaler” - Talpeş spune că, în general, se acordă pentru „contribuţii deosebite în activitate”. „Nu le poate primi oricine, oricând. Se mai dau pentru militarii din teatrele de operaţiuni, dar acolo sunt condiţii speciale, de război”, spune Talpeş.

„Cătălin Voicu a fost angajat al preşedinţiei pe post de consilier la propunerea domnului Mitică Iliescu, care era consilier de stat. El îl cu noştea, el l-a recomandat şi era subordonatul direct.“
IOAN TALPEŞ, fost consilier prezidenţial 

Sursa: Evz.ro 

Preda despre scoaterea cratimei din PD-L: E o evolutie, e ceva revolutionar

Europarlamentarul Cristian Preda a declarat duminica, zambind, ca scoaterea cratimei din numele partidului este o evolutie.
"E o evolutie, e ceva revolutionar. Imi scapa sensul acestei decizii", a declarat Preda zambind, la Realitatea TV.

In privinta simbolului partidului, care a ramas tot trandafirul, Preda spune ca acesta este asumat de foarte multe partide socialiste. De asemenea, europarlamentarul a spus, zambind, ca nu se simte dezamagit, facand referire la momentul in care a glumit si a spus ca ar vrea drept simbol un mar.

"Exista si persoane care sunt atasate de acest simbol. S-au obisnuit sa faca si campanii asa. Nu e esential. Atunci cand pui simbolurile impreuna trandafirul sare in ochi pentru ca...inteapa putin", a spus ironic Preda.

"Voi propune partidului, ca sigla, un mar, pentru ca e un semn de sanatate, de deschidere, de simpatie si e un fruct pentru toata lumea. Oricine poate sa manance un mar", declara Preda la inceputul anului.

Preda a mai spus ca PD-L si-a propus ca in perioada urmatoare sa se deschida foarte mult pentru societate.

In privinta celor doi colegi care au problema cu legea, Antonie Solomon si Mircia Gutau, Preda spune ca partidul nu trebuie sa fie un paravan pentru nicio persoana. "O organizatie politica nu este niciun paravan, nicio umbrela sau o parasuta care te salveze", a mai spus Preda.

Adevaratii mafioti ai Romaniei

Cine sunt mafiotii pe care nu ii putem niciodata deovedi, dar a caror prezenta o simtim mereu in preajma, a caror putere o simtim zi de zi, a caror bogatie si aroganta ne sfideaza la fiecare pas si ne urca frustrarile la cote insuportabile?
Explozia dosarului Voicu in presa a dovedit, daca mai era nevoie, inca o data, cum functioneaza statul roman. Care si ce este autoritatea lui, cine face jocurile, ce inseamna justitia, cum se fac arestarile, dosarele si cine decide si imparte dreptatea si adevarul.

Cazul Voicu este doar inca unul nefericit. Senatorul Catalin Voicu ajunsese sa fie cunoscut. Nu cu mult inainte ca in presa sa apara stenogramele "retelei sale". Numele sau a devenit public abia la inceputul anului trecut, cand, tot in presa, au aparut informatii cum ca Marian Vanghelie incearca sa isi puna un apropiat la Ministerul de Interne. Pentru a vedea ironia si mai mare a acestui caz sa privim adevarul asa cum reise el din inregistrarile lui Voicu. Ori de aici se intelege destul de limpede ca el este cel care detine adevarata putere, iar Vanghelie este doar interfata sa politica.

Cine poate "citi" atent si dincolo de litere in stenograme isi da seama ca, in realitate, Catalin Voicu este omul din spatele lui Vanghelie, este "seful" sau si cel care ii dicteaza traseul. Un om care are deja aproape pusa la punct "reteaua" care face legatura intre politie si justitie, inca inainte de a ajunge ministru la Interne, oricata laudarosenie ar fi in vorbele sale, te convinge ca si in prezent detine controlul si o mare putere in stat. Insa daca un om care abia era cunoscut marelui public detine atata putere si exercita atat de multa influenta intre puterile statului, ce ne mai ramane sa credem despre cei care stim ca detin o mare putere prin natura functiilor lor?

Coruptia este transpartinica si apolitical, ea se intinde de la simplii functionari de la ghiseul de taxe si impozite pana la ultimul angajat al statului. Catalin Voicu nu este nici macar varful acestei retele, el este doar o simpla piesa dintr-un puzzle ce se intinde peste toate structurile. El sperie doar pe cei naivi care isi imagineaza ca Voicu este singular si o exceptie. In fapt, el este regula, el este doar o rotita care face "sistemul" sa functioneze. In spatele lui se ascund altii si altii, unii mai mari si mai cunoscuti decat el, altii poate si mai puternici, dar mai putin cunoscuti, poate chiar total necunscuti opiniei publice.

Ei pot fi doar intuiti si fara a face cunostinta vreodata cu ei. Pe unii ii putem intalni in topul celor mai bogati romani, pe altii, si mai bogati si mai puternici decat acestia din urma, nu ii vom cunoaste niciodata. Ei sunt cei care rezolva tot, aranjeaza adevarul si impart justitia, controleaza din umbra politicieni si politicieni deopotriva.

Adevaratii mafioti ai Romaniei sunt cei care au transformat statul, cu toate institutiile sale, intr-o jucarie pe care o manevreaza de cele mai multe ori dupa propriile interese si dorinte. Cel mai probabil tot ei nu il vor lasa pe Catalin Voicu sa cada prada justitiei, asa cum o intelegem noi toti cei naivi si candizi. Sau poate il ofera drept jertfa unei justitii oricum ineficiente si mult prea ingaduitoare care, printr-o decizie de compromis, sa ne ofere iluzia ca totusi nu traim doar in lumea LOR, ci ca avem si noi un loc al nostru - cu dreptate si toate celelalte valori care ne tin in viata.

In cazul in care Catalin Voicu va fi gasit cumva vinovat, cea mai improbabila dintre posibilitati, el va plati astfel doar prostia, aroganta si laudarosenia cu care a luat in ras "reteaua mafiota" in care intrase si pe care crezuse ca o poate controla in totalitate. Ziare.com

Gagauzia, modelul maghiarilor din Romania?

De curand, presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com, in cursul caruia si-a exprimat dorinta ca maghiarii din Romania sa beneficieze de aceleasi drepturi de care se bucura si alte minoritati in Europa, folosindu-se de exemplul Gagauziei, regiune autonoma din R. Moldova.
"Sa nu uitam de un exemplu despre care se vorbeste foarte putin, cu toate ca este apropiat Romaniei: Republica Moldova, unde Gagauzia poseda o larga autonomie in cadrul statului", spunea Balazs in interviul acordat Ziare.com.

Cat de similara este insa situatia Gagauziei cu chestiunea maghiara? Si mai ales, cat este de dezirabil statutul acestei regiuni? E drept, majoritatea comunitatii internationale considera Gagauzia a fi un exemplu remarcabil de tensiuni etnice rezolvate in mod pasnic si rezonabil. Asta nu schimba insa faptul ca, potrivit statisticilor, Gagauzia este o regiune saraca si corupta.

Istoric vorbind, Gagauzia sau Gagauz Yeri este o regiune autonoma din sudul Republicii Moldova, locuita preponderent de gagauzi, un popor de etnie turca, vorbitor al unei limbi turcice si apropiat cultural de turci, insa de confesiune crestin ortodoxa. "Gagauz" este o derivatie a numelui Gok-oguz folosit pentru a descrie descendentii triburilor turcesti Oguz. "Gok" are sensul de "cer" sau "cer albastru", astfel incat "Gok-Oguz" literalmente inseamna "cer albastru-Oguz".

Gagauzii sunt urmasii turcilor selgiucizi stabiliti in Dobrogea, impreuna cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) si cumanii (Kipchak), conform Wikipedia. Un clan de turci Oghuz a migrat catre Balcani in timpul conflictele inter-tribale cu alti turci si s-a convertit de la islam la crestinismul ortodox dupa ce s-a stabilit in Balcanii de Est (pe teritoriul Bulgariei). Un grup mare de gagauzi a parasit mai tarziu Bulgaria si s-a stabilit in sudul Basarabiei impreuna cu un grup de etnici bulgari.

De-a lungul secolelor, gagauzii au fost integrati in teritoriile altor state: Imperiul Rus (1812-1917), Romania (1918 - 1940 si 1941 - 1944), Uniunea Sovietica (1940 -1941 si 1944 - 1991) si Republica Moldova (1917 - 1918 si 1991 pana in prezent).

Autonomia gagauza a fost consfintita in Constitutia Republicii Moldova din iulie 1994 in articolul 111, care prevede si autonomia Transnistriei. Practic, miscarea de capatare a independentei/autonomiei a fost alimentata de Rusia, care incerca, la fel ca si in Transnistria, sa-si pastreze sfera de influenta.

Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege si mai larga, care confera un statut special autonom Gagauziei la 23 decembrie 1994 - zi devenita sarbatoare in Gagauzia.

Conform art. 111, Gagauzia solutioneaza de sine statator, in limitele competentei sale, in interesul intregii populatii, problemele cu caracter politic, economic si cultural. Are o suprafata de 1832 de kilometri patrati, aproximativ 171.000 de locuitori, trei orase si 27 de sate, politie proprie, guvernator (bascan) si trei limbi oficiale: romana, gagauza si rusa.

Mai degraba inclinati spre Rusia

Aici intervine si problema: fiind o regiune autonoma constituita in baza principiului apartenentei la o etnie, cea turca - gagauza in acest caz, este de asteptat ca gagauzii sa foloseasca intensiv limba gagauza, sa aiba universitate in limba gagauza, sa se uite spre Turcia pentru inspiratie si mostenire culturala. Ei bine, gagauzii sunt mai degraba inclinati spre Rusia.

Spre exemplu, in capitala regiunii, Comrat, este un sacrilegiu sa critici Rusia, semnala Le Figaro. Aici nu se vorbeste decat limba rusa, iar adresarea in romana este aproape similara cu agresiunea. Etnia a fost lasata mult in urma de procesul agresiv de rusificare. Universitatea are cursuri aproape exclusiv in rusa, Rusia ofera burse de studiu gagauzilor si investeste aici in infrastructura. Majoritatea inscrisurilor stradale sunt in rusa.

Este evident pentru toata lumea ca problema legata de limba romana, mai ales in Gagauzia, a fost alimentata din exterior (Rusia).

Dincolo de chestiunea limbii, gagauzii mai au o problema, reclamata si de maghiarii din Romania: autonomia financiara - cu ceva subventii de la bugetul de stat. Nici in acest caz insa, Gagauzia nu este un exemplu de urmat.

Regiunea nu are un potential economic suficient pentru a se sustine din punct de vedere financiar si bugetar, asa ca ramane dependenta de subventiile de la Chisinau. Asta, in conditiile in care Gagauzia are dreptul de legiferare in domenii sensibile precum chestiunile bugetare si de taxare, dezvoltarea locala, securitatea sociala si administratia teritoriala.

Nasul partea a II-a, tot la DNA: Cum a infectat reţeaua Voicu România

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne. Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia. Relateaza EVZ.ro

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.

Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.

Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.

„Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.

Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD. 

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne

Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”

Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.  

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.

BURSA ŞPĂGILOR PENTRU MAGISTRAŢI

Preţul unui aranjament: între 20 de euro şi 45.000 de euro

 

Cazurile de corupţie din rândul magistraţilor au abundat în peisajul tranziţiei româneşti. O arată rapoartele DNA, în care mai mulţi magistraţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost trimişi în judecată. Doar în 2009 au fost condamnaţi şase magistraţi, potrivit informaţiilor furnizate de DNA, incluse în raportul „CSM – Arbitru sau sindicat”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR) .

Sumele pentru care se vând aceşti magistraţi sunt cuprinse între 20 până la 45.000 de euro, se arată în document. „Ambele extreme sunt de natură să îngrijoreze. Dacă ne referim la limita minimă trebuie notat că, din punct de vedere sociologic, este puţin probabil ca o persoană aflată într-o asemenea funcţie să solicite sau să accepte o singură dată în cariera sa 20 de euro”, explică specialiştii.

DESPRE JUDECĂTORII COSTINIU ŞI JIPA

„Ar trebui suspendaţi sau să facă singuri pasul înapoi”

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, a faceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi ce rut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşi na senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de com plicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşa ma li za dosarul în care era acuzat de înşelăciune. Scandalos. Aşa cataloghează reprezentanţii societăţii civile stenogramele discuţiilor aflate în referatul DNA.

În plus, aceştia solicită CSM să înceapă o anchetă disciplinară în ceea ce-i priveşte pe cei doi judecători. „Este revoltător. Până la finalizarea anchetei DNA, CSM-ul trebuie să demareze imediat o anchetă disciplinară pentru că acestea sunt clar abateri disciplinare. Cu cât trece mai mult timp, impresia că se încearcă o muşamalizare va lua amploare şi nu e cazul să se întâmple asta. Erau discuţii încă de anul trecut că există judecători asupra cărora planau suspiciuni de corupţie. Nu s-a făcut nimic”, consideră vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

„Politicile anticorupţie de până acum, instrumente de bătălie politică”

Şi reprezentanţii Transparency International cataloghează drept foarte grave suspiciunile de corupţie asupra celor doi judecători. „Situaţia generală arată cât de scăzut este standardul de integritate publică la nivelul tuturor autorităţilor statului şi cât de vulnerabil este sistemul românesc la corupţie. (...) Dacă aceste suspiciuni se vor valida, aceasta este dovada clară că politicile anticorupţie au fost mai degrabă instrumente de bătălie politică şi nicidecum dovada vreunui angajament politic de a repara problemele grave de corupţie din administraţie, justiţie, partide politice şi reprezentanţi ai puterilor statului”, precizează Iulia Coşpănaru, deputy director la Transparency International.

„Un judecător şef de secţie care are discuţii neconforme cu cel anchetat ar trebui să fie suspendat din sistem sau să facă singur un pas înapoi pentru a nu păta imaginea magistraţilor”, au afirmat judecătorii care au participat la dezbatere organizată de Societatea Academică Română (SAR) cu tema „CSM - Arbitru sau sindicat”. „Până acum, principalul mijloc de rezolvare a problemelor de integritate este întoarcerea privirii”, este de părere şi judecătoarea Lavinia Lefterache, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât „doar 6%-7% din sesizările primite de comisia de disciplină s-au soldat cu sancţiuni”, după cum a completat preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. Ana Lăbuş, membru CSM, a admis că magistraţii care sunt investigaţi de DNA şi sunt găsiţi vinovaţi ar trebui să-şi dea demisia, însă a precizat că CSM trebuie să respecte legea. „CSM nu poate acţiona doar pentru că există o suspiciune. Nu ne dă voie legislaţia europeană”, a explicat aceasta.

Lăbuş a adăugat că numărul plângerilor şi al acţiunilor disciplinare aplicate a crescut anul trecut. „Majoritatea vizează soluţia, dar şi modalitatea în care judecătorul a condus. Eu nu consider că rolul CSM este cel de instanţă disciplinară”, a arătat Lăbuş.

ULTIMUL PSD-IST PE ROL

Năstase rămâne la Curtea Supremă cu „Mătuşa”

Adrian Năstase este singurul PSD-ist care mai are un dosar la Curtea Supremă - e vorba despre celebra „Mătuşă Tamara”. Pentru moment nu prea are însă de ce să se simtă ameninţat: completul de judecată, format din judecătorii Gheorghe Florea, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, tocmai a suspendat procesul şi a trimis dosarul la Curtea Con stituţională (CC), sub pretextul unei „excepţii de neconstituţionalitate”.

Iniţial, oficialii Curţii Supreme au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs. Ulterior, s-au răzgândit şi au precizat că, în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite ale Curţii, soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, între anii 2001-2004 (acuzat, la rândul lui de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii), şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004 (acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită). 

REACŢIA PSD

Sprijinul politic, în aer
Clarice Dinu, EVZ.Ro

Retragerea sprijinului politic sau chiar excluderea din PSD sunt variantele luate în calcul de conducerea socialdemocraţilor, în cazul lui Cătălin Voicu, susţin surse din partid. La nivel oficial însă, noua gardă a PSD a fost destul de rezervată în privinţa strategiei de urmat, după publicarea în presă a stenogramelor în care Cătălin Voicu îşi prezintă planurile de acţiune.

Şeful social-democraţilor, Victor Ponta, s-a rezumat doar la a face o promisiune: va prezenta cât mai curând o poziţie a partidului în cazul „Voicu”. Cât priveşte demersurile din parlament, senatorul Dan Şova a fost singurul dintre PSD-işti care a declarat, după apariţia stenogramelor, că va vota pentru avizarea cererii de arestare a colegului său de partid.

Dosarul se află, deocamdată, la Comisia juridică a Senatului, care are programată audierea lui Cătălin Voicu săptămâna viitoare, marţi.
Sursa: EVZ.ro