Bulgarii construiesc cea mai ieftina autostrada din Europa

Autostrada Tracia, din Bulgaria, ar putea fi cea mai ieftina din intreaga Uniunea Europeana, dupa ce consortiul Unified Highway Trace (UHT) a oferit un pret de 2,2 milioane de euro pe kilometru, pentru construirea autostrazii, cel mai mic pret din Europa.
Pretul oferit de UHT pentru un tronson de 32 de kilometri ai autostrazii Tracia este cel mai mic oferit pana acum in Europa, a declarat ministrul bulgar al Dezvoltarii Regionale, Rosen Plevneliev, intr-un interviu pentru agentia Agerpres, citata de Evenimentul Zilei. 

Plevneliev sustine ca s-a ajuns la acest pret extrem de redus datorita crizei financiare si a competitiei din sectorul constructiilor.

Autostrada Tracia va lega orasul Burgas, de pe litoralul Marii Negre, de capitala Sofia.

Pana acum au fost construiti 328 de kilometri de autostrada, dintr-un total de 443 de kilometri, Tracia devenind astfel proiectul bulgar de infrastructura cel mai aproape de a deveni realitate. 

Ce spuneti dragi cititori, sa fie acesta realizare un exemplu pentru Romania?! Nu cred.

Honorius Prigoana si-a dat Lamborghini pe Duster

Honorius Prigoana, fiul cel mare al omului de afaceri Silviu Prigoana, vrea sa renunte la imaginea de baiat de bani gata si s-a hotarat sa inceapa prin a renunta la masina care l-a lasat fara permis pentru cateva luni.
Astfel, el si-a vandut faimosul autoturism Lamborghini Gallardo unui prieten, informeaza Click.

Prigoana jr. poate sa se laude ca si-a rotunjit contul cu aproape 90.000 de euro dupa ce a dat "bijuteria pe patru roti" unui prieten foarte bun.

"Si-a dorit-o foarte mult si i-am vandut-o. Eu sunt pe lista de asteptare pentru un autoturism Duster", a spus Honorius.

Pe ce risipeste Guvernul Boc banii publici

Dupa ce Traian Basescu a decis sa reduca fondul de salarii pentru bugetari cu 25% si sa taie 15% din pensii si din ajutorul de somaj, Guvernul a stabilit o serie de prioritati investitionale aiuritoare: o cale de acces in plus la un strand, receptii si protocoale pentru Ziua Europei sau reabilitari de baze sportive in sate cu cateva sute de locuitori.
Executivul aloca 300.000 lei pentru manifestarile culturale ocazionate de Ziua Europei. Banii vor fi alocati pentru actiuni de protocol si receptii, pentru publicitate si materiale promotionale, pentru inchirierea unor spatii, a aparaturii tehnice si a unor instrumente muzicale, pentru transportul intern, international, cazarea si diurnele participantilor, scrie Cotidianul.

Pentru construirea unei pasarele pentru strandul Neptul din Arad, localitate in care este primar Gheorghe Falca, vicepresedinte PD-L, Executivul a alocat 500.000 lei.

Tot pentru aceeasi lucrare, strandul a beneficiat anul trecut de 800.000 de euro din partea Ministerului Turismului, condus la vremea respectiva de Elena Udrea.

La capitolul baze sportive, Guvernul a alocat fonduri pentru constructia unei baze sportive multifunctionale in satul Vranesti, comuna Calinesti (judetul Arges) - 190.000 lei, construirea bazei sportiva model tip I in sat Sancraiu, comuna Sancraiu (jud. Cluj) - 50.000 lei, modernizarea bazei sportive Bretcu, comuna Bretcu (Covasna) - 146.000 lei; construire bazei sportive, comuna Falcoiu (Olt) - 40.000 lei.

Totodata, pentru finalizarea terenului de sport din satul Valea Cerului, comuna Suplacu de Barcau (Bihor) s-au alocat 120.000 lei, pentru reabilitare bazei sportive Centrul de agrement pentru copii si tineret "Codrii de Arama", comuna Curtesti (Botosani) - 300.000 lei, iar pentru modernizarea bazei sportive din comuna Macesu de Sus (Dolj) - 44.000 lei. 

Sursa: Ziare.com

Analiză Harvard: Europa aplică metoda Ceauşescu?

Faptul că o ţară îşi poate plăti datoriile nu înseamnă în mod necesar şi că ea ar trebui să aleagă să facă acest lucru, spune Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard. El dă exemplul României în perioada Ceauşescu, care a rambursat datoria, deşi ar fi putut beneficia de politica de anulare parţială a datoriilor.

Ironia crudă a situaţiei dificile în care se află în prezent zona euro este că, din multe puncte de vedere, întreaga "maşinărie" a fost construită tocmai pentru a produce "explozia creditelor" condamnată azi. Până la urmă, una din motivaţiile care au determinat formarea unei uniuni monetare a fost de a permite statelor UE să concureze cu SUA pentru afacerea rezervelor valutare la nivel global, scrie Rogoff în Financial Times, citat de Agerpres.

Statutul rezervelor valutare este esenţa "exorbitantului privilegiu" al Americii (un termen care aparţine fostului preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing). Cel mai important avantaj al SUA este capacitatea de a emite instrumente de îndatorare la o rată a dobânzii mai scăzută decât ar fi cazul. Într-adevăr, cercetări recente au sugerat că prin simpla îmbunătăţire a dimensiunii şi lichidităţii pieţelor financiare, este posibil ca moneda euro să fi ajutat la scăderea ratelor dobânzii pe teritoriul european, nu doar pentru debitorii guvernamentali.

Ratele mai scăzute ale dobânzii au alimentat, în schimb, împrumuturi mai mari în special în ţările de la periferia zonei euro. Astfel, răspândirea crizei datoriei este în egală măsură un produs al "succesului" monedei euro, cât şi al eşecului său. Euro a fost destinat să fie o "maşină" superioară de finanţare a datoriilor şi într-o anumită măsură a şi fost. Trebuia însă însoţit de un semnal de avertizare: liderii europeni s-au grăbit prea tare să admită membrii care ar fi trebuit să treacă printr-o perioadă mai lungă de preaderare.

Este realist ca FMI şi Europa să spere ca Grecia (şi alte state membre ale eurozonei care întâmpină probleme) să supravieţuiască fără a ajunge în incapacitate de plată a datoriilor? În ultimii ani, au existat state cum ar fi Coreea de Sud, Turcia şi Mexic care au scăpat de această situaţie printr-o asistenţă externă masivă. Din păcate, aceste cazuri, care s-au situat "la limita incapacităţii de plată" reprezintă excepţia, nu regula. Există multe alte cazuri în care programul FMI nu a fost suficient pentru a rezolva problema. Argentina, Indonezia, Uruguay şi Republica Dominicană oferă toate exemple recente unde guvernul a adoptat un program al FMI, însă a ajuns în incapacitate de plată.

Se va termina criza din Europa doar cu state "aflate la limita incapacităţii de plată" sau se va ajunge la state în incapacitate de plată? Răspunsul implică o serie de aspecte politice, sociale şi economice, care nu sunt uşor cuantificabile. Economiştii au doar o înţelegere limitată a faptului de ce naţiunile îşi plătesc datoriile, în condiţiile în care nu există nicio autoritate legală supranaţională care le forţează să procedeze aşa. Este foarte rar ca o ţară să intre în încapacitate de plată pentru că ea nu poate efectiv plăti.

În majoritatea cazurilor, şi cu siguranţă în momentul de faţă în sudul Europei, problema este dorinţa de a plăti. Spre exemplu, aminteşte Kenneth Rogoff, fostul dictator român Nicolae Ceauşescu este faimos pentru că şi-a forţat poporul să îndure ierni reci cu încălzirea dată la minimum pentru ca ţara sa să ramburseze o datorie de 9 miliarde de dolari, contractată la băncile străine, în anii ‘80. Dacă ar fi putut aştepta câţiva ani, România s-ar fi bucurat de acceaşi politică de anulare parţială a datoriilor care s-a extins la multe alte ţări, la sfârşitul deceniului respective. Faptul că o ţară îşi poate plăti datoriile nu înseamnă în mod necesar şi că ea ar trebui să aleagă să facă acest lucru.

FMI: Nu dati vina pe noi pentru reducerile salariale

Reprezentantii Fondului Monetar International insista ca reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la suta si a pensiilor cu 15 la suta nu a fost impusa de institutie.

"Acest pachet a fost dezvoltat de autoritatile romane si nu a fost propus de FMI. Echipa Fondului din Bucuresti il va examina, ca parte din negocierile ce au loc in continuare", au spus reprezentantii FMI, intr-un comunicat citat de The Wall Street Journal.

Jurnalistii publicatiei cred ca FMI a fost "ranit" de reactiile din Grecia, dupa anuntarea masurilor de austeritate impuse pentru primirea a 110 miliarde de euro din partea Uniunii Europene si FMI.

Reprezentantii din Romania ai FMI au declarat ca nu stiu despre aparitia documentului citat de publicatia financiara, potrivit Mediafax.

Transilvania, stapanita de dinozauri pitici, cu nume unguresc

Transilvania era patria dinozaurilor pitici din specia Magyarosaurus dacus, ce au trait acum 75 de milioane de ani, pe teritoriul de astazi al Romaniei.

Desi fac parte din familia titanozaurilor, cele mai mari animale de pe suprafata Pamantului, Magyarosaurus dacus era un dinozaur pitic, de marimea unui cal din ziua de astazi, potrivit unor studii recente, citate de LiveScience.

Ramasitele micilor dinozauri au fost descoperite in Transilvania, in 1895, de catre sora paleontologului maghiar Franz Baron Nopcsa, care a numit noua specie Magyarosaurus dacus, dupa tara sa natala, Ungaria, dar si dupa zona in care i-a descoperit, ce apartinea fostei Dacii antice.

Nopcsa a descoperit ulterior si alte fosile de mari dimensiuni ale unor dinozauri din aceeasi specie, motiv pentru care a considerat ca dinozaurii pitici erau de fapt doar puii acestora.

Magyarosaurus dacus a ramas o specie controversata pana in zilele noastre, insa o noua teorie a cercetatorilor germani de la Universitatea din Bonn, condusi de profesorul Koen Stein, pare sa fi rezolvat misterul dinozaurilor pitici.

Stein sustine ca Transilvania era doar o insula din oceanul Tethys, in Cretacic, acum 65-144 de milioane de ani, iar dinozaurii ce traiau aici nu aveau niciun pradator natural, deci nu au fost nevoiti sa ia proportii pentru a supravietui si au ramas pitici.

Mai mult, cercetatorii germani au analizat oasele dinozaurilor descoperiti in Transilvania si au descoperit ca acestea au apartinut unor exemplare adulte. Sursa: Ziare.com

Licitaţii cu iz penal la Primăria Capitalei

În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.

Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.

Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.

Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.

Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii

Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.

Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.

Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.

Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.

Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.

Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici

Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.

S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.

La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.

Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.

SCENARIU

Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni

În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.

În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.

La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.

În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.

„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa. Sursa: EVZ.ro