Nasul partea a II-a, tot la DNA: Cum a infectat reţeaua Voicu România

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne. Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia. Relateaza EVZ.ro

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.

Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.

Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.

„Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.

Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD. 

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne

Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”

Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.  

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.

BURSA ŞPĂGILOR PENTRU MAGISTRAŢI

Preţul unui aranjament: între 20 de euro şi 45.000 de euro

 

Cazurile de corupţie din rândul magistraţilor au abundat în peisajul tranziţiei româneşti. O arată rapoartele DNA, în care mai mulţi magistraţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost trimişi în judecată. Doar în 2009 au fost condamnaţi şase magistraţi, potrivit informaţiilor furnizate de DNA, incluse în raportul „CSM – Arbitru sau sindicat”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR) .

Sumele pentru care se vând aceşti magistraţi sunt cuprinse între 20 până la 45.000 de euro, se arată în document. „Ambele extreme sunt de natură să îngrijoreze. Dacă ne referim la limita minimă trebuie notat că, din punct de vedere sociologic, este puţin probabil ca o persoană aflată într-o asemenea funcţie să solicite sau să accepte o singură dată în cariera sa 20 de euro”, explică specialiştii.

DESPRE JUDECĂTORII COSTINIU ŞI JIPA

„Ar trebui suspendaţi sau să facă singuri pasul înapoi”

Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, a faceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi ce rut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşi na senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de com plicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşa ma li za dosarul în care era acuzat de înşelăciune. Scandalos. Aşa cataloghează reprezentanţii societăţii civile stenogramele discuţiilor aflate în referatul DNA.

În plus, aceştia solicită CSM să înceapă o anchetă disciplinară în ceea ce-i priveşte pe cei doi judecători. „Este revoltător. Până la finalizarea anchetei DNA, CSM-ul trebuie să demareze imediat o anchetă disciplinară pentru că acestea sunt clar abateri disciplinare. Cu cât trece mai mult timp, impresia că se încearcă o muşamalizare va lua amploare şi nu e cazul să se întâmple asta. Erau discuţii încă de anul trecut că există judecători asupra cărora planau suspiciuni de corupţie. Nu s-a făcut nimic”, consideră vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

„Politicile anticorupţie de până acum, instrumente de bătălie politică”

Şi reprezentanţii Transparency International cataloghează drept foarte grave suspiciunile de corupţie asupra celor doi judecători. „Situaţia generală arată cât de scăzut este standardul de integritate publică la nivelul tuturor autorităţilor statului şi cât de vulnerabil este sistemul românesc la corupţie. (...) Dacă aceste suspiciuni se vor valida, aceasta este dovada clară că politicile anticorupţie au fost mai degrabă instrumente de bătălie politică şi nicidecum dovada vreunui angajament politic de a repara problemele grave de corupţie din administraţie, justiţie, partide politice şi reprezentanţi ai puterilor statului”, precizează Iulia Coşpănaru, deputy director la Transparency International.

„Un judecător şef de secţie care are discuţii neconforme cu cel anchetat ar trebui să fie suspendat din sistem sau să facă singur un pas înapoi pentru a nu păta imaginea magistraţilor”, au afirmat judecătorii care au participat la dezbatere organizată de Societatea Academică Română (SAR) cu tema „CSM - Arbitru sau sindicat”. „Până acum, principalul mijloc de rezolvare a problemelor de integritate este întoarcerea privirii”, este de părere şi judecătoarea Lavinia Lefterache, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât „doar 6%-7% din sesizările primite de comisia de disciplină s-au soldat cu sancţiuni”, după cum a completat preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu. Ana Lăbuş, membru CSM, a admis că magistraţii care sunt investigaţi de DNA şi sunt găsiţi vinovaţi ar trebui să-şi dea demisia, însă a precizat că CSM trebuie să respecte legea. „CSM nu poate acţiona doar pentru că există o suspiciune. Nu ne dă voie legislaţia europeană”, a explicat aceasta.

Lăbuş a adăugat că numărul plângerilor şi al acţiunilor disciplinare aplicate a crescut anul trecut. „Majoritatea vizează soluţia, dar şi modalitatea în care judecătorul a condus. Eu nu consider că rolul CSM este cel de instanţă disciplinară”, a arătat Lăbuş.

ULTIMUL PSD-IST PE ROL

Năstase rămâne la Curtea Supremă cu „Mătuşa”

Adrian Năstase este singurul PSD-ist care mai are un dosar la Curtea Supremă - e vorba despre celebra „Mătuşă Tamara”. Pentru moment nu prea are însă de ce să se simtă ameninţat: completul de judecată, format din judecătorii Gheorghe Florea, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, tocmai a suspendat procesul şi a trimis dosarul la Curtea Con stituţională (CC), sub pretextul unei „excepţii de neconstituţionalitate”.

Iniţial, oficialii Curţii Supreme au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs. Ulterior, s-au răzgândit şi au precizat că, în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite ale Curţii, soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, între anii 2001-2004 (acuzat, la rândul lui de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii), şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004 (acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită). 

REACŢIA PSD

Sprijinul politic, în aer
Clarice Dinu, EVZ.Ro

Retragerea sprijinului politic sau chiar excluderea din PSD sunt variantele luate în calcul de conducerea socialdemocraţilor, în cazul lui Cătălin Voicu, susţin surse din partid. La nivel oficial însă, noua gardă a PSD a fost destul de rezervată în privinţa strategiei de urmat, după publicarea în presă a stenogramelor în care Cătălin Voicu îşi prezintă planurile de acţiune.

Şeful social-democraţilor, Victor Ponta, s-a rezumat doar la a face o promisiune: va prezenta cât mai curând o poziţie a partidului în cazul „Voicu”. Cât priveşte demersurile din parlament, senatorul Dan Şova a fost singurul dintre PSD-işti care a declarat, după apariţia stenogramelor, că va vota pentru avizarea cererii de arestare a colegului său de partid.

Dosarul se află, deocamdată, la Comisia juridică a Senatului, care are programată audierea lui Cătălin Voicu săptămâna viitoare, marţi.
Sursa: EVZ.ro