Vremea lui Lucian Croitoru?

Cine asculta conversatiile de pe strada, din autobuze sau interventiile oamenilor prin emisunile radio sau TV, se poate convinge usor ca mai mult decat chiar masurile de austeritate enerveaza faptul ca ele ar trebui puse in practica de chiar guvernul a carui incompetenta si responsabilitate a contribuit decisiv la situatia de acum.
Aceasta nemultumire cu potential exploziv este imparasita si in mediul privat, de unde am trebui sa auzim un oftat de usurare la vestea ca obezul carat in spate mai slabeste nitel, ca sa pastram metafora prezidentiala. Si asta pentru ca nimeni nu crede in capacitatea guvernului Boc de a folosi eficient acest sacrificiu si toata lumea este convinsa ca banii tot la clientela politica se vor duce, iar apoi tot la cresterea fiscalitatii si, in final, la falimentul national se va ajunge.

Din cauza acestui guvern oamenii nu pot percepe acest sacrifiu drept un gest de solidaritate nationala pentru iesirea din criza, ci drept o destabila si fortata solidaritate pentru imbogatirea lui alde Videanu, Berceanu si Udrea. Pentru cine are urechi sa asculte, este clar ca o explozie sociala nu poate fi evitata decat prin racorirea poporului care sa primeasca pe tava cele mai importante capete din cabinetul Boc. Acest sacrificiu politic este vital pentru acceptarea sacrificiului bugetar. continuare ...

Antonescu se duce la intalnirea cu Basescu si sindicatele, Ponta nu vrea

Liderii Opozitiei au pareri impartite in ceea ce priveste prezenta la consultarile de marti cu presedintele Traian Basescu si sefii sindicatelor.

Astfel, daca Antonescu merge de dragul patronatelor si al sindicatelor, si nu al lui Basescu, Victor Ponta sustine ca nu are ce cauta la consultari pentru ca sunt "inutile si neserioase".

"Da, (vom participa la consultari, n.red.), pentru ca este vorba de prezenta patronatelor si sindicatelor, care doresc aceasta discutie, sigur ca vom merge acolo si ne vom spune punctul de vedere", a spus Crin Antonescu.

Ponta, insa, tine PSD-ul cat mai departe de aceste discutii.

"Nu vom participa maine la intalnirea la care am fost invitati de presedintele Traian Basescu, este o invitatie inutila si neserioasa din moment ce toate deciziile adoptate, au fost comunicate joi de presedintele Traian Basescu. Astazi (luni, n.red.) delegatia FMI deja pleaca din Romania cu acele angajamente de taieri de pensii, salarii si ajutoare sociale.

Ne declaram total impotriva acestor masuri, nu are rost sa participam la o intalnire deja aranjata, in care eventual sa fim pusi sa garantam sau sa giram niste masuri cu care care nu numai ca nu suntem de acord, dar pe care le consideram impotriva populatiei si total ineficiente", a declarat si Ponta.

Sindicatele si presedintele au convenit, la negocierile de duminica, infiintarea unei structuri de criza la care vor participa Presedintia, Guvernul, sindicatele si patronatele, fiind invitati si reprezentanti ai partidelor politice parlamentare. continuare...

Demnitarii dorm liniştiţi, ANI e în moarte clinică

Efectele abramburelii din jurul legii ANI: 800 de aleşi, între care 160 de parlamentari şi 6 miniştri, au scăpat, de cinci zile, de investigaţiile asupra averilor.

Sursa: Vlad Stănescu

Aproape 4.000 de demnitari, magistraţi şi funcţionari ale căror averi erau în verificare la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) răsuflă uşuraţi.

Publicarea, pe 5 mai, în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale înainte ca noua lege să treacă prin parlament face ca, în prezent, toate verificările să devină nule, iar dosarele din instanţă să fie la un pas de clasare.

800 de aleşi, scăpaţi de ANI

Urgentarea publicării deciziei Curţii s-a făcut la presiunea senatorilor care au condiţionat astfel dezbaterea noii legi. 160 de parlamentari plus 6 foşti şi actuali miniştri aflaţi în verificări se numără, de altfel, printre beneficiarii intrării ANI în moarte clinică pe termen nedeterminat.

În aceeaşi situaţie sunt şapte dintre cei nouă judecători ai Curţii, care au prevăzut în motivarea deciziei in terdicţia „resuscitării” ANI prin ordonanţă de urgenţă. La pachet, scapă 74 de primari, 460 consilieri locali şi 110 consilieri judeţeni. În total, 800 de aleşi.

De la Frunda la Hoară

„Toate verificările sunt stopate în acest moment. Probabilitatea foarte mare ar fi că va trebui să luăm de la zero cele 4.000 de verificări în curs. Cei vizaţi provin din toate partidele. Asta e marea lor problemă”, a declarat pentru EVZ şeful ANI, Cătălin Macovei.

Gyorgy Frunda (UDMR), Olguţa Vasilescu (PSD) sau Marcel Hoară (PDL) sunt doar câţiva dintre cei în cauză. Incertă e şi situaţia dosarelor trimise în instanţă, ca al fostului senator PSD Şerban Brădişteanu ori al actualului senator PDL Dumitru Oprea, dar şi a sesizărilor la Parchet, cum e cea a lui Marian Vanghelie.

„E foarte grav că s-a publicat decizia înainte ca legea să iasă din parlament. În România, practica judiciară e profund neunitară. Unele instanţe vor păstra dosarele, altele le vor amâna şi altele le vor anula. Va fi un haos”, estimează Laura Ştefan, expert anticorupţie al SAR.

Mutilarea din Senat

Oficial, Senatul plănuieşte să voteze legea mâine. Nu înainte de a o cosmetiza, azi. La propunerea PDL-is tu lui Dumitru Staicu, se discută înlocuirea diferen ţei de 10.000 de euro între venit şi avere acumulată de la care inspectorii se pot sesiza, cu termenul mai vag „discrepanţă semnificativă”.

După o idee a lui Paul Ichim (PNL), şi el verificat de ANI, se urmăreşte descurajarea sesizărilor prin amendarea cu 5.000 de lei dacă acestea nu se confirmă. Laura Ştefan crede că „senatorii încearcă să introducă arbitrariul, pentru a restricţiona cât mai mult activitatea ANI”

„Va trebui să luăm toate cele 4.000 de verificări de la zero.“
CĂTĂLIN MACOVEI, preşedintele ANI EVZ.ro

Bulgarii construiesc cea mai ieftina autostrada din Europa

Autostrada Tracia, din Bulgaria, ar putea fi cea mai ieftina din intreaga Uniunea Europeana, dupa ce consortiul Unified Highway Trace (UHT) a oferit un pret de 2,2 milioane de euro pe kilometru, pentru construirea autostrazii, cel mai mic pret din Europa.
Pretul oferit de UHT pentru un tronson de 32 de kilometri ai autostrazii Tracia este cel mai mic oferit pana acum in Europa, a declarat ministrul bulgar al Dezvoltarii Regionale, Rosen Plevneliev, intr-un interviu pentru agentia Agerpres, citata de Evenimentul Zilei. 

Plevneliev sustine ca s-a ajuns la acest pret extrem de redus datorita crizei financiare si a competitiei din sectorul constructiilor.

Autostrada Tracia va lega orasul Burgas, de pe litoralul Marii Negre, de capitala Sofia.

Pana acum au fost construiti 328 de kilometri de autostrada, dintr-un total de 443 de kilometri, Tracia devenind astfel proiectul bulgar de infrastructura cel mai aproape de a deveni realitate. 

Ce spuneti dragi cititori, sa fie acesta realizare un exemplu pentru Romania?! Nu cred.

Honorius Prigoana si-a dat Lamborghini pe Duster

Honorius Prigoana, fiul cel mare al omului de afaceri Silviu Prigoana, vrea sa renunte la imaginea de baiat de bani gata si s-a hotarat sa inceapa prin a renunta la masina care l-a lasat fara permis pentru cateva luni.
Astfel, el si-a vandut faimosul autoturism Lamborghini Gallardo unui prieten, informeaza Click.

Prigoana jr. poate sa se laude ca si-a rotunjit contul cu aproape 90.000 de euro dupa ce a dat "bijuteria pe patru roti" unui prieten foarte bun.

"Si-a dorit-o foarte mult si i-am vandut-o. Eu sunt pe lista de asteptare pentru un autoturism Duster", a spus Honorius.

Pe ce risipeste Guvernul Boc banii publici

Dupa ce Traian Basescu a decis sa reduca fondul de salarii pentru bugetari cu 25% si sa taie 15% din pensii si din ajutorul de somaj, Guvernul a stabilit o serie de prioritati investitionale aiuritoare: o cale de acces in plus la un strand, receptii si protocoale pentru Ziua Europei sau reabilitari de baze sportive in sate cu cateva sute de locuitori.
Executivul aloca 300.000 lei pentru manifestarile culturale ocazionate de Ziua Europei. Banii vor fi alocati pentru actiuni de protocol si receptii, pentru publicitate si materiale promotionale, pentru inchirierea unor spatii, a aparaturii tehnice si a unor instrumente muzicale, pentru transportul intern, international, cazarea si diurnele participantilor, scrie Cotidianul.

Pentru construirea unei pasarele pentru strandul Neptul din Arad, localitate in care este primar Gheorghe Falca, vicepresedinte PD-L, Executivul a alocat 500.000 lei.

Tot pentru aceeasi lucrare, strandul a beneficiat anul trecut de 800.000 de euro din partea Ministerului Turismului, condus la vremea respectiva de Elena Udrea.

La capitolul baze sportive, Guvernul a alocat fonduri pentru constructia unei baze sportive multifunctionale in satul Vranesti, comuna Calinesti (judetul Arges) - 190.000 lei, construirea bazei sportiva model tip I in sat Sancraiu, comuna Sancraiu (jud. Cluj) - 50.000 lei, modernizarea bazei sportive Bretcu, comuna Bretcu (Covasna) - 146.000 lei; construire bazei sportive, comuna Falcoiu (Olt) - 40.000 lei.

Totodata, pentru finalizarea terenului de sport din satul Valea Cerului, comuna Suplacu de Barcau (Bihor) s-au alocat 120.000 lei, pentru reabilitare bazei sportive Centrul de agrement pentru copii si tineret "Codrii de Arama", comuna Curtesti (Botosani) - 300.000 lei, iar pentru modernizarea bazei sportive din comuna Macesu de Sus (Dolj) - 44.000 lei. 

Sursa: Ziare.com

Analiză Harvard: Europa aplică metoda Ceauşescu?

Faptul că o ţară îşi poate plăti datoriile nu înseamnă în mod necesar şi că ea ar trebui să aleagă să facă acest lucru, spune Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard. El dă exemplul României în perioada Ceauşescu, care a rambursat datoria, deşi ar fi putut beneficia de politica de anulare parţială a datoriilor.

Ironia crudă a situaţiei dificile în care se află în prezent zona euro este că, din multe puncte de vedere, întreaga "maşinărie" a fost construită tocmai pentru a produce "explozia creditelor" condamnată azi. Până la urmă, una din motivaţiile care au determinat formarea unei uniuni monetare a fost de a permite statelor UE să concureze cu SUA pentru afacerea rezervelor valutare la nivel global, scrie Rogoff în Financial Times, citat de Agerpres.

Statutul rezervelor valutare este esenţa "exorbitantului privilegiu" al Americii (un termen care aparţine fostului preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing). Cel mai important avantaj al SUA este capacitatea de a emite instrumente de îndatorare la o rată a dobânzii mai scăzută decât ar fi cazul. Într-adevăr, cercetări recente au sugerat că prin simpla îmbunătăţire a dimensiunii şi lichidităţii pieţelor financiare, este posibil ca moneda euro să fi ajutat la scăderea ratelor dobânzii pe teritoriul european, nu doar pentru debitorii guvernamentali.

Ratele mai scăzute ale dobânzii au alimentat, în schimb, împrumuturi mai mari în special în ţările de la periferia zonei euro. Astfel, răspândirea crizei datoriei este în egală măsură un produs al "succesului" monedei euro, cât şi al eşecului său. Euro a fost destinat să fie o "maşină" superioară de finanţare a datoriilor şi într-o anumită măsură a şi fost. Trebuia însă însoţit de un semnal de avertizare: liderii europeni s-au grăbit prea tare să admită membrii care ar fi trebuit să treacă printr-o perioadă mai lungă de preaderare.

Este realist ca FMI şi Europa să spere ca Grecia (şi alte state membre ale eurozonei care întâmpină probleme) să supravieţuiască fără a ajunge în incapacitate de plată a datoriilor? În ultimii ani, au existat state cum ar fi Coreea de Sud, Turcia şi Mexic care au scăpat de această situaţie printr-o asistenţă externă masivă. Din păcate, aceste cazuri, care s-au situat "la limita incapacităţii de plată" reprezintă excepţia, nu regula. Există multe alte cazuri în care programul FMI nu a fost suficient pentru a rezolva problema. Argentina, Indonezia, Uruguay şi Republica Dominicană oferă toate exemple recente unde guvernul a adoptat un program al FMI, însă a ajuns în incapacitate de plată.

Se va termina criza din Europa doar cu state "aflate la limita incapacităţii de plată" sau se va ajunge la state în incapacitate de plată? Răspunsul implică o serie de aspecte politice, sociale şi economice, care nu sunt uşor cuantificabile. Economiştii au doar o înţelegere limitată a faptului de ce naţiunile îşi plătesc datoriile, în condiţiile în care nu există nicio autoritate legală supranaţională care le forţează să procedeze aşa. Este foarte rar ca o ţară să intre în încapacitate de plată pentru că ea nu poate efectiv plăti.

În majoritatea cazurilor, şi cu siguranţă în momentul de faţă în sudul Europei, problema este dorinţa de a plăti. Spre exemplu, aminteşte Kenneth Rogoff, fostul dictator român Nicolae Ceauşescu este faimos pentru că şi-a forţat poporul să îndure ierni reci cu încălzirea dată la minimum pentru ca ţara sa să ramburseze o datorie de 9 miliarde de dolari, contractată la băncile străine, în anii ‘80. Dacă ar fi putut aştepta câţiva ani, România s-ar fi bucurat de acceaşi politică de anulare parţială a datoriilor care s-a extins la multe alte ţări, la sfârşitul deceniului respective. Faptul că o ţară îşi poate plăti datoriile nu înseamnă în mod necesar şi că ea ar trebui să aleagă să facă acest lucru.