Va fi salvata la timp lumea de incalzirea globala?

Tarile semnatare ale Acordului de la Copenhaga au slabe sanse sa respecte termenul limita, de 31 ianuarie 2010, pentru stabilirea masurilor ce trebuie luate si a limitelor propuse pentru emisiile de dioxid de carbon, sustine un analist al firmei de consultanta Orbeo.

Sansele ca tarile reunite sub umbreala Acordului de la Copenhaga sa-si respecte obligatiile asumate sunt de maxim 30%, crede Emmanuel Fages, analist al Orbeo, firma de consultanta financiara pentru piata mondiala a carbonului, rezultata dintr-un parteneriat intre Societe Generale si Rhodia.

"Este un test. Daca tarile au de gand intr-adevar sa faca ceva, ar trebui sa fie in stare sa actioneze chiar acum", spune Fages, citat de Bloomberg, sustinand ca prin impunerea unui termen limita atat de apropiat s-a incercat testarea seriozitatii celor implicati.

Cele 194 de tari care au fost de acord, pe 19 decembrie, sa "ia nota" de continutul documentului, rezultat la sfarsitul unor consultari lungi si tumultoase, s-au obligat ca pana la sfarsitul lunii viitoare sa se hotarasca asupra actiunilor viitoare si a limitelor ce vor fi impuse pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon si combaterea incalzirii globale.

Astfel, tarile bogate, puternic industrializate, trebuie sa stabileasca limite clare ale emisiilor de dioxid de carbon pentru 2010, pana la sfarsitul lui ianuarie, in timp ce tarile aflate in curs de dezvoltare vor trebui numai sa prezinte un set de masuri ce ar putea ajuta la reducerea emisiilor de carbon.

Costul trecerii de la combustibilii fosili la surse nepoluante de energie, in urmatorii 20 de ani, a fost estimat la 10.000 de miliarde de dolari, la nivel mondial, acesta urmand sa creasca cu cate 500 de miliarde in fiecare an de intarziere, potrivit unui raport al Agentiei Internationale pentru Energie. In acelasi timp, folosirea unor tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic ar putea duce la economisirea a 8.600 de miliarde de dolari, in aceeasi perioada.

Documentul de numai trei pagini semnat saptamana trecuta la Copenhaga nu are puterea unui contract sau a unui acord politic, insa asistentul secretarului general al ONU, Robert Orr, a declarat, marti, ca va fi gasita in curand si o solutie pentru impunerea ei la nivelul guvernelor, de catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice.

In clipa de fata, intelegerea la care au ajuns cele 194 de tari, printre care si Statele Unite, China si India, stabileste doar necesitatea unor noi discutii, in vederea punerii la punct a unui tratat ce ar trebui sa raspunda provocarilor lansate de incalzirea globala prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si extinderea pietei mondiale a carbonului, ce a atins pragul de 26 de miliarde de dolari, anual.

Poate singurul rezultat concret al conferintei este faptul ca tarile dezvoltate au fost de acord sa aloce 30 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani si 100 de miliarde de dolari pana in 2020, pentru finantarea proiectelor care sprijina statele sarace in combaterea efectelor nocive ale schimbarilor climatice.
Astfel, Uniunea Europeana s-a angajat astfel sa acorde o finantare initiala rapida in valoare de 10,3 miliarde de dolari.

Bolivia, Sudanul si Venezuela s-au numarat prinre tarile care au criticat Acordul de la Copenhaga, deoarece acesta nu stabileste limite clare pentru emisiile gazelor de sera din tarile dezvoltate.

In acelasi timp, semnarea Acordului a fost considerata un real succes de catre tari ca India si China, ce se declara pe deplin multumite de "rolul important si constructiv" pe care si l-au asumat in timpul discutiilor.

Statele Unite cred ca acordul este "semnificativ" dar "insuficient", in timp ce Uniunea Europeana si-a arata fatis dezamagirea, prin vocea presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat ca "ambitiile acestui pact nu sunt deloc pe masura asteptarilor", recunoscand insa ca este mai bun decat nimic.

Sursa: Ziare.com